BusinessMagazin

Tag: transport

  • Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar politicienii merg cu autobuzul

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Conform unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Femeia care conduce un business cu peste 1.200 de angajaţi într-un domeniu considerat al bărbaţilor: „Fiţi pregătiţi de sacrificii şi de reinventare permanentă”

    Loredana Apreutese este responsabilă de cei peste 1.200 de angajaţi ai International Alexander Holding, format din 10 companii independente şi care au activităţi, în afară de ţara noastră, şi în Serbia, Ungaria şi Germania. „Internaţional Alexander Holding a escaladat de la transportul clasic la servicii integrate de logistică, devenind o companie de referinţă, ce a evoluat odată cu cerinţele pieţei, acumulând o experienţă de 17 ani pe partea de transport şi logistică”, descrie Apreutese evoluţia companiei româneşti, cu un portofoliu de clienţi format mai ales din companii automotive şi din FMCG. Cât priveşte leadershipul, Loredana Apreutese crede că drumul spre succes este diferenţiat de alegeri la momentul potrivit, alături de oameni potriviţi şi alături de care simţi că poţi construi pe termen lung.

    „Concentraţi-vă pe pregătire adecvată, aveţi disciplină şi ambiţie şi fiţi pregătiţi de sacrificii şi de reinventare permanentă”, spune Loredana Apreutese, general manager, International Alexander – Vice-President (Business Development Manager), International Alexander Holding. Profilul ei a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Biroul de pe câmp

    Biroul, care poartă numele Nomada, a fost creat la începutul acestui an şi a dobândit o relevanţă mai mare pe măsură ce oamenii şi-au părăsit birourile pentru a lucra de acasă ca răspuns la pandemia globală. Numele său derivă din cuvântul latin „nomadis” şi reflectă natura flexibilă a designului său, precum şi – evident – posibilitatea de a fi transportat cu uşurinţă de angajaţii din ce în ce mai nomazi şi dornici de aer liber.

  • Compania de transport public din Berlin, soluţie pentru purtatul măştii: nu folosiţi deodorant

    Compania de transport public în comun din Berlin îi încurajează pe cetăţeni să nu mai folosească deodorant, astfel încât călătorii vor fi obligaţi să poarte masca în mod corespunzător, pentru a se apăra de mirosuri, dacă de coronavirus nu le este aşa teamă.

    Germania a impus purtarea măştilor în timpul călătoriilor cu transportul în comun, dar cetăţenii nu respectă regula şi folosesc măştile în mod neadecvat.

    “Mulţi oameni poartă masca sub nas, aşa că luăm măsuri”, a postat compania pe contul de Twitter.

    În Germania, ca şi în alte ţări afectate de Covid-19, este obligatoriu să ai nasul şi gura acoperite atunci când mergi în magazine sau circuli cu transportul în comun. Cei care nu se supun, primesc amenzi. Chiar şi aşa, mulţi îşi acoperă doar gura, lăsând nasul liber.

    Operatorul de transport public în comun, BVG, speră că mirosurile îi vor convinge pe călători să poarte masca, mai ales că situaţia poate fi destul de dificilă pe timpul verii. Posterul stârneşte amuzament: “Deci, încă vrei să ai nasul neacoperit?”.

    Postările BVG de pe reţelele sociale au fost apreciate de urmăritori şi campania are potenţialul de a-i convinge să poarte mască, chiar fără a renunţa la deodorant.

    Compania de transport public în comun este recunoscută pentru campaniie cu tentă satirică. Printre sloganurile din trecut s-au numărat: “Este săptămâna modei din nou. Noi ne bucurăm dacă porţi orice fel de haine” sau “Nici măcar mama ta nu ar veni să te ia la 04:30”.

  • Moartea unei speranţe. Cum a ajuns un simbol al evoluţiei, despre care oamenii din tehnologie spuneau că va fi mai important decât calculatorul, la dispariţie

    Steve Jobs l-a numit o invenţie care urma să fie mai importantă decât PC-ul, iar alte voci spuneau că va fi cel mai renumit produs de la Macintosh-ul lui Apple încoace. Mult aşteptatul produs s-a dovedit a fi un vehicul de transport pe două roţi, care era ghidat de corpul persoanei aflate pe el. Revoluţia ce ar fi putut-o genera nu s-a mai întâmplat niciodată, producţia acestuia fiind oprită recent, potrivit unui articol publicat de fastcompany.com.

    Segway-ul a fost creat pe parcursul unui deceniu de Dean Kamen. El era deja „imposibil de bogat”, scrie publicaţia americană FastCompany, după ce inventase o tehnologie importantă în domeniul terapiei intravenoase în subsolul său.
    Segway-ul a fost lansat în decembrie 2001 cu preţul de 5.000 de dolari (costul unei motociclete nu foarte scumpe, în pofida faptului că viteza maximă a unui Segway era de 17 km/h).

    Producţia de la Bedford, New Hampshire, va înceta pe 15 ulie, iar reprezentanţii companiei spun că nu coronavirusul este motivul principal. Cei 21 de angajaţi vor fi disponibilizaţi, iar 12 vor mai rămâne între 5 luni şi un an pentru a gestiona posibilele aspecte care ar putea apărea legat de produsele vândute – cum ar fi reparaţiile în baza certificatelor de garanţie.
    Segway-ul, care are un preţ destul de ridicat, de până la 6.000 de dolari, nu a fost niciodată adoptat de către mase – şi-a găsit nişa însă în rândul firmelor care asigură securitatea în malluri şi aeroporturi, precum şi în unele zone turistice.
    Proprietarul Segway, compania de transport Ninebot, foloseşte noua tehnologie din interiorul Segway-urilor pentru dezvoltarea unor alte produse, cum ar fi un scaun care se balansează singur.

    2001: Inventatorul Dean Kamen dezvăluie Segway-ul în cadrul emisiunii televizate Good Morning America.

  • Goţiu (USR): Numărul transporturilor ilegale de lemn în starea de urgenţă, dublu faţă de anul trecut

     Numărul transporturilor ilegale de lemn descoperite în urma apelurilor la 112 în perioada stării de urgenţă a fost dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, susţine senatorul USR Mihai Goţiu

    „Dovada că în starea de urgenţă s-a furat mai mult lemn comparativ cu anul trecut: numărul transporturilor ilegale de lemn descoperite în urma apelurilor la 112, în lunile martie-mai 2020, a fost dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019! În luna aprilie, unul din patru transporturi de lemn verificate în urma apelurilor la 112 a fost ilegal, după ce, în luna martie, unul din trei transporturi verificate a fost ilegal”, a scris pe Facebook Mihai Goţiu.

    El a precizat că datele provin de la Ministerul Afacerilor Interne, ca răspuns la o interpelare.

    Mihai Goţiu a reamintit de declaraţiile ministrului Mediului, Costel Alexe, făcute pe data de 14 aprilie 2020, potrivit cărora „politicieni reinventaţi, vedete tv şi pagini anonime de Facebook au rostogolit, zilele acestea, sute de imagini cu camioane cu lemne de pe şoselele României, care mai de care cu mesaje mai alarmante. Colegii mei au verificat toate imaginile care au putut fi verificate iar concluzia este una singură: toate aveau avize de însoţire în perfectă legalitate”.

    „Domnule Costel Alexe, ce au verificat şi cum au verificat, colegii d-voastră, legalitatea transporturilor de lemn? (că nu vă mai întreb ce controale au făcut prin păduri, la <locul faptelor>, că aţi scos Gărzile Forestiere, pe drumurile naţionale, acolo unde legalitatea unui transport se putea verifica online ori apelând la 112, în loc să le trimiteţi în păduri, acolo unde era, în realitate, prăpădul şi jaful). Din păcate, aceste cifre sunt doar sunt doar primele pe care le avem, legate de ce s-a întâmplat în pădurile României în perioada stării de urgenţă. Mi-e groază de ce vom vedea şi vom afla când vom merge mai mult pe teren… Şi mi-e scârbă deja, cu anticipaţie, de responsabilii pentru acest jaf, care vor încerca să ne convingă că, potrivit hârtiilor lor, a <controalelor cu clopoţei> pe care le-au efectuat şi a altor manipulări, că România are mai multe păduri decât înaintea stării de urgenţă…”, a conchis senatorul USR.

  • Ford prezintă utilitarele Transit proiectate pentru a transporta în condiţii de off-road

    Ford a completat gama modelelor de utilitare Transit cu noile versiuni de echipare Trail şi Active, puternice şi potrivite pentru rulare în off-road. Acestea sunt disponibile pentru gama de vehicule comerciale Transit şi Tourneo.

    Noile versiuni Transit Trail şi Transit Custom Trail au fost concepute special pentru a funcţiona în medii de lucru mai dure, beneficiind de un nivel al tracţiunii îmbunătăţit cu ajutorul unui nou diferenţial mecanic cu alunecare limitată (mLSD) pentru modelele Transit şi Transit Custom cu tracţiune faţă, şi pentru modelul Transit cu Tracţiune Integrală Inteligentă.

    Modernizările unice aduse la exterior şi interior asigură un plus de confort şi de performanţă modelelor Transit Trail şi Transit Custom Trail, fără a compromite nivelul de ergonomie.

    Noua variantă de echipare Active, disponibilă pentru Transit Custom şi Tourneo Custom este potrivită pentru cei cu un stil de viaţă aventuros, beneficiind de ornamente suplimentare şi de un diferenţial mecanic cu alunecare limitată (mLSD), pentru o tracţiune îmbunătăţită pe suprafeţe cu aderenţă scăzută. Design-ul exterior inspirat din lumea SUV-urilor adaugă un plus de atractivitate şi ergonomie.

    „Modelele Active şi Trail demonstrează cât de versatilă şi capabilă poate fi gama Transit”, a declarat Hans Schep, director general, Vehicule Comerciale, Ford Europa. „De la firme care operează pe drumuri accidentate până la familii care îşi doresc un vehicul la fel de aventuros ca ei, există un Transit potrivit pentru fiecare.”

    Versiunea de echipare Active va fi extinsă ulterior în 2020, urmând a fi introdusă pe Transit Connect şi Tourneo Connect. Mai multe detalii vor fi oferite în apropierea datei de lansare.

    Varianta de echipare Trail prezintă ornamente de design de culoare neagră, montate în zona barelor de protecţie din faţă şi spate şi a panourilor laterale. Etichetele negru mat supradimensionate cu inscripţia „Ford” întruchipează spiritul acestor vehicule, fiind completat de jante unice din aliaj de 16 inch şi sigle cu inscripţia „Trail” pe portierele faţă. De asemenea, Transit Custom poate fi echipat şi cu şine de acoperiş şi cu trepte laterale, pentru o mai mare versatilitate.

    Dezvoltat în parteneriat cu inginerii de la Quaife, specializaţi în sisteme de propulsie, mLSD transferă automat cuplul motorului, în condiţii de aderenţă scăzută, la roata cu cea mai mare tracţiune, permiţând ca Transit Trail şi Transit Custom Trail să abordeze mai confortabil drumurile neasfaltate, drumurile cu pietriş sau pe cele accidentate. Sistemul de Control Electronic al Stabilităţii vehiculului a fost, de asemenea, recalibrat pentru a se armoniza cu mLSD. Aceeaşi tehnologie a fost utilizată anterior pentru a îmbunătăţi caracteristicile de tracţiune şi conducere a maşinilor Ford Performance Focus RS, Fiesta ST şi Focus ST, şi nu are impact asupra emisiilor de CO2 sau asupra consumului de combustibil.

  • Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni şi bani

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.
    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.
    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
    într-un raport.
    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

    Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
    „Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s
    „Construim planuri pe termen scurt şi mediu, pe care le adaptăm în funcţie de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm şi ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorităţi şi companiile private, precum şi un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să îşi revină într-un timp cât mai scurt.
    De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie şi să luăm decizii responsabile pentru a susţine continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul şi acţionarul minoritar al McDonald’s, liderul pieţei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri şi afaceri ce sar de 200 mil. euro.

    Ion Nestor, cofondator al NNDKP
    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape şi momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit şi sper să nu mai trăim niciodată aşa ceva. Diferenţa majoră faţă de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcţia din care s-a născut şi s-a propagat criza. Până acum direcţia a fost mereu dinspre economie către oameni.
    Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbuşit. La un moment dat s-au creat nişte exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situaţia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor ţări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi.

    Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile
    „Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic ţările din Europa am început să simţim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca şi la criza anterioară, zona de high-end şi lux a fost prima care a simţit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimţi din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simţim îngrijorare de la clienţii care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariaţi.

    Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

    „Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
    ne-am aşteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activităţii, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, şi al nostru, şi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influenţat profund businessul, de la achiziţii, până la plata chiriilor şi a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creşterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost şi o tendinţă pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva uşor faţă de se va întâmpla acum. Cu siguranţă că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, cu peste 50 de magazine şi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

    Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

    „Eu personal cred că un rol major în evoluţia acestei situaţii îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcţii care pot influenţa viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să îşi asume pe termen mediu şi lung un program masiv de investiţii în şosele, spitale, şcoli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

    Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

    „Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situaţie în care suntem cu toţii. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat şi înţeles situaţia în care ne aflăm. A fost o perioadă de şoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectaţi la nivel mental, emoţional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenţi în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunţe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înfiinţată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

    Constantin Duluţe, proprietar Domeniile Avereşti

    „Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deţine astăzi producătorul de vin Domeniile Avereşti, mai multe sute de hectare de teren agricol şi are în plan şi o investiţie imobiliară. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

    Dan Balaban, cofondator al Davino

    „Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viţă de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce priveşte businessul, mă aştept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenţi de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranţă însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

    Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

    „Investiţiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos şi America şi Europa din crizele economice. Investiţia în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i priveşte pe oameni, lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.

    Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

    „Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o reţea de cluburi sub acest brand în mai multe oraşe mari din ţară şi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

    Octavian Radu, fondator al Diverta

    „O diferenţă uriaşă faţă de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acţionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat şansa companiilor să păstreze angajaţii prin plata şomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanţ. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toţi să se îmbolnăvească în acelaşi timp, pentru că depăşeşti capacitatea sistemelor sanitare, şi în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaş. La criza anterioară băncile nu au fost înţelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel şi alţi parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post.

    Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
    „În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Şi atunci însă, ca şi acum, Farmec s-a adaptat şi a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult şi noi am avut creşteri. Am şi ştiut să ne adaptăm la cerinţele de atunci, la fel ca şi acum, când ne-am pliat pe necesităţile prezente ale pieţei autohtone. E important ca o companie românească să tragă învăţăminte rapid dintr-o criză şi să se adapteze la cerinţele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariaţi, cei mai mulţi activând în producţie.

    Dan Ostahie, proprietar al Altex
    „Actuala criză oferă astfel şi o serie de lecţii şi de oportunităţi. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va şterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puţine, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domneşte”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

    Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

    „Noi vom învăţa ceva din pandemia actuală. Cu siguranţă! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult şi nu am ştiut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generaţiile ce pornesc de la baby boomer şi merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noştri. Bunicii sau străbunicii noştri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

    Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti
    „Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacţiuni între librari, editori, autori şi public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărţile şi activităţile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupţia creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unităţi.

  • Libertatea ca strategie de business

    În opinia personală a lui Christophe Dridi, modelul de business în industria auto se va schimba şi cumva va reveni la cel din secolul al XX-lea.
    „Maşina înseamnă libertate. Avem nevoie de asta. Poate modelul de business se va schimba. Spre exemplu, dacă înainte de pandemie discutam despre car sharing, acum sharingul este sub semnul întrebării. Vom vedea şi piaţa închirierilor de maşini cum va evolua“, a spus Christophe Dridi, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia.
    Revenirea însă va fi bruscă, după ani în care s-a insistat pe transportul în comun, sharing şi soluţii alternative. Pe de altă parte, datorită progresului tehnologic şi eliminarea poluării aerului datorită motorului electric, problema calităţii aerului din marile oraşe va fi eliminată. Acum trebuie construite şi locurile de parcare necesare, alături de staţiile de încărcare.
    Automobile Dacia şi Ford România au reluat producţia de automobile în data de 4 mai în condiţii speciale impuse de pandemia de COVID-19, după aproape şase săptămâni în care activitatea a fost întreruptă.
    „Am început pe bază de voluntariat începând cu data de 21 aprilie, iar pe 4 mai am reluat producţia de maşini, în două schimburi. Săptămâna trecută am început cu 700 de maşini pe zi, iar ieri am crescut la 950 de maşini pe zi. Treptat, pas cu pas vom continua creşterea producţiei, iar în două săptămâni vom ajunge la 1.200 de maşini pe zi. Întâi trebuie să ne adaptăm, nu putem urca direct la 1.400 de maşini pe zi“, a spus preşedintele Dacia.
    Uzina de la Mioveni alături de cea din Bursa, Turcia, sunt singurele care produc în trei schimburi în acest moment.
    Şeful Dacia spune că departamentul logistic monitorizează îndeaproape lanţul de furnizori, iar până acum nu sunt înregistrate probleme nici pe partea de furnizori şi nici în ceea ce priveşte transportul.
    Dincolo de furnizori, principala problemă a industriei nu o reprezintă producţia, ci piaţa, care este puternic afectată de pandemie.
    „Producţia noastră merge la export, în special în Europa de Vest, iar dacă Spania este închisă, la fel şi Italia, Franţa, Marea Britanie, atunci avem o problemă. Noi analizăm zi de zi. Pe de altă parte, vestea bună este că vânzările în Germania merg, iar comenzile vin din nou. Activitatea în Franţa a fost reluată săptămâna aceasta“, a spus Christophe Dridi.
    Dincolo de vânzarea clasică, Dacia prin Renault a implementat comerţul online în România, Franţa, Spania şi Marea Britanie.
    „Inginerii noştri au proiectat în două săptămâni comerţul digital, iar acum este posibilă achiziţia online a unei maşini şi livrarea sa acasă. Până acum nu a fost uşor. Luptăm zi de zi pentru a găsi clienţi, pentru a putea produce. Acum este prea devreme pentru estimări, însă activitatea economică trebuie repornită. Vom căuta inclusiv pieţe noi“, explică preşedintele companiei Dacia.
    Pe de altă parte, pandemia poate readuce şi creşterea pieţei auto, în condiţiile în care deplasarea cu maşina personală este cea mai sigură.
    „În China, Coreea de Sud, sunt oameni care nu mai vor să folosească transportul în comun, iar acest lucru se va întâmpla în mai multe ţări, iar Dacia vine cu o ofertă de maşini accesibile“, a spus Christophe Dridi. În cazul în care piaţa auto europeană ar reveni pe un trend ascendent, uzina poate recupera cele aproape şapte săptămâni în care producţia a fost oprită, timp în care s-ar fi putut asambla aproape 50.000 de maşini.
    „Sunt multe posibilităţi de revenire. Spre exemplu, anul trecut la Dacia lucram şi sâmbăta în trei schimburi, în timp ce anul acesta nu s-a mai produs şi sâmbăta.
    Dacă cererea revine, putem readuce în program cea de-a şasea zi de lucru“, a subliniat preşedintele companiei.
    Proiectele Dacia nu sunt afectate de pandemie, nici în ceea ce priveşte proiectarea acestora şi nici de lansarea comercială.
    „La începutul lunii martie discutam cu directorul de IT cu privire la pregătirea unui scenariu negru, în cazul în care toţi ar trebui să lucreze de acasă, iar datorită acelui plan am pregătit laptopuri şi conexiuni speciale. Avem inclusiv oameni care prin laptop lucrează pe workstationul de la birou. Este mai scump, dar activitatea poate continua. Şi în plus nicio lansare de model nou nu este amânată“, a conchis preşedintele companiei Dacia.
    În urma vizitei premierului la Mioveni oficialii de la Dacia au avut mai multe discuţii cu privire la sprijinul necesar sectorului auto.
    „Este important ca în această perioadă să fie păstrate toate locurile de muncă, chiar dacă vom produce 1.200 de maşini pe zi şi nu 1.400. Am cerut susţinere autorităţilor pentru a continua activitatea. Acum am văzut că au început lucrările – şi am fost invitat – la lotul 5 din autostrada Piteşti-Sibiu. Este foarte important să fie continuate investiţiile“, a subliniat preşedintele Dacia.
    Pe de altă parte, acesta consideră că o criză poate fi şi benefică, mai ales în ceea ce priveşte organizarea.
    „La sediu la Renault Bucharest Connected avem 3.200 de ingineri. Înainte de criză utilizam telemunca cel mult 1-2 zile pe săptămână, iar acum 90% din ingineri lucrează de acasă şi la fel se va întâmpla şi după data de 15 mai. Mulţi vor rămâne acasă deoarece lucrează mai eficient, spun că sunt mai mulţumiţi şi nu mai pierd timpul pe drum“, explică Christophe Dridi.
    În perioada pandemiei birourile corporatiştilor din Capitală au fost ocupate în proporţie de cel mult 30-40% din cauza condiţiilor impuse, iar revenirea la birou va costa fiecare companie cel puţin 30-40 de euro de angajat pe lună pentru a dezinfecta corespunzător fiecare loc de muncă. Creşterea gradului de ocupare la peste 50% va determina însă creşterea exponenţială a cheltuielilor, în condiţiile în care sunt necesare recompartimentări.
    O altă măsură importantă ce este deja implementată de Dacia o reprezintă creşterea gradului de integrare locală, în contextul în care o criză precum cea a pandemiei poate pune în pericol fluxul de piese.
    „Noi putem fi mai puternici dacă acem un grad mai mare de integrare locală, iar la Dacia acesta a crescut. Atunci când dezvoltăm noi modele, noi versiuni, creştem gradul de integrare locală, iar dacă ceva nu poate fi produs aici, ne uităm la nivel regional, către ţările vecine. Acum localizarea are mai mult sens ca niciodată, punct de vedere logistic, al amprentei de carbon sau chiar al calităţii – dacă o componentă vine din partea cealaltă a lumii şi are o problemă, viteza de reacţie este una mai mică“, a declarat Christophe Dridi.
    Spre exemplu, preşedintele Dacia subliniază faptul că treptat componente care erau importate acum sunt sau vor fi produse în România, precum pompe care înainte erau importate din Coreea iar acum sunt produse la Oarja, sau cotiera de la Duster care era produsă în Franţa iar acum o produc turcii de la Martur tot la Oarja, farurile de Duster care vor fi produse de Elba la Timişoara sau tetierele scaunelor.
    El a spus că nivelul actual nu poate fi estimat precis deoarece depinde în ce măsură sunt luate în calcul componentele din motor sau cutia de viteze, dacă se calculează la unitate sau la valoare. Pe de altă parte, în urmă cu 2-3 ani, gradul de integrare era de circa 60-70%.
    În ceea ce priveşte relocarea producţiei, miza o reprezintă posibilitatea de a atrage local viitorul model electric al Dacia, care până la apariţia pandemiei era produs în China şi importat în Europa, cel puţin pentru început.
    „Nu putem răspunde acum, dar nici nu putem spune că nu se poate realiza. Momentan lângă Bucureşti avem un furnizor care asamblează baterii, iar asmblarea reprezintă primul pas“, explică Christophe Dridi.
    Dacia a prezentat în martie conceptul Spring, un Renault City K-ZE cu emblema Dacia, un automobil complet electric proiectat iniţial pentru pieţele emergente. În contextul în care din 2020 limita grupurilor auto este de 95 g CO2/km, toţi constructorii caută toate soluţiile rapide la care pot apela pentru a reduce într-un timp cât mai scurt emisiile de dioxid de carbon – emisii care nu pot fi reduse sub 100 g fără maşini electrice.

  • „În cazuri de pandemie, maşina personală este cel mai sigur mijloc de transport“. Jucătorii din auto se aşteaptă la scăderi de vânzări inclusiv pe segmentul de lux

    Jucătorii din piaţa auto au menţinut deschise toate operaţiunile de vânzare şi service de la nivel naţional şi au mizat pe serviciile online în condiţiile în care starea de urgenţă a restricţionat libera circulaţie.

    Pe de altă parte, după relaxarea măsurilor începând cu data de 15 mai, mulţi oameni vor merge la locul de muncă, iar pentru creşterea gradului de siguranţă, maşina este cea mai sigură modalitate de transport.

    „Preocuparea autorităţilor pentru măsurile conexe transportului în comun reprezintă un barometru pentru zona de risc. În plus, în România toate reţelele autorizate realizează operaţii respectând condiţiile de prevenţie. Maşina este acum cel mai sigur mod de transport în condiţii de pandemie, iar achiziţia uneia noi prezintă mult mai puţine riscuri faţă de una second-hand“, a spus Cristian Milea, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    În condiţiile în care abia începând cu sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai cele mai multe uzine europene au reluat producţia, dealerii au mizat în primul rând pe stocuri, inclusiv pentru modele nou-lansate.

    „Stocurile au fost bine dimensionate pentru a răspunde cererii. Modul în care acestea au fost gândite la începutul anului a ţinut cont de o perioadă normală de vânzări. Pentru cei care ezită să plece de acasă pentru achiziţia unei maşini, am lansat platforme de e-commerce pentru achiziţia online alături de livrarea la domiciliu a maşinii“, explică oficialii Renault Commercial Roumanie, divizia de retail a Group Renault România.

    De partea cealaltă, în segmentul de lux al pieţei, unde un automobil nou comandat poate fi livrat chiar şi peste un an, impactul este unul mai redus.

    „Am avut o lansare importantă la începutul anului, cu Porsche Taycan şi lansarea recentă de la Bentley – noul Flying Spur. Deşi am înregistrat comenzi şi în această perioadă, volumul este sub cel de anul trecut. Relaxarea condiţiilor va aduce cu siguranţă şi o restartare a businessului. Situaţia depinde de la model la model, dar, în general, stocurile sunt încă suficienţe pentru următoarea perioadă“, a spus Adrian Pascu, director al Divi­ziei de mărci de lux în cadrul Porsche Inter Auto România.

    El a subliniat că pentru moment, sunt mult prea multe necunoscute, pentru a putea face o esti­ma­re cu privire a evoluţiei pieţei auto locale, în con­diţiile în care factorii de care depinde această evo­luţie sunt: momentul repornirii fabricilor, ca­pacitatea de producţie, durată totală a stării de ur­genţă, restricţiile impuse de autorităţi şi ca­pacitatea businessurilor de a se reporni şi a recupera, poate, din pierderile suferite în aceste luni.