BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Criza energiei şi inflaţia continuă să paralizeze părţi din economia Ungariei

    După hoteluri, restaurante, spa-uri, brutării, o oţelărie şi o cen­trală energetică, a venit rândul cofe­tăriilor şi teatrelor din Ungaria să resimtă povara crizei energiei şi inflaţiei.

    Din ce în ce mai puţini oameni vor cumpăra îngheţată, iar preţurile energiei şi materiilor prime sunt în creştere dramatică. Prăjiturile s-au scumpit deja dramatic, notează Daily News Hungary.

    Multe companii caută metode de a face economii, însă majoritatea nu pot evita scumpirile, programele mai scurte de lucru sau chiar şi închiderea parţială sau completă. Pentru unele segmente ale populaţiei, dulciurile devin un lux.

    Cofetăriile se aşteaptă la o creş­te­re de 6 sau 10 ori a costurilor, 86% dintre acestea simţindu-se ameninţa­te de situaţia actuală. Acest lucru în­seamnă din păcate că un număr mare din cofetăriile ungare se vor închide în viitorul apropiat.

    O altă victimă a facturilor uriaşe la energie este un teatru cu o vechi­me de 100 de ani, potrivit Fortune.

    Teatrul Erkel din Budapesta va fi închis pe perioada iernii, managerii acestuia preferând să ia această de­cizie disperată decât să plătească fac­turile la energie.

    Şi a doua mare centrală de ener­gie a Ungariei, Matra, a decis să-şi suspende operaţiunile din cauza crizei energiei.

    Hotelurile din Ungaria întâm­pină dificultăţi majore în condiţiile în care inflaţia continuă să crească.

    Pre­ţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe să se închidă. Acestora le este imposibil să transfere toate costurile suplimen­tare către oaspeţi.

    Multe hoteluri se vor închide temporar, astfel de închideri putând fi aşteptate din octombrie sau ianua­rie până în aprilie-mai.

    Problema facturilor la energie este complicată de inflaţie.

    Scumpirea energiei loveşte pu­ter­nic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu pro­bleme similare.

    Şi spa-urile din Ungaria se închid din cauza crizei energetice. Până la jumătate din spa-urile Ungariei s-ar putea închide din toamnă până în prima jumătate a anului viitor.

    Oţelăria Dunaffer, una dintre cele mai mari companii industriale ale Ungariei, a fost de asemenea forţată să-şi închidă producţia.

    Compania întâmpină dificultăţi de multă vreme. Pandemia urmată de războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei au adus „Dunaffer în­tr-o situaţie în care grupul nu mai poate lupta singur“, au anunţat ofi­cialii companiei, cerând intervenţia statului.

    Guvernul Ungariei va analiza situaţia oţelăriei şi propune măsuri pentru salvarea acesteia, au anunţat recent oficialii.

     

  • Un alt hotel renumit s-ar putea închide în Ungaria

    Ultima victimă a crizei energiei ar putea fi renumitul Hotel Lover din oraşul Sopron, Ungaria. Pentru perioada iernii, acesta nu mai acceptă rezervări, potrivit Daily News Hungary. Spre deosebire de alte hoteluri care au decis să se închidă din cauza facturilor prea mari la energie, hotelul Lover ar putea să nu se mai deschidă.

  • Viktor Orban nu vrea prelungirea sancţiunilor UE împotriva Rusiei în 2023

    În cursul unei reuniuni a formaţiunii Fidesz (centru-dreapta) în Balatonalmádi, Viktor Orban a declarat că sancţiunile antiruse aplicate de “birocraţii de la Bruxelles” ca reacţie la invazia în Ucraina generează inflaţie şi probleme economice semnificative. “Sancţiunile cauzează probleme economice, criză energetică şi inflaţie”, a afirmat Viktor Orban, conform publicaţiei Magyar Nemzet, citată de revista Der Spiegel.

    Premierul Ungariei a notat că va exista în noiembrie o oportunitate de revizuire a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană, semnalând că el nu mai vrea prelungirea măsurilor împotriva Rusiei după luna decembrie.

    “Sancţiunile Bruxellesului au împins Europa într-o criză energetică”, a comentat Viktor Orban într-un mesaj postat pe Facebook, conform agenţiei Reuters.

    Viktor Orban menţine relaţii foarte bune cu Administraţia Vladimir Putin, în pofida sancţiunilor masive impuse de Uniunea Europeană Rusiei din cauza invaziei în Ucraina.

    În contextul deciziei preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a activa mobilizarea parţială a rezerviştilor, miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene au discutat despre impunerea unor noi sancţiuni contra Rusiei. “Vom analiza noi măsuri restrictive şi le vom decide”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, aflat la New York pentru reuniunea Adunării Generale ONU.

  • Ungaria: criza energiei şi inflaţia forţează hoteluri, restaurante, o oţelărie şi spa-uri să-şi tragă obloanele

    Hotelurile din Ungaria întâm­pină dificultăţi majore în condiţiile în care inflaţia continuă să crească, relatează Daily News Hungary.

    Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să se închidă. Acestora le este imposibil să transfere toate costurile suplimen­ta­re către oaspeţi, spun reprezentanţii Asociaţiei Hotelurilor şi Restauran­telor din Ungaria (MSZESZ).

    Asociaţia a anunţat că multe hoteluri se vor închide temporar, astfel de închideri putând fi aşteptate din octombrie sau ianuarie până în aprilie-mai.

    Principala problemă este că va­loarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunos­cu­tă. Astfel, multe hoteluri aleg să se închidă pe această perioadă. Pro­blema este complicată de inflaţie, în condiţiile în care majorările salariale au fost necesare.

    Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.

    Industria de catering este de a­cord că nu există aproape nicio solu­ţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimentelor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asocia­ţiei Ungare a Industriei Hospitalită­ţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii e­nergiei îl va depăşi pe cel al localu­rilor închise în pandemie.

    Oţelăria Dunaffer, una dintre cele mai mari companii industriale ale Un­gariei, a fost de asemenea forţată să-şi închidă producţia, potrivit Euractiv.

    Compania întâmpină dificultăţi de multă vreme. Pandemia, urmată de războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei au adus „Dunaferr într-o situaţie cu care grupul nu se mai poate lupta singur“, au anunţat oficialii companiei, cerând intervenţia statului.

    Şi spa-urile din Ungaria se închid din cauza crizei energetice.

    Din cauza costurilor peste aşteptări, spa-ul Jaszapati Strandfurdo, deschis de obicei pe perioada iernii graţie apei sale termale, se va închide probabil din octombrie până cel puţin în luna mai a anului viitor, notează Daily News Hungary.

    Până la jumătate din spa-urile Ungariei s-ar putea închide din toamnă până în prima jumătate a anului viitor, a anunţat recent preşedintele asociaţiei din sector, Zoltan Kantas.

    Şi totuşi, în pofida veştilor îngrijorătoare din întreaga ţară, Budapesta nu-şi va închide niciuna dintre spa-uri. Lipsa turiştilor ruşi înseamnă un deficit de aproximativ 15%, iar preţurile energiei sunt foarte ridicate, însă închiderile nu sunt necesare.

  • Orban vrea să blocheze extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei. Premierul Ungariei vorbeşte de ieşirea din UE

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, se aşteaptă ca liderii Uniunii Europene să înceapă discuţiile privind extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei în toamnă, dar Budapesta ar încerca să blocheze acest demers, a relatat Radio Free Europe/Radio Liberty, citând surse neidentificate.

    Orban, un critic dur al sancţiunilor UE împotriva Moscovei, a făcut aceste remarci în cadrul unei întâlniri cu uşile închise cu membrii de partid din localitatea Kotcse, situată în vestul ţării, săptămâna trecută, a precizat vineri RFE/RL pe site-ul său din Ungaria, citat de Reuters.

    Citând surse anonime prezente la reuniune, RFE/RL a relatat că Orban a declarat că perspectivele de a bloca o nouă prelungire de şase luni a sancţiunilor sunt slabe, dar şi-a exprimat speranţa că un nou guvern care urmează să se formeze în Italia ar putea contribui la acest efort.
    Aceasta părea a fi o referire la Giorgia Meloni, care va fi probabil următorul prim-ministru al Italiei după alegerile din această lună, al cărei partid, Fraţii Italiei, are legături strânse cu Orban.

    În iulie, Orban a declarat că UE şi-a tras un glonţ în plămâni prin sancţiunile economice necugetate impuse Rusiei, care, dacă nu sunt anulate, riscă să distrugă economia europeană.

    RFE/RL l-a citat, de asemenea, pe Orban spunând că până în 2030 cele patru naţiuni din grupul Visegrad ar putea deveni contribuabili neţi la bugetul UE, ceea ce ar trebui să determine o regândire a beneficiilor şi dezavantajelor continuării apartenenţei la blocul comunitar.

    În lipsa unei evaluări pozitive, Ungaria ar trebui să tragă propriile concluzii, a declarat Orban, potrivit RFE/RL, sugerând că ar putea recomanda ca Ungaria să părăsească UE în acel moment.
    Executivul UE va recomanda suspendarea miliardelor de euro alocate Ungariei din cauza problemelor de corupţie, au declarat miercuri doi oficiali, în ceea ce ar fi prima măsură de acest fel împotriva lui Orban.
    Un critic vocal al Bruxelles-ului, Orban a declarat în septembrie anul trecut că Ungaria trebuie să rămână membră a UE pentru a asigura accesul continuu la piaţa sa unică. El a spus atunci că Ungaria va fi printre puţinii care vor rămâne în UE dacă aceasta se va desfiinţa vreodată.
     

  • Vot în Parlamentul European. Ungaria nu mai este o democraţie deplină

    Majoritatea covârşitoare a deputaţilor din Parlamentul European au susţinut o rezoluţie conform căreia Ungaria nu mai este o democraţie deplină.

    Ungaria nu mai este o „democraţie deplină”, iar UE trebuie să facă totul pentru a o aduce înapoi la valorile europene, a arătat joi Parlamentul European, conform AFP.

    433 de eurodeputaţi au votat joi în favoarea rezoluţiei, 123 „împotrivă” şi au fost 28 de abţineri.

    Rezoluţia arată că lipsa de acţiune decisivă a UE a contribuit la apariţia unui “regim hibrid de autocraţie electorală”.

    De asemenea, rezoluţia condamnă “eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile UE.

  • Uniunea Europeană s-a săturat de jocurile lui Viktor Orban: Comisia Europeană este gata să taie finanţarea pentru administraţia de la Budapesta din cauza corupţiei care atins niveluri record. Ungaria a pierdut accesul la peste 40 de miliarde de euro

    Comisia Europeană vrea să recomande tăierea finanţării pentru adminisraţia Orban, pe fondul îngrijorărilor privind corupţia, care s-a generalizat în Ungaria, scrie Bloomberg.

    Mai mult, Comisia urmează să facă public în mod oficial evaluarea realizată în privinţa corupţiei şi rezultatele acesteia. După acest pas, guvernele UE vor trebui să ia decizia finală în privinţa blocării banilor europeni în maxim trei luni, fiind nevoie de un vot majoritar al statelor membre pentru ca iniţiativa să fie aplicată.

    Forintul a scăzut cu 1% în raport cu euro, iar investitorii avertizează asupra unei perspective incerte asupra economiei maghiare pe fondul unor vânzări majore ale activelor statului în 2022.

    Ungaria devine prima ţară care face obiectul unei anchete bazate pe noile norme ale blocului european, care permit Uniunii să oprească fluxul banilor către statele care îi subminează intersele financiare. Pe lângă problema corupţiei, Comisia a investigat şi problema erodării statului de drept în cei zece ani de mandat a lui Viktor Orban.

    Cabinetul lui Orban a pierdut accesul la finanţare până la finalizarea investigaţiilor, în timp ce spera atragerea a peste  40 de miliarde de euro până în 2027. Recent, administraţia s-a angajat să creeze o agenţie pentru combaterea corupţiei şi să modifice mai multe legi, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice, pentru a reduce presiunea Comisiei Europene.

    Ungaria va avea la dispoziţie o lună pentru a urma recomandările executivului UE în ceea ce priveşte corupţie, iar termenul poate fi prelungit până la maxim trei luni.

  • Guvernul Ungariei cere instituţiilor şi companiilor de stat să-şi reducă consumul de energie cu 25%

    Guvernul maghiar a cerut instituţiilor publice şi companiilor de stat să-şi diminueze consumul de gaze cu 25% în contextul crizei energetice, scrie Daily News Hungary.

    Regula nu se aplică spitalelor şi instituţiilor de asistenţă socială.

    De asemenea, guvernul va plafona preţurile lemnelor de foc şi va lansa o schemă de susţinere a firmelor cu consum ridicat de energie.

  • Cu subvenţii de stat generoase, Ungaria continuă să atragă investiţii masive în industria auto

    În cadrul celei mai mari inves­tiţii străine din istoria Ungariei, producătorul chinez de baterii CATL va cheltui 3.000 miliarde de forinţi (7,5 miliarde de euro) pentru a-şi construi a doua fabrică din Europa, în Debreţin, estul Ungariei, a anunţat ministrul maghiar al aface­rilor externe, Peter Szijjarto, potrivit Daily News Hungary.

    Una dintre cele mai mari inves­tiţii greenfield din Europa din ulti­mul deceniu, proiectul va crea apro­ximativ 9.000 de locuri de muncă, a specificat Szijjarto.

    Investiţia va beneficia de finan­ţare din partea statului, detaliile urmând să fie anunţate în scurt timp, a adăugat acesta.

    Graţie subvenţiilor de stat de milioane de euro, Ungaria a atras deja investiţii în domeniul bateriilor pentru maşini electrice din partea companiei coreene SK, care constru­ieşte două fabrici pe plan local, şi SDI. GS Yuasa din Japonia produce de asemenea baterii în Ungaria. BMW construieşte o fabrică în Debreţin care va produce în principal auto­vehicule electrice.

    Investiţia CATL este de trei ori mai mare decât cea mai mare investi­ţie anterioară din Ungaria, cea a SK. Compania sud-coreeană intenţionea­ză să investească 2,29 miliarde de dolari într-o fabrică de 30 GWh în Ivancsa.

    Anterior investiţiei CATL, Ungaria era a doua cea mai populară destinaţie pentru producătorii străini de baterii după Germania, atrăgând proiecte de 5,4 miliarde de dolari din 2016, potrivit fDi Markets.

    Potrivit lui Evan Hartley, analist la Benchmark Mineral Intelligence, Ungaria a devenit locaţia preferată a acestor producători, ţara oferind „for­ţă de muncă şi terenuri mai ieftine comparativ cu Europa Occi­dentală“ şi subvenţii generoase.

    În martie 2022, pachetul de sub­venţii de 209 milioane de euro pentru fabrica SK a fost aprobat de Comisia Europeană.

    Şi marii producători auto străini au beneficiat de subvenţii masive din partea statului maghiar.

    În vara anului trecut, Mercedes anunţa că-şi va extinde fabrica din Ungaria cu noi linii de producţie într-o investiţie de 400 miliarde de forinţi (998 milioane de euro). Inves­tiţia a beneficiat de un grant de 14 mi­li­arde de forinţi (35 milioane de euro) din partea statului ungar.

    Constructorul auto german Daimler lansa în octombrie anul trecut producţia de maşini electrice în Kecskemet, cu această ocazie Szijjarto anunţând că guvernul a contribuit cu o finanţare de 15 miliarde de forinţi (40 milioane de euro) pentru investiţia de 50 miliarde de forinţi.

    În iulie 2016, Comisia Europeană dădea undă verde unui ajutor de stat de 133 milioane de euro din partea Ungariei pentru Audi Hungaria Motor Kft.

    Revenind la investiţia CATL, ministrul Szijjarto a remarcat că bateriile înregistrează o cerere ridicată în condiţiile în care cei mai mari trei constructori auto germani, Audi, BMW şi Mercedes au toţi fabrici în Ungaria.

    Ungaria a reuşit să atragă investiţii masive în pofida mediului economic dificil actual, a subliniat acesta.

    Industria auto a crescut de 2,5 ori în Ungaria din 2010, valoarea producţiei acesteia atingând 9.500 miliarde de forinţi în 2021, a arătat acesta. Politica Ungariei de deschidere către est, atacată agresiv, a dat roade, potrivit oficialului ungar.

     

     

  • Dascălii din Polonia şi Ungaria se pregătesc de proteste şi greve de amploare. Întreaga Europă se confruntă cu un deficit acut de profesori

    Profesorii din Polonia şi Ungaria avertizează că sistemul public de învăţământ se află în pragul colapsului. Deficitul de profesori şi discuţiile legate de greve umbresc pregătirile pentru noul an şcolar, scrie Balkan Insight.

    Polonia duce lipsă de până la 90.000 de profesori, potrivit Sindica­tu­lui Solidaritatea, notează Warsaw Voice.

    Profesorii muncesc mai mult pentru câştiguri mai mari, însă adesea nu au de ales pentru că în caz contrar nu ar avea cine să le predea copiilor. Din septembrie, profesorii sunt obligaţi să petreacă o oră în plus la şcoală sau grădiniţă, pentru con­sultări cu părinţii sau elevii.

    Totuşi, aceştia nu vor fi plătiţi suplimentar pentru ora respectivă. Reprezentanţii sindicatelor spun că le vor trimite chestionare membrilor şi că forma de protest va fi decisă în septembrie. Aceştia nu exclud închiderea şcolilor.

    Şi reprezentanţii autorităţilor lo­cale consideră că situaţia din învăţă­mânt este disperată. În Varşovia, un sondaj realizat de acestea relevă că peste 50% dintre profesori inten­ţio­nează să-şi schimbe profesia. Printre motive: salariile mici, burnoutul, schimbările constante de regle­mentări.

    În Polonia, un profesor începător se poate aştepta la un salariu de 2.600 de zloţi (550 de euro) pe lună, egal cu costul închirierii unui apar­tament de două camera într-un oraş mare, potrivit Balkan Insight. Un profesor cu 15 ani de experienţă câş­ti­gă 4.000 de zloţi pe lună, aproxi­mativ egal cu salariul unui casier dintr-un su­permarket.

    Situaţia este similară în Ungaria. Un profesor cu 30 de ani de experienţă câştigă 300.000 de forinţi pe lună (800 de euro).

    Sindicatul PSZ se aşteaptă ca 22.000 de profesori să părăsească sistemul public în următorii cinci ani. Iar cu peste 40% dintre profesori având vârste de peste 50 de ani şi numai 7% sub 30, situaţia se va înrăutăţi chiar şi fără demisii.

    În prezent, sistemul public de învăţământ duce lipsă de 15% din necesar. Specialiştii argumentează că o majorare imediată a salariilor de cel puţin 30-50% este necesară pentru retenţia şi atragerea de noi profesori.

    Guvernul ungar promite să majoreze salariile la 80% din salariul mediu al ţării până în 2029, însă profesorii nu cred în astfel de promisiuni. „Când vor primi facturile la energie în toamnă, profesorii va trebui să se decidă dacă să le plătească sau să mănânce. Mulţi vor face foamea“, avertizează un profesor.

    Liderii sindicali ai profesorilor ungari au organizat un protest în această săptămână, purtând toţi negru pentru a „jeli“ începutul de an şcolar, relatează Euractiv. Aceştia au anunţat că organizează o grevă, cel mai probabil pentru sfârşitul lunii noiembrie.

    De altfel, întreaga Europă se confruntă cu un deficit de profesori, notează Le Monde. Chiar şi ţările cu salarii atractive au această problemă.