BusinessMagazin

Tag: Tarom

  • CEO-ul Ryanair, despre prima experienţă cu Tarom: Am aşteptat în avion două ore un politician care a mutat lumea de pe scaune ca să îşi pună două cuptoare cu microunde şi trei televizioare

    CEO-ul operatorului aerian low cost Ryanair, Michael O’Leary, m-a primit pentru interviu într-un birou poziţionat modest în colţul unei încăperi tip open space unde lucrează mare parte din angajaţii companiei. În drumul spre biroul său, am aflat că s-au mutat în acest sediu de doi ani, iar culorile aprinse, imaginile cu animale sau spaţiile de recreere pentru angajaţi au fost inspirate de birourile Google. Fiecare etaj are o culoare diferită şi este dotat cu accesorii precum o masă de şedinţe construită pe scheletul unui fost motor de Boeing, un tobogan de ieşiri de urgenţă ce poate fi folosit de angajaţii companiei în locul scărilor de la etajul 1 spre parter, o masă de biliard, ori o tablă de şah supradimensionată.

    CEO-ul Ryanair poartă o cămaşă cu mânecile suflecate până la cot şi se ridică din când în când în timpul discuţiei fie pentru a se uita în atlas, căutând oraşele din România aduse în discuţie, fie pentru a-şi chema angajaţii să se consulte asupra unor informaţii – la un moment dat a şi fluierat pentru a-l chema pe David O’Brien, directorul comercial al companiei şi cel care a vizitat România recent cu prilejul lansării noilor rute ale Ryanair de pe aeroportul Otopeni.

    Michael O’Leary este cunoscut în presa internaţională pentru strategiile agresive ale Ryanair, dar şi pentru dezinhibiţia de care dă dovadă în interviurile cu jurnaliştii, discursul său fiind unul energic, presărat de glume – nu ezită să îmi spună la un moment dat cu o mină serioasă: „Va trebui să te împuşc dacă îţi voi răspunde“ – în momentul când îl întreb despre posibilele viitoare rute domestice de pe piaţa locală. „Avem un an grozav, care nu s-a terminat încă“, şi-a început discursul O’Leary, referindu-se la rezultatele companiei, ce au înregistrat o îmbunătăţire semnificativă anul acesta. Cea mai recentă prognoză estimează că Ryanair va transporta până la finalul anului 105 milioane de pasageri, iar profitul companiei va depăşi pragul de un miliard de euro şi va fi cuprins între 1,18 miliarde de euro şi 1,23 miliarde de euro în anul fiscal ce se va încheia în martie 2016, în creştere cu 25% faţă de previziunile iniţiale. Anul trecut, compania aeriană care operează peste 190 de destinaţii în 31 de ţări a transportat 87 de milioane de pasageri, a ajuns la afaceri de circa 5 miliarde de euro şi la un profit net de 523 de milioane de dolari, din care 25% a fost realizat prin intermediul taxelor adiţionale şi al serviciilor achiziţionate de pasageri la bordul aeronavelor. Valoarea companiei este estimată la 18,8 miliarde de euro, fiind a cincea din lume ca valoare după companiile americane Delta, American, Southwest, United Continental şi înaintea unor jucători precum IAG ori Air China, dar şi cea mai valoroasă companie aeriană din Europa.

    Toate aceste cifre i se datorează lui Michael O’Leary, CEO-ul care, la 26 de ani, a plecat în Dallas pentru a-l cunoaşte pe CEO-ul companiei americane low-cost Southwest, Herb Kelleher, de la care a preluat modelul afacerii low-cost. O’Leary povesteşte cum şi-a început cariera în funcţia de contabil pentru familia Ryan, fondatoarea Ryanair, în 1987. După ce aceştia au pus bazele Ryanair, în urmă cu trei decenii, compania a început să piardă mai mai mulţi bani decât câştigau şi, după 3-4 CEO schimbaţi pe parcursul a trei-patru ani, O’Leary a acceptat postul, impunându-le drept condiţie implementarea modelului Southwest. Astfel, dacă în intervalul 1991-1994 a fost director executiv adjunct al companiei, în 1994 a fost promovat în funcţia de CEO. Compania a evoluat de la o aeronavă şi 5.000 de pasageri transportaţi în primul an de funcţionare în cel mare operator aerian low cost al Europei, cu ţinta de a transporta circa 105 milioane de pasageri până la finalul anului.

    Rezultatele pozitive recente se datorează şi unei strategii diferite de abordare a clienţilor, începută în urmă cu aproximativ doi ani. „Este o experienţă total nouă pentru mine: nimeni nu mi-a spus vreodată că dacă voi fi drăguţ cu clienţii, acest lucru va fi bun pentru afacere“, mărturiseşte O’Leary cu sinceritate: „Credeam că a fi drăguţ înseamnă să le oferi oamenilor bilete de avion la preţuri scăzute şi zboruri care să nu întârzie, dar se pare că poţi fi chiar mai bun de atât. Această strategie funcţionează în mod cert, iar rezultatele vorbesc de la sine. Combinaţia dintre preţuri foarte scăzute şi repararea lucrurilor de care pasagerii nu erau fericiţi au efecte bune asupra afacerilor“. Dacă anterior clienţii erau invitaţi în mod deschis să plece dacă nu sunt mulţumiţi de serviciile companiei,  ca parte a acestei transformări se află, printre altele, alocarea de locuri pasagerilor la achiziţionarea biletelor, locuri cu mai mult spaţiu, ori introducerea unui al doilea bagaj de mână.

    Planurile de creştere ale Ryanair mizează în continuare şi pe extindere. Din acest plan face parte şi revenirea pe piaţa din România. CEO-ul spune că, în aproximativ cinci ani, Ryanair va deveni compania numărul 1 pe piaţa locală, din punctul de vedere al numărului de pasageri transportaţi. Ţinteşte numărul de trei milioane de pasageri, parte a unei strategii de a ajunge la 160 de milioane de pasageri transportaţi în Europa până în 2024. „România este o piaţă nouă pentru noi, dspre care trebuie să învăţăm diferite lucruri. În cazul meu, trebuie să reînvăţ lucruri despre România şi despre Bucureşti, în special“, povesteşte O’Leary, mărturisind că, în perioada comunismului, venea în Bucureşti de două ori pe an pentru a negocia contractele companiei cu TAROM, dat fiind faptul că Ryanair nu avea atunci aeronavele şi personalul necesar operării. La vremea respectivă, TAROM închiria companiei irlandeze aeronavele şi „făceau bani frumoşi pentru că plăteam în dolari, dar banii nu mergeau la TAROM, probabil că se duceau la sistem“, povesteşte CEO‑ul, care îşi aminteşte cum compania obişnuia chiar să anuleze anumite zboruri din România ca să trimită aeronavele şi piloţii operatorului irlandez.

  • Companiile aeriene se bat în oferte. A venit rândul Tarom: Unde puteţi zbura cu 99 de euro. Biletele sunt deja în vânzare

    Operatorul aerian de stat Tarom are începând de astăzi promoţii la biletele de avion care costă între 99 şi 139 de euro, în funcţie de destinaţie. Campania de promoţii este valabilă în perioada 18-30 seprembrie, iar perioada de călătorie este între 15 octombrie 2015 şi 15 aprilie 2016, cu excepţia sărbătorilor de iarnă.

    Preţul plătit pentru fiecare bilet include bajag de cală de 23 kg şi bagaj de mână de 10 kg.

     

  • Companiile aeriene se bat în oferte. A venit rândul Tarom: Unde puteţi zbura cu 99 de euro. Biletele se pun la vânzare de astăzi

    Operatorul aerian de stat Tarom are începând de astăzi promoţii la biletele de avion care costă între 99 şi 139 de euro, în funcţie de destinaţie. Campania de promoţii este valabilă în perioada 18-30 seprembrie, iar perioada de călătorie este între 15 octombrie 2015 şi 15 aprilie 2016, cu excepţia sărbătorilor de iarnă.

    Preţul plătit pentru fiecare bilet include bajag de cală de 23 kg şi bagaj de mână de 10 kg.

     

  • Ce a declarat CEO-ul Turkish Airlines despre o posibilă achiziţie a companiei Tarom

    ”Nu pot să spun în mod oficial că suntem interesaţi de Tarom”, a răspuns CEO-ul Turkish Airlines, Temel Kotil, la întrebarea legată de concretizarea zvonurilor despre o posibilă achiziţie a companiei româneşti de către Turkish Airlines, în cadrul evenimentului Chief Executive Board Star Alliance organizat recent în Varşovia, Polonia şi găzduit de compania poloneză LOT Polish Airlines.  Kotil a accentuat cuvântul oficial şi a explicat că  discreţia sa în ce priveşte declaraţiile se datorează faptului că Turkish Airlines este listată la Bursa de Valori din Istanbul.

    Întrebarea i-a fost adresată în contextul în care în iunie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul a început negocierile cu mai multe companii, printre acestea aflându-se companii precum Turkish Airlines, Emirates şi Etihad, pentru vânzarea unui pachet de acţiuni la Tarom, iar statul va păstra 51% din titluri dacă investitorul va fi din afara UE sau va ceda majoritatea dacă proprietarul va fi o companie europeană.

    În primele trei luni din 2015, încasarile Turkish Airlines au totalizat 2,2 miliarde de dolari, iar profitul net înregistrat de companie a fost de 153 de milioane de dolari. În 2014, Turkish Airlines a transportat 54,7 milioane de pasageri, în creştere cu 13,3% faţă de anul anterior şi a înregistrat încasări de 11 miliarde de dolari şi un profit operaţional de 638 de milioane de dolari.

    Tarom a acumulat pierderi de peste 1 miliard de lei de la începutul crizei şi a bugetat un nou minus pentru 2015, de opt milioane de lei, fiind singura companie de stat din portofoliul Ministerului Transporturilor ce nu a revenit pe profit.

    ”Ştiu că Tarom are probleme în prezent, am avut şi noi astfel de probleme. Dacă se va munci din greu la Tarom, se va ieşi din această situaţie; economia României va creşte, voi sunteţi mici, şi noi eram mici, ori lucrurile mici, cresc, să fii mic este frumos pentru că există potential de creştere, iar odată cu economia României, Tarom va beneficia de un boom. După cum spuneam, oficial, nu avem niciun interes de a cumpăra Tarom”, a mai declarat CEO-ul.  

    ”Strategia noastră pentru anul acesta şi anul viitor este clasică: lansăm noi rute, creştem frecvenţele de zbor, scădem costurile, îmbunătăţim produsul”, descrie CEO-ul turc strategia companiei. El spune că printre principalele ţinte vizate se află Africa, unde traficul dinspre Turcia creşte vertiginos, pe seama creşterii segmentului clasei mijlocii pe continent, ce începe să călătorească din ce în ce mai mult. Prezintă interes şi Arabia Saudită, Asia, Atlanticul, potrivit lui  Kotil. Rusia se află de asemenea în atenţia Turkish Airlines. Tensiunile nu afectază zborurile de aici, oamenii călătoresc, orice s-ar întâmpla” explică el, menţionând totuşi că Libia şi Siria nu se află printre destinaţiile Turkish Airlines. 

    ”Turkish are succes pentru că folosim aeronavele foarte inteligent. Fiecare dintre aeronavele construite de Boeing sau Airbus sunt perfecte, cu condiţia să fie folosite pe rutele potrivite”, explică CEO-ul succesul companiei care spune că în prezent nu iau în calcul o nouă comandă de avioane.”

    Turkish Airlines a primit titlul de cea mai buna companie aeriană din Europa (Best Airline in Europe) în ultimii cinci ani, potrivit companiei de consultanţă în domeniul aerian Skytrax. Turkish Airlines deserveşte 276 de destinaţii din 110 ţări, iar flota companiei, formată din 274 de aeronave, este una dintre cele mai tinere flote aeriene. Compania are peste 40.000 de angajaţi.

    Cine este Temel Kotil

    Temel Kotil s-a născut în 1959 în Rize, Turcia. De profesie inginer aeronautic,  este directorul general al  Turkish Airlines din aprilie 2005. Kotil a absovit Ingineria Aeronautică în cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul şi a primit o bursă de la Ministerul de Industrie al Turciei în 1984, ce i-a permis să studieze în cadrul Universităţii Michigan-Ann Arbor din Statele Unite ale Americii, unde a absolvit un masterat în Inginerie Aerospaţială (1986) şi un altul în Inginerie Mecanică (1987). Kotil şi-a continuat ulterior studiile şi a obţinut şi un doctorat în Inginerie Mecanică (1991). La întoarcerea în Turcia, a primit funcţia de preşedinte şi decan asociat al departamentului de Inginerie Aeronautică din cadrul Universităţii Tehnice din Istanbul.

    În intervalul 1994-1997, a ocupat funcţia de manager al departamentului tehnic al Municipalităţii Metropolitane din Istanbul. Între 2002 şi 2003, a fost şef al departamentului de cercetare, planificare şi coordonare al Advance Innovatice Technologies Inc. în New York. S-a întors în Istanbul în 2003 şi a fost angajat în cadrul Turkish Airlines în funcţia de vicepreşedinte executiv responsabil pe departamentul tehnic. În aprilie 2005, a fost numit în funcţia de director general şi CEO al Turkish Airlines.  Kotil este membru al Turkish Mechanical Engineering Society din 1991 şi membru al consiliului director al International Air Transport Association, iar de la 1 ianuarie 2014, Kotil a devenit preşedinte al Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene.   

  • TAROM nu poate zbura deasupra Rusiei

    Fostul vicepremier Liviu Dragnea anunţa în luna martie a anului trecut că TAROM va relua din vara lui 2014 zborurile pe ruta Bucureşti-Beijing-Bucureşti, oprite în 2003 din raţiuni economice.

    “Conducerea companiei a încercat de mai multe ori să obţină drept de survol, a trimis mai multe scrisori guvernului rus pentru a-i solicita acest lucru, a încercat să ia legătura cu ei şi prin Ministerul Transporturilor, şi prin Ministerul de Externe. Au existat chiar şi câteva întâlniri cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, ultima având loc acum câteva săptămâni. Acesta nu a venit cu niciun răspuns de la Moscova”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din TAROM.

    Din punct de vedere economic, traversarea spaţiului aerian al Federaţiei Ruse pentru a ajunge la Beijing este cea mai viabilă soluţie, fiind cea mai scurtă distanţă şi o singură taxă de plătit. În plus, avioanele TAROM nu pot zbura mai mult de zece ore fără întrerupere.

    TAROM are o flotă de 23 de aeronave, din care jumătate au peste 20 de ani vechime.

    Compania va încheia acest an cu pierderi de opt milioane de lei, conform bugetului de venituri şi cheltuieli. Veniturile operatorului sunt estimate la 1,53 miliarde lei, iar investiţiile planificate se ridică la 92,9 milioane lei.

    TAROM are circa 2.000 de salariaţi, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi este membră a alianţei SkyTeam din anul 2010. Compania naţională operează peste 50 de destinaţii proprii şi destinaţii deservite de partenerii code share.

  • Un român a făcut scandal la bordul unei curse Tarom, fiind imobilizat în scaun de alţi pasageri

    Evenimentul s-a petrecut pe cursa RO 363, OTP-AMS, de miercuri, (ora decolare 15.20) şi a fost raportat de membrii echipajului după aterizarea pe aeroportul de plecare, potrivit unui comunicat Tarom.

    Unul din pasageri a început să strige, neinteligibil, către membrii echipajului şi ceilalţi pasageri, fiind avertizat, conform procedurii, atât verbal, cât şi în scris, de echipajul de cabină şi a comandantului aeronavei cu privire la posibilitatea de a solicita aterizarea de urgenţă pe un aeroport de pe rută.

    După această avertizare, pasagerul a dovedit o oarecare înţelegere a situaţiei însă după aterizare a devenit din nou violent fapt care a generat intervenţia spontană a câtorva pasageri pentru a-l calma. Aceştia l-au imobilizat în scaun, cu centura de siguranţă.

    Comandantul aeronavei a solicitat asistenţa autorităţilor aeroportului Schipol, iar pasagerul a fost preluat de către acestea.

    Zborul 363 a aterizat la timp pe aeroportul din Amsterdam iar zborul de întorcere AMS-OTP a avut o întârziere de 30 de minute.

    Compania Tarom va raporta incidentul către autorităţi in conformitate cu reglementările în vigoare.

  • Tarom, despre ratarea iniţială a aterizării de către avionul lui Ponta şi Tăriceanu: E ceva normal

    “Ieri au fost, la Bucureşti, condiţii meteo cu vânt puternic, în rafele (cu efect de forfetare). Aeronavele sunt echipate la bord cu sisteme de avertizare care indică prezenţa condiţiilor meteo cu vânt de forfecare şi, conform manualului de zbor, procedura spune că trebuie să se rateze şi să se reia procedura de aterizare. Echipajul a urmat instrucţiunile din manualul de zbor şi a ratat, ceea ce au făcut alte câteva aeronave (ale altor ccompanii aeriene) care au aterizat în aceeaşi perioadă de timp. Ratarea este ceva normal, face parte din procedura de apropiere, nu este ceva ieşit din comun”, a transmis purtătorul de cuvânt al Tarom, Georgeta Dinu.

    Avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors sâmbătă în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii, Ioana Avădani, director CJI, aflată în avion, spunând că 10% dintre pasageri “au borât”, iar Ponta precizând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.

    Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Ioana Avădani, a relatat că avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii şi 10% dintre pasageri “au borât”.

    Avionul s-a întors de la Cluj-Napoca, unde Ponta şi Tăriceanu au participat, vineri, la Congresul UDMR, premierul având, sâmbătă, şi o acţiune la Zalău, şi a aterizat cu dificultate la Bucureşti, conform acestei relatări.

    “The bumpiest flight I’ve ever had! Smucituri şi goluri de aer, derapaje (da, şi avioanele pot derapa pe aer), all that jazz. Cam 10% la sută din pasageri au borât. Pe bună dreptate, aş zice. Stewardesa ne-a spus-o pe aia cu “stimaţi pasageri, vă rugăm, păstraţi-vă calmul”. Am ratat aterizarea din cauza vântului. În aceste clipe de restrişte, mă gândeam că, dacă e vreo vecinătate care să aducă un dram de alinare, d-apoi cea a marilor oameni de stat e aceea. În fine, am aterizat şi, credeţi-mă, piloţii şi-au meritat aplauzele! La debarcare, delegaţia oficială s-a suit în microbuzul de protocol. Mai puţin premierul, care s-a alăturat pasagerilor de rând, borâtori, palizi şi râzând isteric, ca oamenii care tocmai au învăţat că viaţa e importantă. Pentru această decizie, premierul Ponta are de la mine un DA. Într-o notă mai personală: 1. delicioasă dilema doamnei de la Protocol, care nu ştia pe cine să urmărească cu umbrela: pe premierul autobuzist sau pe al doilea om în stat, din microbuz ? 2. A dispărut aparatul de chemat taxiuri de la Sosiri Interne. Dacă vii de la Cluj, la ce-ţi trebă taxi? “, scrie Avădani pe Facebook.

    Problemele au fost confirmate pentru MEDIAFAX de premierul Victor Ponta.

    “Da, este totul adevărat”, a spus Ponta, adăugând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.

  • Tarom, despre ratarea iniţială a aterizării de către avionul lui Ponta şi Tăriceanu: E ceva normal

    “Ieri au fost, la Bucureşti, condiţii meteo cu vânt puternic, în rafele (cu efect de forfetare). Aeronavele sunt echipate la bord cu sisteme de avertizare care indică prezenţa condiţiilor meteo cu vânt de forfecare şi, conform manualului de zbor, procedura spune că trebuie să se rateze şi să se reia procedura de aterizare. Echipajul a urmat instrucţiunile din manualul de zbor şi a ratat, ceea ce au făcut alte câteva aeronave (ale altor ccompanii aeriene) care au aterizat în aceeaşi perioadă de timp. Ratarea este ceva normal, face parte din procedura de apropiere, nu este ceva ieşit din comun”, a transmis purtătorul de cuvânt al Tarom, Georgeta Dinu.

    Avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors sâmbătă în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii, Ioana Avădani, director CJI, aflată în avion, spunând că 10% dintre pasageri “au borât”, iar Ponta precizând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.

    Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Ioana Avădani, a relatat că avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii şi 10% dintre pasageri “au borât”.

    Avionul s-a întors de la Cluj-Napoca, unde Ponta şi Tăriceanu au participat, vineri, la Congresul UDMR, premierul având, sâmbătă, şi o acţiune la Zalău, şi a aterizat cu dificultate la Bucureşti, conform acestei relatări.

    “The bumpiest flight I’ve ever had! Smucituri şi goluri de aer, derapaje (da, şi avioanele pot derapa pe aer), all that jazz. Cam 10% la sută din pasageri au borât. Pe bună dreptate, aş zice. Stewardesa ne-a spus-o pe aia cu “stimaţi pasageri, vă rugăm, păstraţi-vă calmul”. Am ratat aterizarea din cauza vântului. În aceste clipe de restrişte, mă gândeam că, dacă e vreo vecinătate care să aducă un dram de alinare, d-apoi cea a marilor oameni de stat e aceea. În fine, am aterizat şi, credeţi-mă, piloţii şi-au meritat aplauzele! La debarcare, delegaţia oficială s-a suit în microbuzul de protocol. Mai puţin premierul, care s-a alăturat pasagerilor de rând, borâtori, palizi şi râzând isteric, ca oamenii care tocmai au învăţat că viaţa e importantă. Pentru această decizie, premierul Ponta are de la mine un DA. Într-o notă mai personală: 1. delicioasă dilema doamnei de la Protocol, care nu ştia pe cine să urmărească cu umbrela: pe premierul autobuzist sau pe al doilea om în stat, din microbuz ? 2. A dispărut aparatul de chemat taxiuri de la Sosiri Interne. Dacă vii de la Cluj, la ce-ţi trebă taxi? “, scrie Avădani pe Facebook.

    Problemele au fost confirmate pentru MEDIAFAX de premierul Victor Ponta.

    “Da, este totul adevărat”, a spus Ponta, adăugând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.

  • Tarom: Cursele Bucureşti-Iaşi şi retur au fost operate cu întârziere. Pasagerii au fost anunţaţi

    Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Tarom, pe perioada cât au aşteptat în aeroport, pasagerii cursei Bucureşti-Iaşi-Bucureşti au fost asistaţi de către reprezentanţii companiei aeriene.

    “Cursa a fost operată cu întârziere. Pasagerilor li s-au comunicat durata şi motivul întârzierii şi au fost asistaţi pe toată perioada şederii în aeroport de către reprezentanţii companiei Tarom, conform reglementărilor în vigoare. Ne cerem scuze şi pe această cale pasagerilor noştri şi le mulţumim pentru înţelegere“, se arată în comunicat.

    Câteva zeci de persoane, între care şi parlamentari, au aşteptat mai bine de trei ore, în aeroportul din Iaşi, să plece către Bucureşti, după ce cursa aeriană Tarom nu a decolat către Capitală la ora 9.30, cum era programat.

    Avionul Bucureşti-Iaşi care urma să decoleze luni, la ora 8.00, de pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, nu a ajuns la ora programată, astfel că nici cursa retur nu a mai putut decola din Iaşi la ora 9.30, conform orarului de zbor stabilit.

    În aceste condiţii, zeci de pasageri au aşteptat în Aeroportul Iaşi să plece către Capitală.

    Printre pasagerii blocaţi pe aeroport s-au numărat şi mai mulţi parlamentari de Iaşi, care intenţionau să ajungă la Bucureşti în cursul dimineţii.

    “Nu este ceaţă, nu plouă şi nu bate vântul. Am aflat şi noi că avionul de Bucureşti nu a venit către Iaşi. Poate că ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a constatat că sunt prea multe avioane spre Iaşi. Sunt mulţi pasageri dezamăgiţi, unii dintre ei spun că au pierdut legăturile externe“, declara senatorul PNL Mihaela Popa, unul dintre pasagerii blocaţi pe aeroportul din Iaşi.

  • Wizz Air revizuieşte procedurile şi impune prezenţa permanentă a două persoane în cabina piloţilor

    “Wizz Air confirmă că a revizuit procedurile care ţin de cockpit-ul aeronavei şi introduce o nouă procedură care asigură faptul că niciodată cockpit-ul nu va fi operat de o singură persoană. Dacă unul dintre piloţi va părăsi cockpit-ul, va fi înlocuit de un însoţitor de zbor. Noua procedură a fost deja agreată de Autoritatea Aviatică Civilă din Ungaria”, a declarat Daniel De Carvalho, purtător de cuvând Wizz Air.

    Compania aeriană operează o flotă de 55 de aeronave Airbus A320 de la 19 baze, pe 360 de rute care asigură legătura între 110 destinaţii din 37 de ţări. În România, Wizz mai operează pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Iaşi.