Tag: victime

  • Joi, 24 martie, a fost decretată zi de doliu naţional

    Guvernul a decis ca joi, 24 martie, să fie declarată zi de doliu naţional pe teritoriul României, pentru victimele atentatelor de ieri din Bruxelles. Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, drapelele vor fi coborâte în bernă, iar posturile de televiziune şi radio îşi vor adapta programul.

    Atentate teroriste comise de jihadiştii Statului Islamic la aeroportul Zaventem şi la staţia de metrou Maelbeek din Bruxelles s-au soldat cu 31 de morţi ăi 205 răniţi. 

     

  • Cât plătesc românii ca să-şi recupereze datele blocate de hackeri

    48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender.

    Astfel, probabilitatea ca hackerii să facă bani de pe urma acestui tip de software periculos este foarte ridicată, în condiţiile în care 52% dintre utilizatorii de internet spun că sunt dispuşi să  achite o sumă de bani în eventualitatea unei infectări şi a pierderii accesului la informaţii. Datele Bitdefender arată că mai bine de jumătate dintre fişierele malware care se adresează utilizatorilor din România conţin unele forme ale clasei de viruşi ransomware: preponderent Cryptowall, CryptoLocker şi alte variante.

    Ameninţările cibernetice de tip ransomware, care vizează atât consumatori individuali, cât şi companii, au făcut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial în ultimul an faţă de anul precedent prin blocarea dispozitivelor şi solicitarea de recompense şi au depăşit, în premieră, nivelul de 1.000.000 de mostre unice de viruşi. Utilizatorii sistemelor de operare Windows, Android, Linux şi, în viitor, Mac OS riscă să li se blocheze dispozitivele mobile şi conţinutul acestora de către un virus de tip ransomware, care solicită o răscumpărare cu o valoare medie cuprinsă între 100 şi 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate, prin furnizarea codului de decriptare corespunzător.

    Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei. Studiul mai arată că un sfert dintre respondenţi nu ştiu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% îl asociază cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de oraşe, etc.). Totuşi şapte din zece români chestionaţi au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, în timp ce mai puţin de jumătate (47%) l-au definit în mod corect drept „un virus care împiedică sau limitează accesului la datele de pe computer”.

    Principalele surse de infectare a terminalelor cu viruşii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mail-urile primite şi fişierele provenite din surse îndoielnice, conform opiniilor celor chestionaţi. În plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o ameninţare constantă pe durata anului calendaristic, independentă de evenimente precum Black Friday, sărbătorile de iarnă, Paştele sau Ziua Îndrăgostiţilor.

    Specialiştii Bitdefender anticipează că versiunile din 2016 ale ransomware nu se vor mai limita doar la criptarea fişierelor şi la solicitarea de recompensă, ci vor trece la şantajul utilizatorilor şi ameninţarea lor cu publicarea fotografiilor sau documentelor pe Internet, dacă recompensa nu este plătită. Astfel, deşi victimele vor putea să recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, acestea vor putea fi accesate şi de către terţi, cauzând importante prejudicii de imagine.

    Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Danemarca, în cursul lunii noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1.906 respondenţi la nivel de vârstă, sex şi regiune în pieţele vizate. Marja de eroare pentru studiul de pe piaţa locală este de ±6,88% la un nivel de încredere de 95%.

     

     

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
     

  • România, pe lista statelor spionate de ruşi

    O investigaţie tehnică a Bitdefender derulată în colaborare cu servicii de informaţii de pe plan local şi internaţional a relevat faptul că APT28 (ameninţare cibernetică persistentă şi complexă care vizează companii şi instituţii de stat), cunoscută şi sub denumirea Sofacy, a fost dezvoltată de vorbitori de limbă rusă şi a făcut parte dintr-o operaţiune amplă de colectare de date provenite de la victime selectate după criterii specifice de importanţă strategică. Printre ţintele vizate de atacatorii ruşi au fost şi instituţii guvernamentale din România.

    Experţii Bitdefender împreună cu specialişti ai serviciilor de informaţii au studiat amănunţit vectorii de atac ai APT28, metodele exhaustive de a găsi noi victime şi de a ţinti figuri politice proeminente, instituţii guvernamentale, servicii de telecomunicaţii şi criminalitate informatică şi companii aerospaţiale din România, Germania şi Ucraina.

    Acesta arată că Sofacy a activat în mod anonim în Europa din 2007 şi a fost folosit pentru a colecta date şi informaţii legate de teme sensibile pentru Rusia. Vârfurile de activitate ale APT28 au fost înregistrate în paralel cu desfăşurarea unor evenimente internaţionale majore, precum tratativele de pace dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale din Ucraina sau mediatizarea excesivă a construirii avionului militar de transport PAK FA T-50 Fighter,  capabil să atingă viteze supersonice cu o capacitate de transport de 200 de tone (un competitor al modelului F35 al Lockheed Martin).

    „În timp ce ameninţările cibernetice complexe (APT) au devenit un termen popular după descoperirea Stuxnet într-o centrală nucleară iraniană din urmă cu cinci ani, aflăm că APT28 a reuşit să folosească un mecanism subtil de colectare a datelor timp de un deceniu. Investigaţia s-a concentrat pe infrastructura şi particularităţile de operare ale APT28, ceea ce ne-a permis să corelăm ameninţarea cu persoanele care au gestionat-o şi să identificăm ţintele vizate”, a declarat Viorel Canja, head of antimalware and antispam labs al Bitdefender.

    Raportul face legătura între ameninţările cibernetice complexe de tip APT şi indivizii din spatele acestora şi scoate în evidenţă dovezi menite să sprijine ipoteza că statele deţinătoare ale unor capacităţi tehnologice avansate sunt liderii unui nou val al spionajului cibernetic bazat pe software periculos.

     

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA Atacuri ale regimului lui Bashar al-Assad şi rebelilor, la Damasc: Cel puţin 45 de morţi, inclusiv zece copii

    Zece copii şi patru femei figurează printre persoanele ucise, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Alte câteva zeci de persoane au fost rănite, unele fiind în stare gravă.

    Patru oraşe au fost atacate în total, inclusiv Duma şi Saqab, controlate de rebeli, în regiunea Ghouta de Est de la periferia Damascului. În această regiune s-au înregistrat unele dintre cele mai grave lupte din cadrul conflictului sirian ce durează de aproape cinci ani. Zona a fost vizată de un atac cu gaz toxic în 2013, soldat cu circa 1.400 de morţi.

    Majoritatea victimelor înregistrate duminică au murit în atacuri aeriene şi cu rachete care au vizat cele două oraşe, a precizat OSDO.

    “Rachetele sol-sol au fost lansate de regim, dar nu suntem siguri cu privire la identitatea avioanelor de război”, a declarat Rami Abdel-Rahman, directorul OSDO. “Avioanele sunt bănuite că ar fi siriene sau ruseşti”, a adăugat el.

    Observatorul cu sediul în Marea Britanie a afirmat de asemenea că şase persoane au fost ucise de focuri de armă trase de rebeli în centrul Damascului şi în suburbiile capitalei siriene.

    Presa siriană de stat nu a menţionat atacurile din Ghouta de Est, dar agenţia oficială SANA a relatat că şase civili au fost ucişi şi 43 răniţi în atacuri comise de rebeli în Damasc şi împrejurimi.

    În ultimele luni, trupele loiale preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi rebelii care luptă să-l înlăture de la putere au lansat atacuri în Damasc şi în zonele învecinate.

    Peste 250.000 de persoane ar fi fost ucise în conflictul din Siria, de la izbucnirea acestuia în martie 2011.

  • Tatăl unuia din tinerii morţi în urma incendiului din Colectiv: “Au fost ucişi, condamnaţi la moarte în spitale. Mulţi dintre răniţi au murit cu zile” – FOTO

    Eugen Iancu, tatăl lui Mihai Alexandru Iancu, unul dintre tinerii morţi în urma incendiului din Colectiv, a scris, pe Facebook, un mesaj în care susţine că răniţii ar fi trebuit trimişi imediat la spitale din străinătate, şi nu ţinuţi ”în medii nesigure”, unde au fost trataţi de ”medici de urgenţă fără experienţă în operaţiunile cu arşi, cu arşi foarte grav şi intoxicaţi”.

    ”Astăzi am avut câteva întâlniri importante. Ne-am reîntâlnit, noi cei din Spitalul Sfântul Ioan, şi ne-am plâns copiii morţi, dar am cunoscut şi oameni nedumeriţi de ceea ce s-a întâmplat. Sincer să fiu, şi eu sunt nedumerit sau am fost. Zile întregi am umblat năuc, neînţelegând nimic din ce se întâmplă. Alexandru a fost scos de prieteni din Colectiv, a fost dus la salvări şi predat unui medic. Vorbea, stătea în picioare şi era speriat de moarte, deşi reuşea să facă câte o glumă. Aici se rupe filmul, pentru că la spital nu ajunge cu SMURD-ul. A fost trimis cu o maşină particulară. La spital, medicii au muncit ca nişte eroi, am toată stima şi respectul pentru eforturile lor, dar erau medici de urgenţă fără experienţă în operaţiunile cu arşi, cu arşi foarte grav şi intoxicaţi. Copiii ăştia care aveau arsuri pe diferite suprafeţe, dar foarte grave, trebuiau să fie introduşi într-un mediu absolut izolat şi trataţi de specialişti în arsuri sau, cel mai bine, trebuiau trimişi imediat acolo unde puteau fi trataţi de specialişti şi cu aparate performante. În schimb, ei fost ţinuţi în medii nesigure, trataţi cu eforturi foarte mari din partea personalului extrem de sufletist, de implicat, dar fără experienţă în domeniu”, afirmă Eugen Iancu.

    El mai susţine că aparatele care să-i ajute pe răniţi să respire au venit după o săptămână, iar ”operaţiile făcute constau în curăţarea la suprafaţă, când de fapt trebuia tăiat tot ce era ars şi putrezit, indiferent de cât de adâncă era această operaţie”.

    ”Astfel, infecţiile s-au dezvoltat, iar dacă ţin cont şi de faptul că toţi copiii plecaţi în străinătate au plecat cu bacterii specifice căpătate în spitale, îmi dau seama că Alexandru şi ceilalţi au fost ucişi. Au fost condamnaţi la moarte din primele zile, atunci când vedeam la televizor cum ministrul sănătăţii şi Arafat spuneau că totul este sub control şi că ne descurcăm. Nu v-aţi descurcat domnilor, iar indecizia voastră a fost criminală. Domnule Arafat, acum o săptămâna îi spuneam lui Cristian Tudor Popescu, într-un comentariu făcut la un articol al dânsului, că ar trebui să tacă şi că dumneavoastră sunteţi un om care ştiţi ce faceţi. Acum, domnule Arafat, va cer socoteală pentru uciderea copilului meu. Salvarea dumneavoastră nu l-a dus la spitalul potrivit, de fapt nu l-a dus deloc. Astfel s-a pierdut timp. Şi viaţa copilului meu. Dar asta este doar un caz. Vă voi mai povesti câte ceva, domnule Arafat. Smurd-ul dumneavoastră, pompierii, poliţiştii prezenţi la faţa locului, habar nu ştiau ce să facă, erau debusolaţi, dezorganizaţi. Nu o spun eu, o spun cei din Colectiv, cei care se scoteau unii pe alţii din foc. Domnule Bănicioiu, ştiţi ce aţi făcut pierzând o săptămâna fără să trimiteţi copiii în străinătate ? I-aţi ucis. Sunteţi un criminal”, mai scrie Eugen Iancu.

    Fiul acestuia, Mihai Alexandru Iancu, în vârstă de 25 de ani, a murit în 21 noiembrie, la Spitalul ”Sântul Ioan” din Capitală, unde a fost dus în urma incendiului din Colectiv.

    Într-o postare ulterioară, Eugen Iancu susţine că ”Bănicioiu şi Arafat sunt criminali”.

    ”Ăsta este un adevăr pentru care cei ce nu au acceptat imediat plecarea copiilor din ţară trebuie să plătească. De asta susţin că Bănicioiu şi Arafat sunt criminali. Au ucis toţi copiii morţi ulterior internării”, mai scrie Eugen Iancu, comentând un articol al lui Cătălin Tolontan. Acesta a publicat, joi, un interviu cu un medic de la Spitalul de Arşi, care nu îşi dezvăluie însă identitatea. Medicul susţine că tinerii răniţi în Colectiv ”au murit într-o bombă biologică, din cauza infecţiilor intraspitaliceşti”.

    ”Mulţi dintre răniţi au murit cu zile. La noi, la Spitalul de Arşi, majoritatea au murit cu infecţie cu diverşi germeni, dintre care cel mai agresiv este piocianicul. Vorbesc cu certitudine despre Spitalul de Arşi, dar ştiu de la colegi de la alte spitale că situaţia este asemănătoare. (…) La noi, cei care au scăpat din foc au fost omorîţi de bacteriile care infectează spitalele şi nimeni dintre şefii sistemului sanitar n-a avut curajul să spună asta”, susţine medicul în interviul citat.

    Doctorul mai spune că la Spitalul de Arşi ”oamenii mor pe capete de ani de zile din cauza septicemiei dezvoltate din bacterii” şi că unii dintre răniţi puteau fi transportaţi în străinătate.

    ”Infecţiile cu bacterii apar, din experienţa noastră, cam din ziua a cincea. Ar fi fost timp. Intubaţi, ei puteau fi transportaţi. (…) Oamenii mor pentru că aceşti germeni intraspitaliceşti sînt foarte agresivi şi rezistenţi. Iar bacteriile devin imune pentru că, în spitale, se folosesc în exces antibiotice. Dar asta e altă discuţie. Revenind, piocianicul este rezistent la orice antibiotic, mai puţin la colistin. Numai că dacă foloseşti colistin în exces atragi insuficienţa renală”, mai spune medicul.

    În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.

  • INCENDIUL din Colectiv: Alţi doi răniţi au murit la Spitalul Floreasca. Printre aceştia se află şi prietena solistului Goodbye to Gravity, Mădălina Strugaru. Bilanţul celor decedaţi a ajuns la 53

    Potrivit unor surse medicale, printre cei doi pacienţi de la Floreasca decedaţi în cursul nopţii este Mădălina Strugaru, prietena solistului Goodbye to Gravity, Andrei Găluţ.

    Acesta a fost transferat, în 7 noiembrie, într-un spital din oraşul olandez Beverwijk. După incendiul din clubul Colectiv, Andrei Găluţ a fost internat în stare gravă la Spitalul Elias, cu arsuri pe corp şi arsuri de căi respiratorii, fiind ventilat mecanic. Familia lui a făcut apel, pe Facebook, la românii care se află în Olanda, în măsura în care pot, să o susţină pe mama lui Andrei, Mariana Belean, care se află alături de fiul ei.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În 13 zile de la tragedie au decedat alte 26 de persoane, numărul victimelor ajungând, joi, la 53.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 36 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă opt au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia şi unul în Franţa. 

  • INCENDIUL din Colectiv: Alţi doi răniţi au murit la Spitalul Floreasca. Printre aceştia se află şi prietena solistului Goodbye to Gravity, Mădălina Strugaru. Bilanţul celor decedaţi a ajuns la 53

    Potrivit unor surse medicale, printre cei doi pacienţi de la Floreasca decedaţi în cursul nopţii este Mădălina Strugaru, prietena solistului Goodbye to Gravity, Andrei Găluţ.

    Acesta a fost transferat, în 7 noiembrie, într-un spital din oraşul olandez Beverwijk. După incendiul din clubul Colectiv, Andrei Găluţ a fost internat în stare gravă la Spitalul Elias, cu arsuri pe corp şi arsuri de căi respiratorii, fiind ventilat mecanic. Familia lui a făcut apel, pe Facebook, la românii care se află în Olanda, în măsura în care pot, să o susţină pe mama lui Andrei, Mariana Belean, care se află alături de fiul ei.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În 13 zile de la tragedie au decedat alte 26 de persoane, numărul victimelor ajungând, joi, la 53.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 36 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă opt au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia şi unul în Franţa.

  • STAREA VICTIMELOR de la Colectiv – Mai sunt 71 de răniţi în spitale, 17 în stare critică şi gravă. 29 de pacienţi, în spitale din afara ţării

    Situaţia pe fiecare unitate sanitară se prezintă astfel:

    Spitalul de Arşi -14 pacienţi

    Spitalul Bagdasar Arseni – 13 pacienţi

    Spitalul Grigore Alexandrescu – 6 pacienţi

    Spitalul Sfântul Ioan – 5 pacienţi

    Spitalul Elias – 6 pacienţi

    Spitalul Militar Central – 7 pacienţi

    Spitalul Sfântul Pantelimon- 2 pacienţi

    Spitalul de Urgenţă Floreasca – 5 pacienţi

    Spitalul Universitar– 8 pacienţi

    Spitalul Dimitrie Gerota- 2 pacienţi

    Spitalul Agrippa Ionescu – 2 pacienţi şi Spitalul CC Iliescu – un pacient trasfertat de la Elias.

    În unităţi sanitare din străinătate au fost transferate 36 de persoane, astfel: 

    În Austria – două persoane în stare stabilă 

    Franţa – o persoană

    Belgia – 8 persoane în stare stabilă (toate programate în această săptămână la intervenţii chirurgicale)

    Olanda – 8 persoane, dintre care două au decedat, iar şase sunt în stare stabilă 

    Germania – 4 persoane (două persoane care au plecat pe cont propriu şi două transferate de Ministerul Sănătăţii)

    Marea Britanie – 9 persoane, dintre care trei au decedat şi şase sunt în stare stabilă,

    Norvegia – o persoană stabilă

    Israel – trei persoane, dintre care una a decedat.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe dum spre spital a mai murit o persoană. În 12 zile de la tragedie au decedat alte 23 de persoane, numărul victimelor ajungând, miercuri, la 50. Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale.


    EVOLUŢIA VICTIMELOR, MARŢI, 10 NOIEMBRIE

    UPDATE 13:55 Spitalul Floreasca: Şase dintre răniţi sunt în stare foarte gravă

     Şase dintre tinerii răniţi în incendiul din Colectiv sunt în stare foarte gravă la Spitalul Floreasca, având probleme pulmonare, arsuri, dar şi traume în urma lovirilor, iar dintre ei unii ar putea fi transferaţi în străinătate, însă în zilele următoare, a declarat medicul Ioana Grintescu.

    Şefa Secţiei de anestezie terapie intensivă (ATI) din Spitalul Floreasca, Ioana Grintescu, a declarat, marţi, că sunt şase pacienţi în stare foarte gravă, toţi având probleme pulmonare foarte grave, în urma leziunilor toracice şi a arsurilor de căi aeriene superioare. De asemnea, aceştia au arsuri pe suprafaţa corupului, iar unii prezintă şi traume, în urma unor loviri, ca de exemplu fracturi de stern.

    Întrebată dacă aceşti pacienţi pot fi transferaţi la spitale din străinătate, Grintescu a răspuns că unii ar putea fi transferaţi în zilele următoare, pentru că deocamdată transportul lor ar reprezenta un risc.

    “În momentul acesta s-a făcut o evaluare extrem de exactă şi cred că unii dintre ei vor putea fi transferaţi în zilele care urmează, pentru că acum, în acest moment, sunt foarte grav. Au rămas cei mai gravi, care au problemele pulmonare, instabilitatea respiratorie, verntilatorie, cei care nu îşi fac schimburile gazoase bine şi este un risc pentru oricine să îi transporte”, a spus şefa Secţiei ATI.

    Ea a mai precizat că unii pacienţi de la Floreasca ar putea fi transferaţi în Germania şi Franţa, arătând totodată că nici în aceste ţări nu sunt multe locuri pentru arşi.

    “Se colaborează cu o echipă de francezi şi vor decide unde anume. Vom decide indicaţia de transfer împreună, dar unde anume stabilesc ei, pentru că nici în aceste ţări locurile de arşi nu sunt la dispoziţie. În fiecare ţară sunt locuri puţine de arşi şi le utilizează cu mare înţelepciune, au o economie specială în a atribui paturile”, a spus Grintescu.

    Ea a mai spus că medicii de la ATI stau de zece zile lângă pacienţii răniţi în incendiu, deşi sunt puţini şi fac faţă destul de greu.

    “Sigur că pare o muncă extraordinar de grea şi este o muncă grea, pentru că noi suntem puţini şi facem faţă destul de greu acestei avalanşe de ore în care trebuie să stăm la capul acestor bolnavi extrem de gravi, pentru că au rămas aici bolnavi extrem de gravi. Dar nu ne plângem şi suntem bucuroşi când vine o delegaţie de oaspeţi, şi colegi până la urmă, pentru că putem să schimbăm păreri”, a mai spus Grintescu.

    Medicul a mai răspuns la întrebările jurnaliştilor că la Floreasca este în continuare internat unul dintre membrii formaţiei Goodbye to Gravity, basistul Alex Pascu.

    UPDATE 12:00 – 76 de persoane mai sunt în spitale din Capitală, 24 în stare critică şi gravă

    Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii (MS), marţi dimineaţă erau internaţi în spitale din Capitală 76 de răniţi, dintre care la Spitalul de Arşi 15 pacienţi, la Spitalul “Bagdasar-Arseni” – 15, la Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu” – 6, la Spitalul “Sfântul Ioan” – 5, la Spitalul Elias – 7, la Spitalul Militar Central – 7, la Spitalul “Sfântul Pantelimon” – 2, la Spitalul Floreasca – 6, la Spitalul Universitar de Urgenţă – 8, la Spitalul Gerota – 3 (un pacient a revenit în 5 noiembrie pentru că nu se simţea bine), la Spitalul SRI “Agrippa Ionescu” – 2.

    Alţi 34 de răniţi în incendiul din Colectiv au fost transferaţi în unităţi sanitare din străinătate, dintre care patru au decedat.

    Datele pentru fiecare unitate sanitară din ţară:

    Spitalul de Arşi – 15 pacienţi internaţi

    Spitalul Bagdasar Arseni – 15 pacienţi internaţi

    Spitalul Grigore Alexandrescu – 6 pacienţi internaţi

    Spitalul Sfântul Ioan – 5 pacienţi internaţi

    Spitalul Elias – 7 pacienţi internaţi

    Spitalul Militar Central – 7 pacienţi internaţi

    Spitalul Sfântul Pantelimon – 2 pacienţi internaţi

    Spitalul de Urgenţă din Bucureşti – 6 pacienţi internaţi

    Spitalul Universitar – 8 pacienţi internaţi

    Spitalul Dimitrie Gerota – 3 pacienţi internaţi

    Spitalul Agrippa Ionescu – 2 pacienţi internaţi

    Pacienţi transferaţi în unităţi sanitare din afara ţării:

    Austria – 2 persoane în stare stabilă

    Belgia – 8 persoane în stare stabila

    Olanda – 8 persoane, din care 2 decese şi 6 persoane în stare stabila

    Germania – 2 persoane care au plecat pe cont propriu  şi sunt în curs de stabilire a locaţiilor în care se află

    Marea Britanie – 9 persoane, din care 1 deces şi alte 8 persoane în proces de evaluare medicala

    Norvegia – 1 persoană stabila

    Israel – 3 persoane, din care 1 deces, o persoană în stare stabila şi 1 persoană în stare instabilă

    Elveţia – 1 pacient


    EVOLUŢIA VICTIMELOR, LUNI, 9 NOIEMBRIE

    Numărul pacienţilor internaţi în urma incendiului din clubul Colectiv a ajuns, luni seara, la 71, dintre aceştia 14 fiind în stare critică şi şapte în stare gravă.

    Ceilalţi 50 de răniţi sunt staţionari.

    Întrebat dacă poate estima câţi pacienţi ar mai putea pleca la tratament în străinătate, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Dorel Săndesc a spus că decizia aparţine medicilor din străinătate.

    “În această seară avem o nouă întâlnire cu medici din Germania şi din Franţa, vom vedea dacă aceştia vor decide transferul în străinătate al altor pacienţi. De fiecare dată decizia plecării la tratament în străinătate a răniţilor din incendiul din clubul Colectiv a aparţinut medicilor străini, aceştia cunoscând exact starea pacienţilor, dar şi condiţiile din propriile spitale”, a explicat secretarul de stat.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe dum spre spital a mai murit o persoană. În zece zile de la tragedie au decedat alte 20 de persoane, numărul victimelor ajungând, luni, la 47.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 35 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă patru au decedat.

    Luni seara a murit un rănit internat la Spitalul de Arşi.

    UPDATE 14:59 –Spitalul de Arşi: Trei pacienţi sunt în continuare în stare critică şi alţi doi în stare gravă

    Trei dintre pacienţii internaţi în Spitalul de Arşi după incendiul din clubul Colectiv sunt în continuare în stare critică şi alţi doi sunt în stare gravă, dar cu evoluţie bună, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare, dr. Adrian Stănculea.

    “După toate transferurile şi evenimentele neplăcute din weekend, am mai rămas cu trei bolnavi în stare critică şi doi bolnavi în stare gravă. Evoluţia celor doi bolnavi sperăm să fie bună, par a se îndrepta spre bine, mai au nişte etape de trecut până li se vindecă arsurile şi sperăm că vor fi bine”, a spus dr. Adrian Stănculea.

    El a precizat că dintre cei trei pacienţi aflaţi în stare critică, unul este foarte grav, unul mediu şi un altul ar putea avea o evoluţie gravă, adică ar putea să treacă de etapa critică. “Poate vom reuşi să îl desprindem de ventilator. Vom vedea”, a precizat Stănculea.

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Arşi a adăugat că deocamdată nu sunt noi informaţii privind alte transferuri, dar o altă echipă de medici străini ar putea ajunge luni.

    Medicul a mai spus că Spitalul de Arşi a primit de la Ministerul Sănătăţii kituri pentru intoxicaţia cu cianuri.

    “Această intoxicaţie cu cianuri nu a părut foarte manifestă, pentru că acolo este un întreg mecanism care ar trebui să se regăsească: nişte dozări care nici la noi, nici la alte spitale, nu au apărut ca fiind mari. Deci nu au existat nişte semne de intoxicaţie cu cianură la bolnavi, la momentul venirii, aşa că utilitatea acelui kit, la acel moment, mi-e greu să o definesc. (…) Mi-e greu să vorbesc de utilitatea lui de la început, pentru că noi ne-am confruntat cu asemenea intoxicaţii şi nu au fost semnele unei intoxicaţii severe cu cianuri”, a precizat Stănculea.

    Precizările au fost făcute după ce presa a scris că, după incendiul din clubul Colectiv, spitalele nu aveau în dotarea standard antidotul împotriva intoxicaţiilor cu fum. Cyanokit, un medicament aprobat în UE din 2007, este folosit în cazul intoxicărilor cu cianuri, în cazul victimelor care au inhalat sau au fost expuse tegumentar fumului toxic rezultat din incendiile izbucnite în spaţii închise. Pe site-ul companiei producătoare, indicaţia este ca acest medicament să fie administrat cât mai repede cu putinţă. Medicamentul este un tratament-standard în SUA, Marea Britanie sau Franţa, în cazurile de intoxicări cu fum.

    Toate cele 26 de persoane care au decedat în seara tragediei din clubul Colectiv aveau în sânge monoxid de carbon şi acid cianhidric în doză toxică, iar la 18 dintre acestea, concetraţiile erau peste valorile letale, potrivit rezultatelor analizelor toxicologice efectuate de INML.

    UPDATE 14:38 –Spitalul Elias: 7 pacienţi mai sunt internaţi, 4 la Terapie Intensivă, 2 în stare gravă

    Spitalul Elias mai are internate şapte persoane rănite în incendiul din Colectiv, patru sunt la secţia de Terapie Intensivă, dintre care doi în stare gravă, intubaţi şi ventilaţi mecanic, a declarat, luni, managerul unităţii sanitare, profesor dr. Doina Dimulescu.

    Luni, la spitalul nostru mai sunt internaţi şapte pacienţi. Dintre aceştia, trei sunt în secţia de Chirurgie Plastică, au evoluţie favorabilă şi doar unul dintre ei va necesita intervenţie chirurgicală de grefare. În secţia de Terapie Intensivă se mai află patru pacienţi, dintre care doi în stare gravă, traheostomizaţi şi ventilaţi mecanic”, a spus profesor dr. Doina Dimulescu.

    Managerul Spitalului Elias din Capitală a precizat că unul dintre pacienţii aflaţi în stare gravă era selecţionat pentru a fi transferat într-un spital din Norvegia, însă, în cursul zilei de duminică, “performanţele sale respiratorii s-au deteriorat semnificativ”.

    “Din acest motiv, pentru siguranţa pacientului, împreună cu echipa medicală de transport s-a hotărât renunţarea la deplasare, urmând ca reevaluările ulterioare să stabilească dacă va putea suporta, la un moment dat, transportul”, a mai spus medicul.

    Doina Dimulescu a adăugat că pacienţii fără probleme respiratorii evoluează favorabil şi unul dintre ei va fi supus luni intervenţiei chirurgicale.

    “Prognosticul rămâne rezervat pentru bolnavii din Terapie Intensivă”, a mai spus dr. Doina Dimulescu.

    UPDATE 13:15 – Spitalul Floreasca: Sunt internaţi 6 pacienţi, toţi în stare foarte gravă

    Şase persoane rănite în incendiul din clubul Colectiv sunt în continuare internate în Spitalul Floreasca, toate fiind în stare foarte gravă, la Terapie Intensivă, a declarat, luni, medicul Raluca Moldoveanu.

    În total, au rămas internaţi la noi, pe secţia de Terapie Intensivă, şase pacienţi în stare foarte gravă”, a spus dr. Raluca Moldoveanu.

    Reprezentantul Spitalului de Urgenţă Floreasca din Capitală a precizat că deocamdată nu se ştie dacă dintre cei şase răniţi va mai fi transferat cineva în străinătate.

    Printre cei zece pacienţi transferaţi duminică la spitale din Marea Britanie este şi Cristian Daniel Mitroi, care după incendiul din Clubul Colectiv a fost internat la Spitalul Floreasca. Tot de la Spitalul Floreasca a fost transferat, duminică, într-un spital din Israel, Cătălin Mircea Ilniţchi.

    UPDATE 12:20 – Spitalul “Bagdasar”: 10 pacienţi sunt la Terapie Intensivă, 2 în stare critică, dar stabilă

    Spitalul “Bagdasar-Arseni” mai are în secţia de Terapie Intensivă 10 persoane rănite în incendiul din Colectiv, dintre care două sunt în stare critică, dar stabilă, iar alţi cinci pacienţi sunt în secţia de Chirurgie Plastică, a declarat, luni, managerul unităţii sanitare, dr. Bogdan Păltineanu.

    Managerul Spitalului “Bagdasar-Arseni” a spus că pentru unul dintre pacienţi s-a încercat transferul într-o clinică din străinătate, însă starea acestuia s-a agravat, astfel că a fost readus la Terapie Intensivă.

    “S-a încercat transferul într-o clinică din străinătate, dar starea s-a agravat rapid, motiv pentru care s-a renunţat la transfer, persoana fiind readusă la Terapie Intensivă. Cele două persoane în stare critică nu ar trebui transferate, există un risc major la mutarea din secţie, dar dacă se va decide acest lucru, noi nu ne putem opune”, a precizat dr. Bogdan Păltineanu.

    Doctorul Andrei Mircea Carantino a declarat că pentru unul dintre cei cinci pacienţi internaţi la Secţia de Chirurgie Plastică se ia în calcul externarea.

    “Nu ne grăbim să-i externăm, pentru că nu vrem să apară probleme de sănătate. Mai întâi ne vom asigura că evoluţia este bună”, a spus dr. Carantino.

    UPDATE 10:50 – Spitalul Militar: Toţi cei şapte pacienţi rămaşi internaţi sunt în secţia de Chirurgie, în stare bună

    Toţi cei şapte pacienţi răniţi în incendiul din clubul Colectiv care mai sunt internaţi la Spitalul Militar sunt în secţia de Chirurgie Plastică, în stare bună, staţionară şi se pot alimenta, a declarat, luni, managerul unităţii sanitare, colonel medic Florentina Radu-Ioniţă.

    “Avem şapte pacienţi care sunt toţi pe secţia de Chirurgie Plastică, sunt staţionari, au fost grefaţi, pansaţi, continuă pansamentele. Toţi pacienţii care sunt pe Chirurgie Plastică se pot alimenta cu aliment specifice, au o stare generală bună. Asta este partea bună a lucrurilor”, a spus directorul general al Spitalului Militar Central.

    De asemenea, toţi cei cinci pacienţi care au fost transferaţi de la Spitalul Militar Central la unităţi sanitare din Olanda, Austria şi Marea Britanie sunt în stare staţionară, a mai spus colonel medic Florentina Radu-Ioniţă.

    UPDATE 10:50 Jurnalista Teodora Maftei a murit la clinica din Israel, numărul persoanelor decedate a ajuns la 46

    Jurnalista şi fotografa Teodora Maftei a murit la clinica din Israel, unde a fost transferată săptămâna trecută, numărul persoanelor care au decedat în urma incendiului din clubul Colectiv ajungând la 46.

    Surse medicale au declarat, pentru MEDIAFAX, că Teodora Maftei a decedat la clinica din Israel unde a fost transferată săptămâna trecută.

    După incendiul din clubul Colectiv, Teodora Maftei (36 de ani), editor la Pro TV, a fost internată la Spitalul de Arşi din Capitală, în stare critică, cu arsuri pe mare suprafaţă din corp şi cu arsuri de căi respiratorii.

    În 4 noiembrie, Teodora Maftei a fost transferată la Spitalul Hadassah Medical Center din Ierusalim, conform Intermedicas.

    UPDATE 10:00 – 83 de răniţi mai sunt în spitale din Capitală, 15 în stare critică, 6 în stare gravă

    În spitalele din Capitală sunt internate, luni, 83 de persoane rănite în incendiul din clubul Colectiv, dintre care 15 sunt în stare critică, şase în stare gravă şi 61 sunt stabilizaţi.

    Dintre cei 83 de răniţi, la Spitalul de Arşi sunt 17 pacienţi, la Spitalul “Bagdasar-Arseni” – 16, la Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu” – 6, la Spitalul “Sfântul Ioan” – 6, la Spitalul Elias – 8, la Spitalul Militar Central – 7, la Spitalul “Sfântul Pantelimon” – 2, la Spitalul Floreasca – 6, la Spitalul Universitar de Urgenţă – 10, la Spitalul Gerota – 3 (un pacient a revenit în 5 noiembrie pentru că nu se simţea bine), la Spitalul SRI “Agrippa Ionescu” – 2, potrivit ultimelor date, transmise luni dimineaţă.

    În urma incendiului din clubul Colectiv, din 30 octombrie, au decedat 45 de persoane şi alte aproximativ 150 au fost rănite şi internate în spitale din Capitală.

    Dintre pacienţii internaţi în spitale din Capitală, 35 au fost transportaţi spre unităţi sanitare din străinătate, însă trei au decedat. Ultimul a fost bateristul trupei Goodbye to Gravity, Bogdan Enache, care murit, duminică seară, după ce a intrat în stop cardiorespirator în aeronava care îl transporta la o clinică din Elveţia şi care a fost întoarsă din drum. Alţi doi răniţi au decedat sâmbătă, după ce au ajuns în Olanda.

    UPDATE 09:50 – Arafat: Toţi cei zece răniţi au ajuns cu bine în Marea Britanie şi Norvegia

    Toţi cei 10 răniţi în incendiul din Colectiv care au fost transferaţi duminică au ajuns cu bine în Marea Britanie şi Norvegia, medicii din Londra care i-au aşteptat la aeroport fiind impresionaţi de modul în care au fost transportaţi, a declarat luni pentru MEDIAFAX secretarul de stat Raed Arafat.

    “Am avut câţiva pacienţi în stare critică, dar nu au fost probleme pe durata transportului. Toţi au ajuns cu bine, iar medicii de la Londra care i-au aşteptat la aeroport au fost impresionaţi de felul în care au fost transportaţi. Este un nou standard pentru transportul aerian al pacientului ars în stare critică, au spus medicii englezi”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat.

    Dintre pacienţii transferaţi duminică de la spitale din ţară în unităţi sanitare, cei aflaţi în stare critică au rămas toţi în Marea Britanie, a mai spus secretarul de stat.

    Raed Arafat a precizat că luni are înâlnire cu alte echipe de doctori din Germania şi Franţa, pentru a se stabili dacă alţi răniţi vor putea fi transportaţi în străinătate sau rămân să îi îngrijească în ţară.

    Potrivit unor surse medicale, în Marea Britanie au fost transferaţi duminică, cu aeronava NATO, în jurul orei 23.00, Alexandru Olivian Olteanu şi Elena Niţu – de la Spitalul de Arşi, Iulian Rob, Vlăduţ Roberto şi Tudor Golu – de la Spitalul Universitar de Urgenţă, Corina Gabriela Ioniţă – de la Spitalul Elias, Cristian Răducanu şi Costin Dumitrache – de la Spitalul Militar, Cristian Daniel Mitroi – Spitalul Floreasca, iar în Norvegia a ajuns Marius Frăţoaica – de la Spitalul Bagdasar-Arseni.

    Tot duminică, la ora 17.00, a fost transferat spre un spital din Israel Cătălin Mircea Ilniţchi, care era internat la Spitalul Floreasca.

    EVOLUŢIA VICTIMELOR ÎN PRIMA SĂPTĂMÂNĂ DUPĂ INCENDIU POATE FI CONSULTATĂ AICI

  • INCENDIUL din Colectiv: Un nou rănit, Vlăduţ Roberto, şi-a pierdut viaţa în Marea Britanie. El împlinea astăzi 19 ani. Numărul celor decedaţi a ajuns la 50

    Vlăduţ Roberto Andy şi Elena Niţu erau printre cei nouă răniţi în incendiul din clubul Colectiv transferaţi duminică seară în spitale din Marea Britanie.

    Marţi seară, Elena Niţu a decedat într-un spital din Liverpool. După incendiul din Clubul colectiv, Elena Niţu a fost internată în stare critică la Spitalul de Arşi, având arsuri pe mare parte din corp şi arsuri de căi respiratorii.

    În seara tragediei, Elena Niţu a mers în clubul Colectiv împreună cu prietenul ei, care a reuşit să iasă, dar s-a întors la scurt timp să o scoată şi pe prietena sa. În câteva minute a reuşit să o tragă afară şi pe Elena, însă starea acesteia era foarte gravă. Iniţial, Elena a fost conştientă şi a vorbit cu mama sa, care a ajuns la clubul Colectiv înainte să fie dusă cu ambulanţa la spital. La scurt timp ce a vorbit cu mama sa, tânăra şi-a pierdut cunoştinţa, fiind dusă la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, unde a fost intubată şi ventilată mecanic.

    După nouă zile în care a stat internată în Spitalul de Arşi, Elena Niţu a fost transferată într-o clinică din Marea Britanie, însă două zile mai târziu a decedat.

    “Din păcate, seara de 10 noiembrie 2015 a adus doliu în liceul nostru. Dumnezeu a mai chemat la el un înger. Colega noastră Elena s-a stins din viaţă după 11 zile de luptă, într-un spital din Liverpool. Această pierdere a lăsat o durere enormă în sufletele noastre. Nu te vom uita niciodată! Condoleanţe familiei îndurerate!”, au scris colegii Elenei Niţu pe pagina de Facebook a liceului.

    Vlăduţ Roberto Andy, care era internat din noaptea de duminică spre luni într-un spital din Chelmsford, Marea Britanie, a murit la câteva ore după Elena Niţu. Tânărul împlinea miercuri 19 ani.

    Acesta fusese internat în 30 octombrie, după incendiul din clubul Colectiv, în Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, în stare critică, din cauza arsurilor de căi respiratorii şi a arsurilor de pe corp.

    Un alt tânăr care era printre cei nouă răniţi transferaţi în 8 noiembrie în Marea Britanie – Tudor Golu – a murit în dimineaţa zilei de 10 noiembrie. Tudor Golu era chitaristul trupei de rock progresiv Axial Lead, artist grafic, animator 2D şi 3D şi cel care a făcut videoclipul melodiei “The day we die”, al trupei Goodgye to Gravity.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe dum spre spital a mai murit o persoană. În 12 zile de la tragedie au decedat alte 23 de persoane, numărul victimelor ajungând, miercuri, la 50. Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 34 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă şapte au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda şi unul în drum spre Elveţia.