Tag: tranzactionare

  • Cei care credeau că se îmbogăţesc din bitcoin îşi pun mâinile în cap: Moneda digitală scade cu peste 10% în weekend

    Valoarea monedei digitale bitcoin a scăzut de vineri până luni cu 11%, potrivit Bloomberg, ceea ce reduce avansul de care s-a bucurat criptomoneda în 2019.

    Bitcoin a scăzut de vineri până luni dimineaţă cu 11% şi a ajuns să se tranzacţioneze la 10.901 dolari în jurul orei 2.00 dimineaţa (ora României), însă bitcoin a rămas cu o creştere de peste 200% de la începutul anului.

    Luni, la ora 11.00, bitcoin se tranzacţiona la 10.877 dolari per monedă, cu o scădere de 7,1%, la o capitalizare totală de peste 195 miliarde dolari, potrivit platformei CoinMarketCap.

    În acelaşi timp, moneda Ethereum se tranzacţionează la 294 dolari, cu o capitalizare de 31,4 miliarde dolari, în scădere cu 5,3%.

    Optimismul generat de ideea unui potenţial fenomen de adopţie „în masă” – alimentat de anunţul Facebook cu privire la lansarea monedei digitale Libra – a alimentat valoarea bitcoin în ritm accelerat luna trecută şi le-a dus până la nivelul din ianuarie 2018, înainte ca întreaga piaţă să scadă dramatic.

     

     

     

  • Investitori fericiţi: Bursele americane deschid şedinţa de tranzacţionare la maxime istorice după şedinţa de politică monetară a băncii centrale

    Indicii bursieri S&P 500 şi Dow Jones au atins maxime istorice astăzi după ce şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane, potrivit Financial Times.

    Performanţa burselor vine după o evoluţie de tip raliu a obligaţiunilor guvernamentale, titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani ajungând la randamente de sub 2% pentru prima dată înultimii trei ani.

    La scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 1% până la un maxim istoric de 2.954,20 puncte, depăşind nivelul de 2.945,83 puncte din 30 aprilie. Astfel indicele este în creştere cu 17,8% de la începutul anului.

    Indicele industrial Dow Jones a crescut cu 0,9%, depăşind maximul record din 23 aprilie, ajungând astfel la un nou maxim de 26.761,01 puncte.

    Indicele Nasdaq, al companiilor din tehnologie, a crescut cu 1% – dar rămâne totuşi cu 1,2% sub maximul record din data de 3 mai.

    „S&P deschide la maxim record”, a scris preşedintele american Donald Trump pe contul său de Twitter.

    Miercuri, banca centrală americană (Fed) a prezentat o poziţie favorabilă pentru investitori, anunţând că are loc de măsuri de politică monetară dacă acestea vor fi necesare.

    Astfel, decizia se aseamănă cu poziţia Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară – încât Mario Draghi, preşedintele BCE a dat de înţeles că ar putea relansa programul de achiziţie de titluri de stat dacă inflaţia şi creşterea economică nu se îmbunătăţesc.

     

     

     

  • Italienii de la UniCredit recunosc că sunt acuzaţi de întocmirea unui cartel pentru tranzacţionarea de obligaţiuni în zona euro

    UniCredit, cel mai mare creditor italian, a anunţat că se numără printre băncile acuzate că au format un cartel pentru a tranzacţiona obligaţiuni guvernamentale în zona euro în perioada 2007-2012, ani în care criza financiară a afectat masiv industria bancară din Europa, potrivit Reuters.

    UniCredit a făcut anunţul miercuri noapte, la cererea autorităţii de supraveghere financiară din Italia, la două luni după ce Comisia Europeană (CE) a anunţat că mai mulţi traderi de la opt bănci au intermediat schimburi de informaţii comerciale sensibile pentru a-şi coordona strategiile de tranzacţionare pe obligaţiunile denominate în euro.

    Banca italiană spune că CE suspectează anumite subsidiare ale grupului că ar fi încălcat regulile de competitivitate şi că riscă o amendă, deşi această măsura este puţin probabilă. Regulile UE permit sancţiuni de până la 10% din cifra de afaceri globală.

    „Nu am nimic de spus”, a răspuns Jean Pierre Mustier, CEO-ul băncii, joi dimineaţă când a fost întrebat de reporteri dacă UniCredit riscă sau nu o amendă şi dacă banca se pregăteşte pentru asta.

    Pe piaţa locală, italienii de la UniCredit controlează UniCredit Bank, a patra cea mai mare bancă din topul băncilor după active, potrivit celor mai recente date disponibile. 

    Astfel, în 2017, UniCredit a depăşit Raiffeisen bank şi a devenit a patra banca după active, cu active totale de 37,5 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 8,78%.

     

     

  • Bitcoin a depăşit 5.000 de dolari pentru prima dată în ultimele luni după o creştere de 20%

    Bitcoin a crescut marţi la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape cinci luni, iar moneda digitală a tras după ea şi restul pieţei de criptomonede, după ce un cumpărător anonim a declanşat o nouă rundă de frenezie în rândul investitorilor, potrivit Reuters.

    Bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, a crescut cu circa 20% pe platformele de trading din Asia, spărgând pragul de 5.000 de dolari per monedă pentru prima dată din mijlocul lunii noiembrie până în prezent.

    Astăzi, la ora 13.00, bitcoin se tranzacţiona la 4.971 dolari per monedă, la o capitalizare de piaţă de 87,5 miliarde dolari, în creştere cu 5% în ultimele 24 de ore. În acelaşi timp, Ethereum, a doua cea mai mare monedă digitală din punct de vedere al capitalizării de piaţă se tranzacţiona la 167,5 dolari per monedă, după o creştere de 9,9%, cu o capitalizare totală de 17,6 mld. dolari.

    Cea mai mare creştere din ultimele 24 de ore a fost înregistrată de Bitcoin Cash care a crescut cu 44,5%, ajungând la preţul de 263 dolari per monedă.

    La finalul anului 2017 bitcoin se apropia de pragul de 20.000 de dolari, în vârful unei bule conduse de entuziasmul investitorilor de retail. Însă anul trecut preţurile s-au prăbuşit cu peste 75%, tranzacţionarea fiind dominată de fonduri de investiţii mai mici şi firme care activează acum în domeniul criptomonedelor.

     

  • Bursa din Jamaica a devenit cea mai performantă bursă de acţiuni din lume

    Undeva în Marea Caraibilor, cea mai performantă bursă de acţiuni din lume funcţionează foarte diferit faţă de Wall Street. Nimeni nu se plânge cu privire la fondurile gigant de hedging care influenţează preţurile acţiunilor sau de traderii care încearcă să facă pariuri de tip short, pentru că niciuna din aceste categorii nu există aici.

    Tranzacţionarea înainte de deschiderea şedinţei sau după închiderea acesteia sunt de asemenea un mit aici, încât bursa din Jamaica tranzacţionează doar trei ore şi jumătate pe zi, potrivit Bloomberg.

    Practic, piaţa aceasta nu este pregătită pentru efervescenţa din birourile de tranzacţionare de la New York sau Londra. Nu încă, cel puţin. Nu există nicio acţiune jamaicană inclusă în ETF-urile americane, nici măcar în cele care urmăresc pieţe de frontieră precum Kazahstan, Sri Lanka şi Vietnam – cele mai emergente dintre pieţele emergente. Cu toate acestea, randamentele bursei din Jamaica sunt de tipul celor care ar putea convinge un investitor global să se aventureze în Marea Caraibilor, mai ales în contextul în care furtuna de pe pieţele bursiere de la finalul anului trecut a răvăşit portofoliile multor investitori.

    Doar în 2018 principalul indice bursier a crescut cu 29%, aceasta fiind cea mai mare creştere dintre toţi cei 94 de indici bursieri naţionali urmăriţi de experţii de la Bloomberg.
    Supraperformanţa bursei jamaicane în ultimii cinci ani este evidenţiată de un rezultat şi mai uluitor: bursa din Jamaica a crescut cu aproape 300%, o creştere de cinci ori mai mare faţă de următorul cel mai performant indice urmărit de publicaţie şi de şapte ori mai mare decât S&P 500.
    Cum pot fi însă explicate aceste creşteri exponenţiale? Un miracol economic pe care întreaga lume l-a trecut cu vederea? Nu chiar. Creşterea reală din Jamaica este în medie sub 1% pentru ultimii cinci ani şi ar trebui să se situeze la circa 1,7% pentru 2018.
    Zona de bull market este în principiu o perspectivă matematică, încât nu este nevoie de investiţii masive în termeni absoluţi pentru a genera un boom într-o piaţă minusculă. Valoarea totală a celor 37 de companii incluse în indicele principal din Jamaica se situează sub 11 miliarde dolari, adică de cinci ori mai puţin decât capitalizarea de piaţă a companiei Tesla, spre exemplu.
    Cu toate acestea, supraperformanţa bursei din Jamaica este şi rezultatul unui efort sincronizat al autorităţilor de a reinventa Kingstonul drept un hub financiar, în timp ce guvernul încearcă să îşi reducă datoria locală ce a aruncat ţara în pragul colapsului economic în urmă cu un deceniu.
    „Cu siguranţă, capitalul se duce oriunde se simte confortabil”, spune Paul Simpson, bancher şi investitor în vârstă de 36 ani din Kingston. „Dacă vedem capital care vine aici, înseamnă că oamenii se simt confortabil”.

    Industria financiară din Jamaica este concentrată în principal în vecinătăţile Kingstonului – care nu se aseamănă deloc cu imaginea care domină percepţia globală atunci când oamenii se gândesc la Jamaica. Reporterul de la Bloomberg notează că acei turişti care petrec nonstop sau locurile foarte sărace precum Trench Town nu mai sunt atât de vizibile cum erau până acum. În schimb, au apărut reprezentanţe ale unor giganţi precum Audi şi Porsche, precum şi câteva cafenele Starbucks care vând cafea din boabe măcinate chiar în apropierea locaţiilor.
    În ultimul deceniu, activele din sectorul financiar jamaican s-au triplat, iar numărul instituţiilor financiare din ţară a crescut de opt ori, potrivit cifrelor de la Fondul Monetar Internaţional. Mai mult, în timp ce Kingston apare în mod regulat pe lista globală a celor mai periculoase oraşe, Banca Mondială a situat capitala Jamaicăi pe locul şase în privinţa celui mai facil oraş în care poţi porni un business.
    „Dacă aş putea ţine un megafon prin care să le strig investitorilor că acesta este momentul, aş face-o”, spune economistul Uma Ramakrishnan, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în Jamaica.

    Unii investitori au primit deja mesajul. Compania chineză Jiuquan Iron & Steel plănuieşte o investiţie de 6 miliarde de dolari în teritoriu pentru a extinde capacitatea de producţie de aluminiu printr-o fabrică şi pentru a construi încă un parc industrial. Mai mult, numărul investitorilor jamaicani care deţin conturi de brokeraj a crescut de la sub 5% la peste 10% în ultimul deceniu.

    Însă chiar şi pentru investitorii care aud strigătul economistului Uma Ramakrishnan există câteva limitări enorme de luat în calcul, începând cu dimensiunea minusculă a pieţei de acţiuni. Numărul de acţiuni deschise pentru public este însă şi mai mic, încât multe companii sunt deţinute majoritar de către conglomerate, în special de investitori străini care îşi fac intrarea în piaţa de capital din Jamaica.
    NCB Financial Group, cea mai mare bancă din ţară, care reprezintă aproape o treime din întreaga valoare a bursei în termeni absoluţi, este deţinută pe jumătate de miliardarul jamaiano-canadian Michael Lee-Chin. Scotia Group Jamaica, a doua cea mai mare companie de pe bursă, este deţinută în mare parte de Bank of Nova Scotia.

    Este un fenomen comun pe bursa jamaicană ca anumite acţiuni să nu aibă volum deloc pentru zile sau chiar săptămâni la rând. În orice moment sunt privite graficele bursiere din Jamaica, se poate observa că numărul acţiunilor netranzacţionate îl depăşeşte pe cel al acţiunilor vândute sau cumpărate.

    Marlene Street Forrest, managing director al bursei, a declarat pentru publicaţia americană că este familiarizată cu toate criticile aduse la adresa sectorului financiar jamaican, însă lucrează pas cu pas spre îmbunătăţirea situaţiei.
    Mai întâi, timpul pentru încheierea unei tranzacţii a fost scurtat de la trei zile la două zile pentru a se conforma standardelor internaţionale. Mai mult, bursa se pregăteşte să introducă şi alte instrumente cu care investitorii din pieţe mai mari sunt obişnuiţi, precum conturile marjă care permit investiţii cu bani împrumutaţi sau posibilitatea de short, pentru a paria pe scăderea preţurilor. Însă Street Forrest consideră că nu există niciun motiv momentan să extindă programul de tranzacţionare dacă cererea din partea investitorilor nu există încă. „Vrem să ne asigurăm că suntem pregătiţi înainte să facem o mutare”, spune ea.

    Street Forrest spune că deja se pregăteşte pentru 20 de listări noi doar anul acesta, printre care şi listarea furnizorului de energie deţinut de stat Wigton Windfarm, ca parte a unui efort de privatizare, precum şi a altor companii mici care vin pe piaţa secundară – o piaţă chiar şi mai mică şi mai puţin lichidă decât indicele principal.

    Bursa a fost creată în urmă cu 50 de ani de Edward Seaga, un jamaican educat la Harvard care şi-a început caeriera ca producător muzical în anii ’60. Mai târziu el a intrat în politică şi a fost numit ministru de finanţe. În anii ’70, Seaga a condus Partidul Muncitoresc din Jamaica, devenind rivalul capitalist al liderului socialist Michael Manley – care muta Kingstonul mai aproape de Havana, Cuba, decât de Washington.
    Probabil aportul cel mai mare în dezvoltarea bursei din Jamaica l-a avut efortul sincronizat de a scăpa de povara datoriei guvernamentale, un proiect care nu a venit fără costuri pentru poporul jamaican. Pentru mult timp, singurul mod evident în care puteai obţine profit în Jamaica era să creditezi ţara. În lumina crizei financiare bancare din anii ’90 şi a crizei globale din deceniul anterior, datoria guvernamentală a crescut cu 145% faţă de economie.
    Dobânzile plătite pe titlurile de stat au înghiţit mai mult de jumătate din veniturile guvernamentale, blocând proiecte importante de investiţii sociale şi proiecte de infrastructură. Jamaica avea totuşi un istoric impecabil la plată, însă criza din 2008 a ameninţat acest demers, încât pilonii principali de dezvoltare, printre care turismul şi exporturile de bauxită şi de aluminiu, au început să se diminueze.
    Ratingurile ţării au fost reduse, dolarul jamaican s-a prăbuşit, iar dobânzile cerute de investitori pe titlurile de stat pe termen scurt au sărit la un nivel cutremurător de 25%. Pentru ajutor, Jamaica s-a întors către FMI, cu care a avut o relaţie disfuncţională în ultimele cinci decenii.
    Printr-o strategie denumită iniţial „un experiment unic”, FMI a reuşit să restructureze o parte din datoria ţării şi, cu ajutor de la Banca Mondială, din 2010 încoace cifrele cu privire la economia jamaicană arată din ce în ce mai bine. Şomajul a atins un minim record de 8,4% în 2018, dolarul jamaican a rămas relativ stabil în ultimii doi ani, după decenii întregi de depreceiere, iar inflaţia a scăzut de la peste 9% la sub 4% în ultimii cinci ani.
    Banca centrală chiar se laudă cu rezultatul actual, distribuind pe contul de Twitter al instituţiei un video muzical cu versurile „Inflaţia redusă şi stabilă reprezintă pentru economie linia de bass din muzica reggae”.

  • Schimbări majore pentru investitorii în bitcoin: În România, câştigurile se declară şi se impozitează prin Declaraţia Unică. Ce trebuie să ştii

    Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.

    „Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.

    În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.

    „Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.

    Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?

    „Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.

    În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.

    „Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.

     

  • Schimbări majore pentru investitorii în bitcoin: În România, câştigurile se declară şi se impozitează prin Declaraţia Unică. Ce trebuie să ştii

    Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.

    „Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.

    În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.

    „Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.

    Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?

    „Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.

    În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.

    „Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.

     

  • Investitorii tranzacţionează masiv Banca Transilvania la bursă: 20 mil. lei au mers în două ore dintr-o mână într-alta. Tranzacţie medie de 31.000 de lei

    Cea mai mare valoare a unei tranzacţii este de 9 mil. lei, înregistrată astăzi la ora 10.18, practic la puţin timp după deschiderea bursei. 
     
    Cel mai probabil declinul este alimentat de doza ridicată de necunoscut cu privire la modalitatea de taxare a activelor bancare în contextul în care la aproape o lună de la anunţul ordonanţei 114, Guvernul încă nu a clarificat dacă activele se taxează trimestrial sau anual. În ultima săptămână, banca de la Cluj s-a prăbuşit cu 12%.
     
    Guvernul a introdus de la 1 ianuarie 2019 o taxă pe activele bancare denumită iniţial “de lăcomie”, în urma căreia instituţiile de credit din România sunt impozitate diferenţiat în funcţie de nivelul dobânzii Robor. Modalitatea de taxare încă nu este clară şi nici nu este explicată în Monitorul Oficial: fie trimestrială, sau anuală.
     
  • Criptomonedele testează răbdarea investitorilor: Bitcoin scade dramatic cu aproape 20%. Piaţa se prăbuşeşte

    Declinul din piaţa criptomonedelor a accelerat luni, după ce bitcoin a scăzut sub pragul de 5.000 de dolari pentru prima dată din octombrie 2017 până în prezent, pe fondul speculaţiilor cu privire la reglementările pregătite de autorităţi în mai multe părţi ale lumii – legislaţie nouă ce i-ar putea obliga pe cei care lansează ICO-uri să îşi lichideze deţinerile după finalizarea procedurii, potrivit Bloomberg.

    Astfel, marţi la ora 11.00 bitcoin se tranzacţiona la 4.394 dolari per monedă, la o capitalizare de piaţă de 76,4 mld. dolari, înregistrând o scădere de aproape 18%, potrivit CoinMarketCap.

    Scăderile s-au resimţi în întreaga piaţă, XRP devenind a doua monedă din punct de vedere al capitalizării de piaţă, tranzacţionându-se la 0,43 dolari per acţiune, în scădere cu 9% de la începutul zilei, la o capitalizare de piaţă de 17,5 mld. dolari.

    Ethereum a trecut pe locul trei în topul criptomonedelor, cu o valoare de 128,3 dolari per acţiune, la o capitalizare de piaţă de 13,3 mld. dolari, în scădere cu 19%.

    Una dintre cele mai puternice scăderi este înregistrată de moneda Bitcoin Cash, a cincea din punct de vedere al capitalizării de piaţă, ajungând după o pierdere de 46% la valoarea de 199 dolari per monedă şi o capitalizare de piaţă de 3,5 mld. dolari.

    Vineri, autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC) a anunţat primele amenzi civile împotriva a două companii cu activitate în piaţa de criptomonede, pentru că nu şi-au înregistrat monedele digitale lansate drept valori mobiliare. Airfox şi Paragon Coin vor plăti fiecare penalităţi în valoare de 250.000 de dolari pentru a compensa investitorii. Mai mult, companiile sunt obligate să înregistreze acum monedele digitale drept valori mobiliare.

    „Vânzările masive din piaţă sunt legate de reglementări, care sunt cu siguranţă pe drum”, spune Justin Litchfield, CTO în cadrul ProChain Capital.