BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Încă un gigant din IT a inventat un asistent cu inteligenţă artificială pentru care să taxeze lunar clienţii

    Adobe a precizat că preţul abonamentului pentru această funcţie este o taxă de “acces timpuriu” şi se va schimba în viitor.

    Gigantul american Adobe, care a obţinut în 2023 venituri de peste 18 mld. dolari din abonamente – 94% din veniturile sale totale, a inventat un nou serviciu pentru care clienţii să plătească lunar: un asistent bazat pe inteligenţă artificială căruia utilizatorii îi pot pune întrebări despre conţinutul documentelor deschise, denumit Acrobat AI.

    Abonamentele lunare pentru Acrobat AI încep de la 4,99 dolari. Ca parte a lansării, Adobe a lansat, de asemenea, o versiune mobilă gratuită a instrumentului în versiune beta, care poate răspunde la comenzi vocale, oferind serviciul inclusiv prin extensiile de pe browserele Microsoft Edge şi Google Chrome.

    Adobe a precizat că preţul abonamentului pentru această funcţie este o taxă de “acces timpuriu” şi se va schimba în viitor.

    Anunţat pentru prima dată şi lansat în versiune beta în februarie, asistentul AI al Adobe răspunde la întrebările utilizatorilor cu privire la PDF-uri şi alte documente din Acrobat folosind o interfaţă chatbot pentru a localiza informaţii specifice, a genera rezumate şi a furniza citate extrase din text.

    Adobe a precizat că instrumentul poate fi utilizat de contribuabili care analizează documente, de consumatori care se confruntă cu termeni necunoscuţi din contracte de servicii şi de studenţi care compilează ghiduri de studiu din materiale academice.

    Abhigyan Modi, vicepreşedinte senior al grupului de produse pentru documente al Adobe, a declarat pentru CNBC că firma lucrează la extinderea capacităţii asistentului de a sprijini utilizatorii care lucrează pe baza mai multor documente în acelaşi timp.
     

  • Bursă. Producătorul de îngrăşăminte Norofert raportează venituri de 42 mil. lei în 2023, în scădere cu 42% an/an. Compania trece pe pierdere

    Norofert (simbol bursier NRF), producător de îngrăşăminte organice, a înregistrat anul trecut venituri totale de 41,9 milioane de lei la nivel consolidat IFRS, în scădere cu 41,6% faţă de 2022. Investiţiile au atins 4,1 milioane de lei, minus 62%, în vreme ce marja EBITDA a ajuns la 1,1%, în coborâre cu 25%, conform raportului financiar publicat la Bursă.

    „2023 a început cu condiţii meteo normale care indicau recolte rezonabile, atât pentru cele de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară. Scăderile de preţuri ale cerealelor, împreună cu seceta instaurată în aprilie au deteriorat de la o lună la alta previziunile pentru 2023. Războiul din Ucraina a fost principalul declanşator al crizei prin care trece agribusiness-ul românesc. Costurile de înfiinţare mari şi preţurile în scădere neîntreruptă ale cerealelor continuă să fie principala sursa de dezechilibru. Există speranţe că în 2024 o serie de taxe vamale şi limitări ale importurilor să echilibreze climatul preţurilor din România”, se arată în raport.

    Rezultatul net de anul trecut a constat într-o pierdere de 3,7 milioane de lei, după un profit de 10,5 milioane în anul precedent. Cheltuielile s-au redus cu 23,3% la 45,7 milioane de lei, în vreme ce compania a trecut pe pierdere operaţională de 653.496 de lei, de la un profit operaţional de 14,9 milioane de lei în 2022.

    Din bugetul de venituri şi cheltuieli care va fi supus votului acţionarilor pe29 aprilie reiese că Norofert ţinteşte afaceri de 51,7 milioane de lei în 2024, de la 36 de milioane în 2023, conform raportului IFRS, unde compania mai estimează un profit net de 2,5 milioane de lei anul acesta.

     

    Foto: BVC-ul consolidat pe 2024 (Sursa: BVB)

     

    „Compania îşi păstrează o abordare prudentă, ţinând cont de faptul că volatilitatea din piaţa agricolă europeană este încă ridicată. Situaţia actuală este generată de mulţi factori cu impact asupra sectorului şi economiei, printre care lipsa de lichiditate generală cauzată de situaţia financiara dificilă a fermierilor români, preţurile scăzute ale cerealelor cauzate de importurile din Ucraina şi Rusia, şi preţurile ridicate ale inputurilor în comparaţie cu preţurile cerealelor”, scriu reprezentanţii Norofert.

    Recent, grupul a anunţat începerea construcţiei unei linii de producţie de inputuri în oraşul Watertown, Dakota de Sud, una dintre cele mai importante zone agricole din Statele Unite ale Americii. Producţia se va concentra pe gama de sănătate a solului şi nutriţie foliară, similară cu cea din România, urmând a se utiliza bacterii produse în laboratorul din Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova.

    Anterior, Norofert a investit 6 milioane de lei într-un laborator de cercetare şi multiplicare de microorganisme pentru utilizarea în agricultură. Laboratorul este situat în incinta fabricii de îngrăşăminte din Filipeştii de Pădure. 

    „Una dintre cele mai importante investiţii de anul acesta este sistemul de irigaţii din Zimnicea şi am început deja construcţia lui. Ne vom duce undeva la 380 de hectare irigate pentru anul acesta, iar pentru anul viitor avem în plan încă aproximativ 350 de hectare”, a spus Vlad Popescu, preşedinte al consiliului de administraţie, Norofert.

    Acţiunile NRF se tranzacţionează în scădere cu 3% anul acesta şi 27% în ultimele 12 luni, pe rulaje de 3 milioane, respectiv 13 milioane de lei. Evaluată la 75 de milioane de lei pe piaţa AeRO, compania este deţinută de Vlad Popescu (31,1% din capitalul social), Ileana Popescu (14,8%) şi Marius Alexe (12,3%).

     

  • Ce spune OCDE, clubul democraţiilor bogate, despre datoria publică a României: datoria ţării a crescut de la 12% în 2007 la 49% în 2023. Care sunt cele trei scenarii OCDE pentru viitor

    Organizaţia pentru Cooperare şi  Dezvoltare Economică (OCDE) a dedicat un subcapitol ţinerii sub control a datoriei publice în România, în cel mai recent raport al organizaţiei asupra convergenţei României la OCDE.

    România a intrat în procesul de aderare la OCDE şi, la fiecare doi ani, organizaţia emite un raport de ţară unde analizează principalele aspecte economice şi sociale ale ţării şi dă recomandări privind politicile economie ale României.

    Conform organizaţiei, primul pas pentru a nu scăpa datoria de sub control este creşterea veniturilor mai rapid decât a cheltuielilor.

    Ce spune OECD în subcapitolul dedicat datoriei publice a României:

    La fel ca în multe alte ţări, datoria publică a României s-a umflat în urma crizelor financiare şi economice majore din ultimii 15 ani – criza financiară, criza din zona euro, pandemia COVID-19. Ca procent din PIB, datoria brută a guvernului (definiţia Maastricht) a crescut de la 11,9% în 2007 la 47,2% în 2022.

    Deficitele persistente de venituri au necesitat împrumuturi semnificative pentru a susţine chiar şi niveluri scăzute ale cheltuielilor publice. Presiunile asupra finanţelor publice ale României vor creşte odată cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei în următorul deceniu. Schimbările demografice vor determina o creştere a cheltuielilor publice cu pensiile, sănătatea şi îngrijirea pe termen lung, exact în momentul în care scăderea numărului de angajaţi va afecta veniturile din impozite pe venit.

    În astfel de circumstanţe, datoria publică a ţării ar putea deveni rapid imposibil de administrat,  în baza politicilor curente. O preocupare specială este că România s-ar putea să nu se poată baza pe dobânzi scăzute şi creştere rapidă a PIB-ului, care au reprezentat o forţă de stabilizare pentru datoria publică în ultimii ani. Lăsate să evolueze necontrolat, obligaţiile financiare guvernamentale în creştere ar putea perturba stabilitatea macroeconomică necesară pentru a susţine creşterea nivelurilor de trai sau ar putea necesita corecţii fiscale dureroase.

    Proiecţiile pe termen lung ale OCDE subliniază riscurile la care se expune România dacă nu reuşeşte să corecteze dezechilibrele fiscale curente. Scenariile estimate cu modelul pe termen lung recunosc că, pe măsură ce productivitatea României se apropie de rezultatele din ţările cu venituri mai mari, creşterea economică va încetini.

    Reforma fiscală poate evita materializarea scenariilor adverse ale datoriei. Reformele legislative referitoare la pensiile publice ar trebui să încurajeze o ataşare mai puternică la piaţa muncii şi să reducă costurile fiscale legate de îmbătrânirea pe termen lung. În scenariul “Reformă a cheltuielilor”, politicile care leagă vârsta legală de pensionare de îmbunătăţirile în speranţa de viaţă reduc deficitul fiscal cu 1 punct procentual din PIB pe termen lung. Reformele suplimentare pentru extinderea bazei TVA şi a bazei impozitului pe venit (“Reforme fiscale şi de cheltuieli”) ar putea reduce şi mai mult deficitele bugetare, la 2% din PIB. În baza presupunerilor scenariilor referitoare la dobânzi mai ridicate şi la o creştere mai scăzută, această poziţie bugetară este compatibilă cu stabilizarea datoriei publice brute a României la 48% din PIB, aproape de nivelul din 2022. România are mai mult spaţiu decât multe ţări OCDE pentru a-şi extinde bazele de impozitare şi a-şi creşte colectările de venituri, care sunt reduse în raport cu venitul naţional.

     

     

  • Marii contribuabili au plătit anul trecut 180 miliarde lei către ANAF, în creştere cu 2,9% fată de 2022, sumele încasate de la aceste companii reprezentând aproape jumătate din veniturile totale ale Agentiei

    Marii contribuabili au plătit anul trecut 180,25 miliarde lei către ANAF, în creştere cu 2,9% fată de 2022, sumele încasate de la aceste companii reprezentând 46,6% din veniturile totale ale Agentiei, potrivit datelor publicate pe site-ul institutiei.

    În total, veniturile administrate de ANAF în 2023 s-au ridicat la 386 miliarde lei.

    Potrivit listei publicată de Agentia Natională de Administrare FIscală, numărul companiilor încadrate în categoria marilor contribuabili a fost redus din ianuarie 2024 la 2.488, fată de 3280 în raportul aferent anului 2022.

    Din suma totală încasată de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, 122,7 miliarde lei au ajuns la bugetul de stat, în scădere cu 1,2% fată de nivelul din 2022.

    De asemenea, marile companii au plătit 40,6 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale de stat (includ şi cheltuielile deduse direct de angajatori care reprezintă venituri), în creştere cu 13,2%.

    Circa 15 miliarde lei au reprezentat plăti făcute de marii contribuabili către  Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (exclusiv taxa clawback), cu 12,9% peste nivelul din 2022. 

     

  • BREAKING UiPath încheie anul 2023 cu venituri de 1,3 mld. dolari şi îşi reduce puternic pierderile la doar 90 mil. dolari. Acţiunile cresc cu 10%

    Producătorul de software de automatizare UiPath (simbol bursier PATH), prima companie din România care s-a listat pe cea mai puternică piaţă de capital din lume, cea din New York în primăvara lui 2021, şi-a raportat miercuri seară rezultatele financiare aferente anului 2023, acestea fiind peste aşteptările investitorilor. Pe raportarea americană, rezultatele din 2023 sunt catalogate fiind anul fiscal 2024.

    “Am încheiat în forţă anul fiscal, cu o creştere de 22% în trimestrul al patrulea, de la an la an, la 1,464 miliarde de dolari a Annualized Renewal Run-rate, subliniind rezultatele semnificative pe care platforma noastră de automatizare a afacerilor le oferă clienţilor noştri”, a declarat Rob Enslin, director executiv al UiPath.

    “Combinaţia dintre inteligenţa artificială şi automatizarea UiPath este factorul de schimbare strategică pentru clienţii noştri, care face ca orice transformare digitală să fie mai uşoară şi mai rapidă, permiţându-le în acelaşi timp clienţilor să inoveze, să se adapteze mai rapid şi să crească.”

    Astfel, acţiunile PATH se apreciază în tranzacţiile after-hours cu 10% după ce compania a raportat pentru 2023 venituri de 1,3 mld. dolari, în creştere cu 23% faţă de anul precedent, iar pierderile s-au diminuat la doar 90 mil. dolari faţă de 328 mil.  dolari. Acţiunile se tranzacţionează la 27 de dolari. La acest preţ capitalizarea companiei este de circa 15 mld. dolari.

    “Echipa s-a descurcat bine în al patrulea trimestru şi sunt deosebit de mulţumit de creşterea semnificativă a marjelor operaţionale de la an la an, inclusiv de primul nostru trimestru de profitabilitate GAAP ca societate publică, şi de fluxul de numerar record”, a declarat Ashim Gupta, directorul financiar al UiPath. “În ceea ce priveşte anul fiscal 2025, indicaţiile din această după-amiază reflectă modelele sezoniere tipice ale activităţii, precum şi planurile noastre de a investi strategic pentru a ne extinde în continuare poziţia de lider pe piaţă, continuând în acelaşi timp să creştem efectul de levier operaţional.”

    Aspecte financiare din al patrulea trimestru al anului fiscal 2024

    Veniturile de 405 milioane de dolari au crescut cu 31% de la an la an.

    ARR de 1,464 miliarde de dolari a crescut cu 22% faţă de anul precedent.

    Marja brută GAAP a fost de 87%.

    Marja brută non-GAAP a fost de 89%.

    Venitul operaţional GAAP a fost de 15 milioane de dolari.

    Veniturile de exploatare non-GAAP au fost de 111 milioane de dolari.

    Fluxul net de numerar din operaţiuni a fost de 146 de milioane de dolari.

    Fluxul de numerar liber ajustat non-GAAP a fost de 146 de milioane de dolari.

    Numerarul, echivalentele de numerar şi titlurile de valoare tranzacţionabile erau de 1,9 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2024.

    Aspecte financiare pentru întregul an fiscal 2024

    Veniturile de 1,308 miliarde de dolari au crescut cu 24% de la an la an.

    Noul ARR net de 260 de milioane de dolari.

    Marja brută GAAP a fost de 85%.

    Marja brută non-GAAP a fost de 87%.

    Pierderea operaţională GAAP a fost de (165) milioane de dolari.

    Venitul operaţional non-GAAP a fost de 233 milioane de dolari.

    Fluxul net de numerar din operaţiuni a fost de 299 milioane de dolari.

    Fluxul de numerar liber ajustat non-GAAP a fost de 309 milioane de dolari.

    Perspective financiare

    Pentru primul trimestru al anului fiscal 2025, UiPath se aşteaptă la:

    Venituri în intervalul 330 milioane de dolari – 335 milioane de dolari.

    ARR în intervalul de la 1,508 miliarde de dolari la 1,513 miliarde de dolari la 30 aprilie 2024.

    Venituri de exploatare non-GAAP de aproximativ 55 de milioane de dolari.

    Pentru întregul an fiscal 2025, UiPath se aşteaptă la:

    Venituri în intervalul de 1,555 miliarde de dolari până la 1,560 miliarde de dolari

    ARR în intervalul de la 1,725 miliarde de dolari la 1,730 miliarde de dolari la 31 ianuarie 2025

    Venituri de exploatare non-GAAP de aproximativ 295 de milioane de dolari

     

     

     

     

  • Băncile comerciale din România încep să plătească din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, plăţile se fac trimestrial, iar prima plată este în 25 aprilie. În contul acestui impozit suplimentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an

    ♦ Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci ♦ Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere) ♦ BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor ♦ Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor după majorarea dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare ♦ Profitul sistemului bancar românesc a urcat în 2023 la un nou maxim istoric de aproape 14 mld. lei.

    Băncile comerciale din România încep să plătească din acest an im­po­zitul su­plimentar de 2% din cifra de afa­ceri, iar plăţile se fac trimes­tri­al, prima plată urmând să fie reali­zată în 25 aprilie. În contul acestui impozit supli­mentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an, potrivit estimărilor BNR.

    Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de instituţiile de credit. BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit supli­mentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, repre­zentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băn­cilor. Calculele băncii centrale au luat în conside­rare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

    În anul 2024, Ministerul Finanţelor aşteaptă la buget 3,1 mld. lei de la bănci, din care 2,3 mld. lei din impozitul pe profit şi 0,8 mld. lei din impo­zitul pe cifra de afaceri, conform legii bugetului. Această taxă bancară supli­mentară nu are termen-limită de aplicare, fiind cu caracter perma­nent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezul­tatul financiar (profit sau pierdere).

    Acest nou impozit va putea fi gestionat de bănci, mai ales de băn­cile mari, şi deşi acestea vor plăti mai mulţi bani la buget, sistemul bancar va rămâne cu un profit consis­tent şi în 2024, după ce în 2023 câştigul a atins un nou nivel record, de aproape 14 mld. lei. Profitul băncilor în 2023 a ajuns la un vârf de 13,7 mld. lei, peste câştigul din tot anul 2022, de 10 mld. lei, în contextul dobânzilor mari.

    „În ceea ce priveşte declararea, acest impozit suplimentar se declară tot prin formularul D100, dar selectând o creanţă fiscală diferită de cea de impozit pe profit. Mai exact, în acest caz, băncile vor trebuie să selecteze creanţa fiscală nou intro­dusă prin ordin al preşedintelui ANAF referi­toa­re la impozitul pe cifra de afaceri datorat de insti­tu­ţiile de credit («117—Impozit pe cifra de afaceri datorat de instituţiile de credit – PJ române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – PJ străine»)“, a explicat pentru ZF Ionuţ Mestă­căneanu, tax director la KPMG.

    El a amintit că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri datorat de bănci începând cu 2024 se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata (pentru primele trei trimestre ale anului), respectiv până la data de 25 martie inclusiv a anului următor pentru trimestrul IV. Astfel, pentru trimestrul I 2024, impozitul suplimentar va trebui calculat, declarat şi plătit până la data de 25 aprilie 2024, în timp ce impozitul pentru trimestrul IV 2024 va trebui calculat, declarat şi plătit până la 25 martie 2025.

    „Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat începând cu trimestrul II se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul“, a mai spus reprezentantul KPMG.

    Cifra de afaceri luată în calculul noului impozit suplimentar ar include veniturile băncilor din activitatea operaţională, nu şi venituri excepţionale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane).

    Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi cele nedestinate tranzacţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

    Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor odată cu majorarea accelerată a dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare. Astfel, a existat iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania sau Slovenia. Iniţiativele menţionate au caracter excepţional şi sunt limitate în timp. Însă, autorităţile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale taxa bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferenţiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susţine BNR.

    Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

     

    Cum se calculează, declară şi plăteşte impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor

    ► Instituţiile de credit (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine) datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

    a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

    b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

    ► Cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe şi comisioane; d) câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net; f) câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

    ► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plăteşte trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

    ► Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri este cheltuială nedeductibilă.

    ► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

    ► Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

  • Reteaua Lensa, fondată de antreprenorul Daniel Crăciun, a încheiat 2023 cu venituri de aproape 207 milioane de lei, în creştere cu 54%, după ce s-a extins cu 45 de magazine

    Retailerul român de optică Lensa, fondat de antreprenorul Daniel Crăciun, a încheiat anul 2023 cu o reţea de 85 de magazine şi cu venituri de aproape 207 milioane de lei, în creştere cu 54% faţă de anul precedent. Compania a inaugurat 45 de magazine noi, dintre care patru au fost deschise în Republica Moldova, în urma unor investitii totale de 30 milioane lei.

    „Sunt bucuros că împreună cu colegii mei am reuşit să transformăm Lensa în cel mai mare jucător de pe piaţa de optică din România. Rămânem dedicaţi excelenţei şi ne propunem ca pe viitor, din poziţia de lideri, să depunem toate eforturile necesare pentru a le oferi clienţilor noştri produse de excepţie şi tehnologii de ultimă oră pentru toate nevoile de optică”, a declarat Daniel Crăciun, CEO şi fondator Lensa.

    Din totalul veniturilor, cea mai mare pondere o au în continuare ochelarii de vedere, care au generat 76% din vânzări, urmaţi de ochelarii de soare, cu o pondere de 10% din totalul veniturilor. Celelalte categorii de produse, precum ochelarii pentru sport, ochelarii pentru calculator, lentilele de contact de vedere şi colorate, dar şi accesoriile au generat 14% din veniturile companiei.

    Reteaua cuprinde 23 de magazine stradale şi 62 de magazine situate în mall-uri şi centre comerciale, în oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Târgu Mureş, Arad, Oradea, Bacău, Brăila, Buzău, Suceava, Târgovişte, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Baloteşti, Slatina, Sfântu Gheorghe, Bârlad, Satu Mare, Turnu Severin, Voluntari, Zalău, Roman, Deva, Piatra Neamţ, Alba Iulia, Călăraşi, Tulcea, Focşani.

    Compania avea la finele lui 2023 circa 800 de angajati.

     

  • Ce rezultate financiare a înregistrat OTP Bank România în anul precedent

    OTP Group a anunţat rezultatele financiare pentru anul 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat în 2023 un profit net consolidat de 262 milioane RON, de şapte ori mai mare decât cel din 2022. 

    Profitul operaţional înregistrat în 2023 a ajuns la valoarea de 270 milioane RON, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, ca urmare a creşterii cu 13% a veniturilor totale, în timp ce veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4% y-o-y, iar comisioanele nete au crescut cu 8%, influenţate de comisioane mai mari din operaţiunile cu carduri. Cheltuielile operaţionale au crescut cu 8% y-o-y, determinate în principal de creşterile salariale şi de alte cheltuieli impactate de inflaţia ridicată, care s-a situat peste două cifre până în august. Raportul costuri/venituri s-a îmbunătăţit la 69,4% în 2023 (-2,8 puncte procentuale faţă de anul trecut). De asemenea, baza de clienţi activi a crescut cu 15% y-o-y, ceea ce reflectă încrederea şi loialitatea clienţilor.

    „Sunt mândru să spun că OTP Bank România nu numai ca a abordat provocările cu rezilienţă, dar pe parcursul procesului de vânzare şi-a respectat angajamentul ferm pentru excelenţă, asigurând cu succes continuitatea operaţiunilor locale. 2023 este un an important pentru noi, în care am obţinut un profit record, un rezultat al dedicării şi al competenţei echipei noastre. Mai mult, am avut o creştere remarcabilă, de 15%, a bazei de clienţi activi, ceea ce reflectă încrederea şi mulţumirea pe care le avem din partea lor. Aceste rezultate subliniază orientarea noastră permanentă pentru furnizarea de servicii financiare de calitate şi consolidarea relaţiilor cu clienţii.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

    Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4%, la un total de 698 milioane RON, cu o dinamică anuală care a beneficiat de volume stabile de credite şi repreţuirea volumelor de credite aflate în stoc,  într-un context cu rate de dobânzi mai mari. Cu toate acestea, indicatorii venituri nete din dobânzi şi alte venituri au avut o dinamică influenţată de modificarea contabilizării rezultatului tranzacţiilor  swap, deşi această reclasificare nu a afectat profitul.

    Costul total al riscului a fost de +38 milioane lei, fiind influenţat pozitiv de costul de risc de credit din al doilea trimestru al anului rezultat din vânzarea portofoliului de credite neperformante al companiei locale de factoring.

    Volumul creditelor performante a scăzut cu 3% y-o-y la finalul anului 2023, în timp ce volumele q-o-q au fost stabile. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de 12% în zona creditelor ipotecare, cauzată de creşterea generală a ratelor de dobandă, şi unei scăderi de 4% a creditelor de consum, care au fost doar parţial compensate de creşterea cu 3% pentru creditele corporative şi de o creştere de 9% a volumelor de leasing. Ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor spre sfârşitul anului, vânzările de credite ipotecare s-au triplat q-o-q în trimestrul patru.

    Volumul depozitelor a crescut cu 16% în 2023. Cea mai mare contribuţie a provenit din depozitele atrase de la persoane fizice, care au crescut cu 17%, în timp ce depozitele atrase de la persoane juridice au crescut cu 13%. Îmbunătăţirile şi optimizările din anii precedenţi au direcţionat raportul credite nete/depozite sub 100% până la sfârşitul anului (-19 puncte procentuale faţă de anul trecut); ca urmare, volumul datoriilor faţă de instituţiile de credit a scăzut cu 41% comparativ cu anul trecut.

    Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins 19,8 miliarde RON, un nivel stabil faţă de anul precedent.  

    Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23.88% (+138 bps de la an la an),  influenţată de creşterea fondurilor proprii.

    În 2023, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de  1,009 miliarde HUF (13,044 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de  991 miliarde HUF (12,810 milioane RON).

    Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (303 miliarde HUF/ 3,918 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (202 miliarde HUF/ 2,612 milioane RON), Slovenia (129 miliarde HUF/ 1,665 milioane RON), Rusia (96 miliarde HUF/ 1,237 milioane RON), Serbia (68 miliarde HUF/ 880 milioane RON), Croaţia (54 miliarde HUF/  698 milioane RON), Ucraina (45 miliarde HUF/ 584 milioane RON), Muntenegru (22 miliarde HUF/  282 milioane RON), Albania (15 miliarde HUF/ 194 milioane RON), subsidiara din Moldova (15 miliarde HUF/  190 milioane RON) şi subsidiara din Uzbekistan (-22 miliarde HUF / -283 milioane RON).

    OTP Group a anunţat rezultatele financiare pentru anul 2023. Potrivit raportului publicat la Budapesta, în care rezultatele băncii sunt prezentate consolidat, ajustate în conformitate cu standardele Grupului, OTP Bank România a înregistrat în 2023 un profit net consolidat de 262 milioane RON, de şapte ori mai mare decât cel din 2022. 

    Profitul operaţional înregistrat în 2023 a ajuns la valoarea de 270 milioane RON, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, ca urmare a creşterii cu 13% a veniturilor totale, în timp ce veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4% y-o-y, iar comisioanele nete au crescut cu 8%, influenţate de comisioane mai mari din operaţiunile cu carduri. Cheltuielile operaţionale au crescut cu 8% y-o-y, determinate în principal de creşterile salariale şi de alte cheltuieli impactate de inflaţia ridicată, care s-a situat peste două cifre până în august. Raportul costuri/venituri s-a îmbunătăţit la 69,4% în 2023 (-2,8 puncte procentuale faţă de anul trecut). De asemenea, baza de clienţi activi a crescut cu 15% y-o-y, ceea ce reflectă încrederea şi loialitatea clienţilor.

    „Sunt mândru să spun că OTP Bank România nu numai ca a abordat provocările cu rezilienţă, dar pe parcursul procesului de vânzare şi-a respectat angajamentul ferm pentru excelenţă, asigurând cu succes continuitatea operaţiunilor locale. 2023 este un an important pentru noi, în care am obţinut un profit record, un rezultat al dedicării şi al competenţei echipei noastre. Mai mult, am avut o creştere remarcabilă, de 15%, a bazei de clienţi activi, ceea ce reflectă încrederea şi mulţumirea pe care le avem din partea lor. Aceste rezultate subliniază orientarea noastră permanentă pentru furnizarea de servicii financiare de calitate şi consolidarea relaţiilor cu clienţii.”, a declarat Gyula Fatér, CEO OTP Bank România.

    Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 4%, la un total de 698 milioane RON, cu o dinamică anuală care a beneficiat de volume stabile de credite şi repreţuirea volumelor de credite aflate în stoc,  într-un context cu rate de dobânzi mai mari. Cu toate acestea, indicatorii venituri nete din dobânzi şi alte venituri au avut o dinamică influenţată de modificarea contabilizării rezultatului tranzacţiilor  swap, deşi această reclasificare nu a afectat profitul.

    Costul total al riscului a fost de +38 milioane lei, fiind influenţat pozitiv de costul de risc de credit din al doilea trimestru al anului rezultat din vânzarea portofoliului de credite neperformante al companiei locale de factoring.

    Volumul creditelor performante a scăzut cu 3% y-o-y la finalul anului 2023, în timp ce volumele q-o-q au fost stabile. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de 12% în zona creditelor ipotecare, cauzată de creşterea generală a ratelor de dobandă, şi unei scăderi de 4% a creditelor de consum, care au fost doar parţial compensate de creşterea cu 3% pentru creditele corporative şi de o creştere de 9% a volumelor de leasing. Ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor spre sfârşitul anului, vânzările de credite ipotecare s-au triplat q-o-q în trimestrul patru.

    Volumul depozitelor a crescut cu 16% în 2023. Cea mai mare contribuţie a provenit din depozitele atrase de la persoane fizice, care au crescut cu 17%, în timp ce depozitele atrase de la persoane juridice au crescut cu 13%. Îmbunătăţirile şi optimizările din anii precedenţi au direcţionat raportul credite nete/depozite sub 100% până la sfârşitul anului (-19 puncte procentuale faţă de anul trecut); ca urmare, volumul datoriilor faţă de instituţiile de credit a scăzut cu 41% comparativ cu anul trecut.

    Ȋn conformitate cu standardele locale de raportare, activele băncii au atins 19,8 miliarde RON, un nivel stabil faţă de anul precedent.  

    Rata de adecvare a capitalului băncii a atins nivelul de 23.88% (+138 bps de la an la an),  influenţată de creşterea fondurilor proprii.

    În 2023, OTP Group a înregistrat un profit consolidat ajustat de  1,009 miliarde HUF (13,044 milioane RON) în timp ce profitul consolidat a fost de  991 miliarde HUF (12,810 milioane RON).

    Subsidiarele care au contribuit cel mai mult la acest volum sunt OTP Core din Ungaria (303 miliarde HUF/ 3,918 milioane RON), DSK Bank din Bulgaria (202 miliarde HUF/ 2,612 milioane RON), Slovenia (129 miliarde HUF/ 1,665 milioane RON), Rusia (96 miliarde HUF/ 1,237 milioane RON), Serbia (68 miliarde HUF/ 880 milioane RON), Croaţia (54 miliarde HUF/  698 milioane RON), Ucraina (45 miliarde HUF/ 584 milioane RON), Muntenegru (22 miliarde HUF/  282 milioane RON), Albania (15 miliarde HUF/ 194 milioane RON), subsidiara din Moldova (15 miliarde HUF/  190 milioane RON) şi subsidiara din Uzbekistan (-22 miliarde HUF / -283 milioane RON).

  • Alexandru Stănoiu şi Daria Spătariu, RTPR: Impozitarea ca expropriere. Cât de justificată este noua cotă de impozitare a veniturilor nejustificate?

    Pe vremea Vechiului Regim exista în legislaţie, dar mai ales în mentalul colectiv, în folclorul urban, o expresie despre cei cărora le-au fost confiscate veniturile obţinute în mod ilicit – „l-a băgat la Legea 18”. Era vorba, desigur, despre Legea nr. 18/1968 privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite in mod licit, lege care a fost abrogată abia în anul 1996 prin Legea nr. 115 din acelaşi an, care reglementa controlul averii demnitarilor.

    Din punct de vedere juridic a fost un miracol că Legea 18 a supravieţuit şapte ani după revoluţie şi cinci ani după adoptarea Constituţiei, mai ales în contextul în care prin noua lege fundamentală se adopta o poziţie diametral opusă celei pe baza căreia fusese adoptată Legea 18.

    Prin art. 44 din Legea Fundamentală nu numai că se garantează, prin alineatul 2, proprietatea privată, indiferent de titular, dar în alineatul 8 se răstoarnă sarcina probei caracterului ilicit al proprietăţii, instituind prezumţia caracterului licit al dobândirii averii. Rămâne, astfel, în sarcina autorităţilor abilitate ale Statului să demonstreze, cu mijloacele procedurale de care dispun, dar de o manieră legală şi loială, eventualul caracter ilicit al proprietăţii.

    Într-un arc peste timp de aproape 33 de ani, din diferite motive mai mult sau mai puţin economice, populiste sau chiar ideologice, se încearcă revenirea la prezumţia de vinovăţie a dobândirii averii. Astfel, începând cu data de 1 iulie 2024, orice venituri constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată vor fi impozitate cu o cotă de 70%. Creşterea cotei de impozitare de la 16% a fost introdusă prin Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung. Scopul reglementării se regăseşte chiar în titlul actului normativ, însă se aplică oare în această situaţie deviza scopul scuză mijloacele? Este această creştere un instrument prin care se doreşte corijarea comportamentelor fiscale sau este mai degrabă o răsturnare neîntemeiată a prezumţiei caracterului licit al averii, prezumţie consacrată chiar prin constituţie?

    Veniturile a căror sursă nu poate fi identificată se disting prin caracterul lor vag, obscur: este situaţia în care organele fiscale constată o discrepanţă între veniturile declarate ale unei persoane şi valoarea bunurilor deţinute ori a operaţiunilor economice întreprinse. În acest caz, se sancţionează lipsa de transparenţă printr-o impozitare suis-generis, mai exigentă. În majoritatea ţărilor (Franţa, Germania, Regatul Unit) nu se face această distincţie de tratament fiscal, cota de impozitare fiind aceeaşi indiferent de (in)certitudinea cu care se stabileşte provenienţa veniturilor. Arbitrariul modificării articolului 117 şi incompatibilitatea cu normele de rang constituţional transpar dintr-o analiză scurtă a principiilor de drept care guvernează funcţionarea unei societăţi democratice. Inviolabilitatea proprietăţii private şi necesitatea ca măsura confiscării să se aplice strict ca o sancţiune din sfera contravenţionalului/penalului sunt doar primele indicii care arată derapajul legiuitorului.

    La prima vedere, o astfel de măsură s-ar circumscrie demersurilor necesar a fi întreprinse pentru a combate evaziunea fiscală şi pentru a descuraja deviaţiile de la rigorile justei aşezări a sarcinilor fiscale. Însă orice măsură, indiferent de contextul adoptării, trebuie să respecte criteriul proporţionalităţii raportat la obiectivul urmărit, astfel cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului constant în jurisprudenţa sa. Proporţionalitatea presupune mai multe dimensiuni, nu doar aspectul cantitativ: măsura trebuie să fie adecvată şi necesară. Imposibilitatea de a determina provenienţa unor venituri urmată de impozitarea excesivă pare a fi o antepronunţare (şi chiar o lipsă de competenţă) din partea organelor fiscale în sensul comiterii unei fapte ilicite din care respectivele venituri izvorăsc. Un astfel de mecanism instituit de articolul 117 ar putea fi asimilat unei treceri abuzive din proprietatea privată în proprietatea publică, însă o astfel de măsură se poate lua numai în situaţii excepţionale şi justificate de o cauză de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, nu ca un instrument de salvgardare a bugetului public.

    De asemenea, chiar considerarea acestei măsuri ca fiind o confiscare nu trece testul legalităţii, întrucât o atare măsură este una exclusiv complementară şi subsecventă aplicării unei pedepse penale pentru săvârşirea unei infracţiuni care a avut drept rezultat obţinerea acelor bunuri supuse confiscării. Ori, în acest fel, fiscul se substituie atât organelor de cercetare penală, cât şi instanţei de judecată, arzând etapele şi preluând direct mai mult de două treimi din averea contribuabilului doar în temeiul unei suspiciuni. 

    Or, suspiciunea organelor fiscale, chiar şi întemeiată pe lipsa de cooperare a contribuabilului, nu ar trebui să constituie un argument definitiv în favoarea răsturnării prezumţiei caracterului ilicit al averii. Corectitudinea şi buna-credinţă ar trebui să guverneze conduita fiscală a cetăţenilor, însă încurajarea unui astfel de comportament ar trebui să se facă de o manieră echilibrată, adecvată şi în concordanţă cu garanţiile oferite de statul de drept. Modificarea, privită atât singular, cât şi corelată cu contextul economic în care actul normativ care a instituit-o a fost adoptat, comportă serioase îndoieli în ceea ce priveşte “promovarea” unui eventual test de constituţionalitate.


     

     

  • Piaţa chiriilor din Londra îşi revine la normal: După un an de oferte reduse şi de creşteri record ale chiriilor, majorările preţurilor au început să scadă treptat

    Piaţa londoneză a chiriilor a început să se „normalizeze” după un an de ofertă redusă şi de creşteri recente record ale chiriilor, potrivit Foxtons, cu mai puţini potenţiali chiriaşi care urmăresc fiecare anunţ, raportează Financial Times.

    Agentul imobiliar axat pe Londra a declarat că a văzut mai multe proprietăţi ieşite pe piaţă, cu mai puţini solicitanţi pentru fiecare anunţ, şi se aşteaptă ca majorările de chirii să încetinească în acest an – chiriile crescând mai lent faţă de actualele maxime istorice.

    Veniturile din închirieri, care au crescut cu 16% anul trecut, au ajutat Foxtons să compenseze o scădere de 14% a veniturilor din vânzarea de locuinţe. Compania şi-a majorat veniturile totale cu 5%, la 147 milioane de lire sterline, profitul operaţional fiind ajustat cu 2%, la 14 milioane de lire sterline.