“Pana in urma cu cateva luni vedeam sanse de 0%, acum estimam un
risc de 2%. Euro va continua sa ramana in viata. Problema
principala este ritmul schimbarilor si nu un euro mai slab sau mai
puternic”, a spus Profumo, care conduce cea mai mare banca din
Italia, cu activitati si in Romania.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acesta este primul caz de centru comercial scos la vanzare dupa
ce dezvoltatorul a intrat in faliment, de la declansarea crizei
imobiliare, pretul de pornire fiind practic la jumatate fata de
investitia anuntata in realizarea mallului.
Pana acum au mai fost inchise sau suspendate centrele comerciale
Trident din Sibiu si Armonia din Braila, dar nu au fost ulterior
scoase la licitatie.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
Romania sau Serbia, scrie
Reuters.
In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
consiliere tehnica si legislativa.
“Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
. “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
BERD din sectorul privat.”
La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
investitori locali (fonduri de pensii si sectorul de
asigurari)”.
Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.
“Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”
Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
New York Times scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
Romania s-au depreciat.
Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.
Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
Raiffeisen International.
Pana acum, numai Ungaria a luat
masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
peste 60% din total.
Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
locale”, nota The New York Times.
Pentru Neil Shearing, analist la
grupul de cercetare Capital Economics, cu sediul la Londra,
aversiunea la risc a investitorilor ingrijorati de problemele
Greciei a facut ca nici o tara sa nu mai fie imuna la turbulente,
astfel incat “cel mai probabil pietele financiare din regiune vor
suferi in continuare, pana ce situatia revine sub control”.
Shearing indica Bulgaria, Romania si Ungaria drept tarile cu cel
mai mare risc de contagiune.
Pana la decizia din aceasta saptamana a Standard & Poor’s de
a retrograda Grecia, Portugalia si apoi Spania (ratingul de credit
suveran al Greciei este acum la acelasi nivel cu cel al Romaniei),
pietele din Europa Centrala si de Est au fost un teritoriu sigur
pentru investitori, care au apreciat eforturile Ungariei, ale
Romaniei si ale Letoniei de a reduce cheltuielile in sectorul
public, noteaza Bloomberg, insa situatia s-a schimbat in ultimele
zile.
Forintul a pierdut 3,6% fata de euro in ultimele doua zile,
zlotul a pierdut 1,3%, diferenta de randament al obligatiunilor
emise de Bulgaria, Rusia si Ucraina fata de bonurile de trezorerie
americane a crescut cu peste 30 de puncte de baza, iar bursa din
Bucuresti a incheiat ziua de miercuri cu o scadere de 1,4%.
“Chiar daca situatia pe pietele din Europa Centrala si de Est nu
s-a deteriorat in continuare Ieri (marti), totusi recomandam
investitorilor sa evite pietele din Romania, Bulgaria si Ungaria in
particular, intrucat riscul unor efecte negative ulterioare ramane
semnificativ”, scrie Lars Christensen, analist al Danske Bank,
intr-o nota publicata miercuri.
Danske noteaza ca ministrul de finante polonez a declarat ca
problemele Greciei nu vor afecta Polonia, dar “situatia este
delicata”. Ministerul de Finante ceh a amanat si el o emisiune de
euroobligatiuni din cauza situatiei de pe piete, insa Danske
considera ca Republica Ceha va fi printre cele mai putin afectate,
gratie fundamentelor economice “rezonabil de solide”.
Capital Economics, dar mai ales Danske Bank s-au remarcat, in
ultimii ani, prin estimarile sumbre despre economiile din Europa
Centrala si de Est si tarile baltice. Inca de anul trecut, Capital
Economics a prezis ca economia Romaniei va scadea si in 2010,
contrar previziunilor FMI, ultima estimare fiind ca anul se va
incheia cu o scadere a PIB de 0,5%. Danske Bank prognoza inca din
2008 un curs de schimb de peste 5 lei/euro, iar pe parcursul anului
trecut a continuat sa prezica o depreciere a leului la 4,6
lei/euro, valori care nu s-au adeverit niciodata.
Pe de alta parte, analistii
UniCredit sustin ca principalul canal de contagiune pentru
criza greceasca il constituie pietele financiare, unde fuga de risc
a investitorilor afecteaza toate categoriile de active (actiuni,
obligatiuni, marfuri), cu efect mai ales asupra unor piete ca
Ungaria, Polonia si Turcia. Al doilea canal de contagiune (comert,
expunere prin intermediul bancilor) expune la risc tari ca Romania,
Bulgaria si Serbia.
In fine, calculand expunerile indirecte ale diferitelor tari
fata de activele grecesti, analistii UniCredit conchid ca din acest
punct de vedere, cele mai expuse din Europa Centrala si de Est sunt
Croatia, Ungaria si Cehia (e vorba de creantele fata de Grecia ale
grupurilor bancare prezente in aceste tari, astfel incat daca
bancile respective ar putea avea probleme cu datoria greceasca,
aceasta ar afecta negativ expunerea lor fata de tarile central- si
est-europene). Aceasta expunere indirecta ar reprezenta 1,2% din
PIB pentru Croatia si peste 1% pentru Ungaria, fata de aproape 0,6%
in Romania.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a facut ieri apel la calm in
contextul crizei din Grecia, spunand ca in prezent nu au loc iesiri
de capital din Romania, bancile grecesti locale sunt bine
capitalizate, iar dobanzile de pe piata monetara sunt in continuare
mai mici decat rata de politica monetara. “Noi nu avem inca iesiri
de capital din Romania si speram sa nu avem. Speram ca nici
dumneavoastra (presa – n.red.) sa nu ii speriati pe cei care au
capitaluri aici, ca sa plece din Romania”, a comentat Isarescu,
citat de
Mediafax Business.
Ion Tiriac, primul antreprenor care a pariat pe cresterea
economica a Romaniei in anii ’90, aducand marci precum Mercedes,
Ford sau Metro Cash&Carry, ia acum in calcul posibilitatea de a
deschide centre auto Dacia in Europa de Vest, in Franta sau
Germania, trecand astfel de la importuri la exporturi.
“Am luat in calcul sa devenim si dealer Dacia in strainatate, nu
in Romania. Dacia este o masina care pentru mine a avut o evolutie
surprinzatoare. Produsul este bun, este extrem de bine vandut in
strainatate”, a subliniat Ion Alexandru Tiriac, fiul fostului
tenisman si reprezentantul lui in consiliile de conducere si
administratie ale Tiriac Holdings, un grup care a rulat anul trecut
afaceri de 1,3-1,4 mld. euro, intr-un interviu
acordat ZF.
Cititi un interviu in exclusivitate cu Ion Alexandru Tiriac pe
www.zf.ro
Noul credit a fost contractat de la cinci banci, care au participat cu cate 20 milioane euro – BCR, BRD, Citibank Europe, RBS Bank Romania si UniCredit Bank Austria. Acordul a fost semnat la data de 30 iulie si a intrat in vigoare incepand cu 12 august, odata cu scadenta imprumului anterior. Data de expirare a acordului de imprumut este de 30 iulie 2012.
Banii vor fi utilizati in principal pentru finantare curenta, dar si investitii de ordin logistic.
Pentru primele sase luni ale anului in curs, A&D Pharma a raportat un profit net de 9,2 milioane euro, in crestere de peste zece ori fata de perioada similara din 2008, cand s-a situat la 0,9 milioane euro. Compania, care isi desfasoara activitatea prin cele trei divizii Marketing&Sales, distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu, a avut in primul semestru vanzari de 232,9 milioane euro, cu 8% mai mici fata de intervalul similar din 2008.
Un roman din zece isi doreste sa achizitioneze o locuinta in urmatorii trei ani, mult peste media statelor din Europa Centrala si de Est si cea mai ridicata din regiune, arata un sondaj al grupului financiar UniCredit.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In prezent, UniCredit are peste 1.000 de persoane pentru acest tip de servicii si un portofoliu total de active de peste 200 de miliarde de euro la sfarsitul anului 2007. Rata de crestere a activelor din administrare a fost de peste 50% in ultimul an, comparativ cu anul 2006, potrivit unui comunicat de presa transmis de banca.
Pentru moment serviciile de private banking ale UniCredit sunt disponibile doar in Bucuresti insa pe parcursul anului 2008 vor fi lansate si in alte orase din tara.
Piata clientilor cu disponibilitati importante a intrat, in ultimii ani, tot mai mult in atentia bancherilor. Treptat si limita inferioara a disponibilitatilor necesare in cont pentru a clasifica un client in categoria celor eligibili pentru servicii de private bankig a scazut sub pragul de 100.000 de euro.
Astfel, din ce in ce mai multi bancheri au sesizat ca exista potential de business pentru private banking si printre oamenii ce au ceva mai putine fonduri disponibile, ramanand totusi in aceeasi sfera a "oamenilor cu bani".
Unul dintre exemple este ABN Amro, care a lasnat un astfel de serviciu in toamna anului trecut, si ai caror oficiali identificau la momentul respectiv o piata potentiala in prezent de 100.000 de clienti. Potrivit acelorasi estimari, in cinci-sapte ani aceasta piata va ajunge la jumatate de milion de persoane.
In esenta, serviciile de private banking includ intermedierea personalizata de investitii (in urma unei analize a profilului de risc si a apetitului pentru diferite tipuri de plasamente pentru fiece client in parte), acordarea de conditii preferentiale pentru anumite produse (rate de dobânzi negociabile pentru depozite, acordarea de credite in conditii preferentiale, produse din categoria Gold etc.) – toate insotite de un tratament aparte (servicii disponibile non-stop sau existenta unui bancher personal, spre exemplu).
Pentru a asigura confidentialitatea si discretia in cazul acestor clienti, tot mai multe banci au inceput sa deschida unitati speciale, asa cum face acum si UniCredit. Locatiile dedicate se gasesc in general in marile orase, in zonele de lux sau foarte centrale, precum Bucuresti, Constanta, Brasov, Timisoara, Iasi etc.
Noul vicepresedinte se alatura unei echipe de conducere din care mai fac parte doi austrieci si un roman: Gerald Schreiner (presedinte, 41 de ani), Herwig Burgstaller (vicepresedinte risk management, 39 de ani) si Simona Fatu (vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate, 39 de ani). Herwig Burgstaller si Valentin Vancea nu vor lucra pentru prima data impreuna acum, in conditiile in care si Burgstaller a fost recrutat (in martie anul trecut) tot din “curtea” competitorilor de la HVB Tiriac Bank, unde a fost seful proiectului de integrare a HVB cu Banca Tiriac pe partea de risc.
Volksbank este a opta banca din sistem in functie de active si unul dintre principalii jucatorii de pe piata de retail, cu active de peste 2,7 miliarde de euro in septembrie 2007 si un volum de credite de peste 2,2 miliarde de euro la finele anului trecut.