Surse din companie au declarat pentru MEDIAFAX că Valentin Gvinda a transmis o informare Consiliului de Administraţie în care explică că a refuzat funcţia de director general, după ce a făcut o analiză a stării companiei.
Marţi, 15 octombrie, Mădălina Mezei a fost demisă din funcţia de director general al companiei aeriene Tarom, iar Consiliul de Administraţie l-a desemnat director interimar pe Valentin Gvinda.
Scandalul de la Tarom subliniază a mia oară: companiile de stat româneşti sunt ţinute în viaţă nu pentru a face profit pentru stat şi pentru buget, nu ca să ofere statului controlul în punctele nodale ale economiei, cum cred unii, ci pentru potenţialul lor de stipendii pentru lacheii partidelor. Şi şantaj.
Nu reiau povestea decât pe scurt. Ministrul transpoturilor, Răzvan Cuc, i-a cerut CEO-ului Tarom, Mădălina Mezei, să ţină la sol vreme de câteva ore vreo cinci avioane de pe rutele interne ale companiei, astfel încât parlamentarii din provincie să nu poată ajunge la timp la votul moţiunii de cenzură din 10 octombrie.
Mezei spune că nu s-a conformat şi este demisă, două zile mai târziu, de Consiliul de administraţie al TAROM, controlat de Răzvan Cuc. Povestea devenit publică abia după această demitere.
Ministrul neagă: nu i-am cerut să ţină avioanele la sol. Dar admite că a cerut listele pasagerilor şi numele parlamentarilor ce urmau să fie îmbarcaţi. Iar Mezei i le-a dat. De ce? Astfel de date sunt transmise poliţiei, daca este cazul, poliţiei de frontieră, dacă este cazul, serviciilor secrete, dacă este cazul, dar in niciun caz unui ministru.
PROTV a publicat un schimb de mesaje între CEO-ul TAROM şi ministrul transporturilor.
Iată cum arată transcrierea acestor mesaje publicate de PROTV:
(Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)
“Mai uitaţi-vă pe Satu Mare. Dacă a plecat vreunul.”
(Mădălina Mezei, directorul TAROM)
“Bună dimineaţa. Da, 1”
(Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)
“Cine?”
(Mădălina Mezei, directorul TAROM)
“Petratchi”
(Petrachi fiind un deputal al minorităţilor care semnase moţiunea de cenzură).
Directorul TAROM împărţea, prin urmare, informaţii cu ministrul transporturilor, despre cine, unde, când se prezintă la o poartă de îmbarcare.
Şi pentru că nu există poveste de succes fără acţiune petrecută la umbra nopţii, ministrul transporturilor (plin la acea vreme, nu demis) s-a dus acasă la Mezei, în ajunul moţiunii.
Era cam pe la 21.00- 21.30, şi-a amintit ministrul Răzvan Cuc într-o conferinţă de presă. Dar, zice el: m-am dus ca să mă asigur că totul este în regulă cu parlamentarii opoziţiei care vin la moţiune.
Era ca11 seara când a venit, îşi aminteşte fostul CEO al TAROM, care admite că apare într-o înregistrare video din crucea nopţii, de la întâlnirea mai sus amintită – înregistrare publicată de Ziua News.
Iată ce spune ea, înt-un interviu la Digi TV: “Domnul ministru a venit să facă presiuni asupra mea, legat de discuţia cu întârzierea curselor pentru deputaţi. Cred că era aproape de 11 seara, miercuri (9 octombrie, cu o zi înainte de votul asupra moţiunii de cenzură – nota mea). Mi-a cerut să întârziem aeronavele mai mult de cinci ore”.
Mezei spune că s-a întâlnit cu ministrul de resort în faţa casei sale.
„Eu veneam de fratele meu. Discutasem cu el acest subiect monstruos şi am decis că este bine să-l anunţ, ca să nu cumva să încerce ceva. Ministrul putea avea acces la oricine din companie.”
Dar cine este acest frate al fostului director TAROM?
Publicaţia de satiră Times New Roman “relata” în urmă cu puţină vreme că directorii din TAROM se plâng că nu mai pot să se culce cu secretarele, pentru că toate le sunt rude.
Fratele fostului CEO al companiei aeriene este pilot al TAROM.
La ananghie fiind, ministrul transporturilor a scos dovada inocenţei sale, pe care o ţinuse în sertar, ce mărturiseşte depre ticăloşia fostului director al TAROM: odată ajunsă în poziţie de decizie, abia acum trei luni, fostul CEO al TAROM i-a mărit salariul fratelui ei, printr-un act adiţional la contractul de muncă.
“Nu i l-am mărit eu” – susţine Mezei, în interviul pentru Digi TV – eu mi-am declarat conflictul de interes public. Am delegat această atribuţie directorului comercial”.
Cine este directorul comercial?
”Este vorba despre soţul meu”, admite Mezei.
Adică doamna Mezei îi deleagă atribuţiile soţului ei, care soţ îi majorează substanţial salariul cumnatului lui, frate cu nevasta-sa, de la 1.800 de euro lunar, la 2.400 euro.
TAROM a avut anul trecut pierderi de 130 de milioane de lei (27 mil. euro.)
Mezei este al patrulea director al TAROM doar în acest an, companie cu pierderi cumulate (potrivita datelor Ministerului de Finanţe), în ultimii cinci ani (2014-2018) de 486 de milioane de lei, adică peste 100 de milioane de euro.
Cum rezistă pe piaţă o astfel de companie?
Rezistă, pentru că un domn ministru X, Cuc să- zicem acum, plăteşte pierderile din bugetul de stat, adică din banii din taxe şi impozite, care ar fi trebuit să meargă în altă parte.
Ce-şi zice ministrul Cuc? Păi, dacă i-am dat post baban şi bani, ea ce livrează în schimb? Pai, am pus-o director la TAROM, de ce? Nu ca să livreze?
Partidele la guvernare – cele care decid guvernul – s-a folosit de companiile de stat, atât cât mai reprezintă ele în economie (4-5%), pentru a-şi plăti lacheii de partid şi pentru a fura. Toţi lacheii primesc salarii de zeci de mii de euro în companii care pierd miliarde de euro. Îţi trebuie o singură aptitudine la stat: ştii cum să furi, ca să nu fii prins. Acesta este în esenţă proiectul <management privat la stat>.
Fostul CEO al companiei aeriene de stat era, pe burtă, liniştită. Între primele decizii pe care le-a luat a fost să-i fie majorat salariul lu’ frac’su.
Dar a venit prostul ăsta de la transporturi şi i-a stricat fengşuiul şi, destul de isteaţă, n-a vrut să intre la pârnaie pe mâna unui burtos.
Scandalul de la Tarom subliniază a mia oară: companiile de stat româneşti sunt ţinute în viaţă nu pentru a face profit pentru stat şi pentru buget, nu ca să ofere statului controlul în punctele nodale ale economiei, cum cred unii, ci pentru potenţialul lor de stipendii pentru lacheii partidelor. Şi şantaj.
Nu reiau povestea decât pe scurt. Ministrul transpoturilor, Răzvan Cuc, i-a cerut CEO-ului Tarom, Mădălina Mezei, să ţină la sol vreme de câteva ore vreo cinci avioane de pe rutele interne ale companiei, astfel încât parlamentarii din provincie să nu poată ajunge la timp la votul moţiunii de cenzură din 10 octombrie.
Mezei spune că nu s-a conformat şi este demisă, două zile mai târziu, de Consiliul de administraţie al TAROM, controlat de Răzvan Cuc. Povestea devenit publică abia după această demitere.
Ministrul neagă: nu i-am cerut să ţină avioanele la sol. Dar admite că a cerut listele pasagerilor şi numele parlamentarilor ce urmau să fie îmbarcaţi. Iar Mezei i le-a dat. De ce? Astfel de date sunt transmise poliţiei, daca este cazul, poliţiei de frontieră, dacă este cazul, serviciilor secrete, dacă este cazul, dar in niciun caz unui ministru.
PROTV a publicat un schimb de mesaje între CEO-ul TAROM şi ministrul transporturilor.
Iată cum arată transcrierea acestor mesaje publicate de PROTV:
(Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)
“Mai uitaţi-vă pe Satu Mare. Dacă a plecat vreunul.”
(Mădălina Mezei, directorul TAROM)
“Bună dimineaţa. Da, 1”
(Răzvan Cuc, ministrul transporturilor)
“Cine?”
(Mădălina Mezei, directorul TAROM)
“Petratchi”
(Petrachi fiind un deputal al minorităţilor care semnase moţiunea de cenzură).
Directorul TAROM împărţea, prin urmare, informaţii cu ministrul transporturilor, despre cine, unde, când se prezintă la o poartă de îmbarcare.
Şi pentru că nu există poveste de succes fără acţiune petrecută la umbra nopţii, ministrul transporturilor (plin la acea vreme, nu demis) s-a dus acasă la Mezei, în ajunul moţiunii.
Era cam pe la 21.00- 21.30, şi-a amintit ministrul Răzvan Cuc într-o conferinţă de presă. Dar, zice el: m-am dus ca să mă asigur că totul este în regulă cu parlamentarii opoziţiei care vin la moţiune.
Era ca11 seara când a venit, îşi aminteşte fostul CEO al TAROM, care admite că apare într-o înregistrare video din crucea nopţii, de la întâlnirea mai sus amintită – înregistrare publicată de Ziua News.
Iată ce spune ea, înt-un interviu la Digi TV: “Domnul ministru a venit să facă presiuni asupra mea, legat de discuţia cu întârzierea curselor pentru deputaţi. Cred că era aproape de 11 seara, miercuri (9 octombrie, cu o zi înainte de votul asupra moţiunii de cenzură – nota mea). Mi-a cerut să întârziem aeronavele mai mult de cinci ore”.
Mezei spune că s-a întâlnit cu ministrul de resort în faţa casei sale.
„Eu veneam de fratele meu. Discutasem cu el acest subiect monstruos şi am decis că este bine să-l anunţ, ca să nu cumva să încerce ceva. Ministrul putea avea acces la oricine din companie.”
Dar cine este acest frate al fostului director TAROM?
Publicaţia de satiră Times New Roman “relata” în urmă cu puţină vreme că directorii din TAROM se plâng că nu mai pot să se culce cu secretarele, pentru că toate le sunt rude.
Fratele fostului CEO al companiei aeriene este pilot al TAROM.
La ananghie fiind, ministrul transporturilor a scos dovada inocenţei sale, pe care o ţinuse în sertar, ce mărturiseşte depre ticăloşia fostului director al TAROM: odată ajunsă în poziţie de decizie, abia acum trei luni, fostul CEO al TAROM i-a mărit salariul fratelui ei, printr-un act adiţional la contractul de muncă.
“Nu i l-am mărit eu” – susţine Mezei, în interviul pentru Digi TV – eu mi-am declarat conflictul de interes public. Am delegat această atribuţie directorului comercial”.
Cine este directorul comercial?
”Este vorba despre soţul meu”, admite Mezei.
Adică doamna Mezei îi deleagă atribuţiile soţului ei, care soţ îi majorează substanţial salariul cumnatului lui, frate cu nevasta-sa, de la 1.800 de euro lunar, la 2.400 euro.
TAROM a avut anul trecut pierderi de 130 de milioane de lei (27 mil. euro.)
Mezei este al patrulea director al TAROM doar în acest an, companie cu pierderi cumulate (potrivita datelor Ministerului de Finanţe), în ultimii cinci ani (2014-2018) de 486 de milioane de lei, adică peste 100 de milioane de euro.
Cum rezistă pe piaţă o astfel de companie?
Rezistă, pentru că un domn ministru X, Cuc să- zicem acum, plăteşte pierderile din bugetul de stat, adică din banii din taxe şi impozite, care ar fi trebuit să meargă în altă parte.
Ce-şi zice ministrul Cuc? Păi, dacă i-am dat post baban şi bani, ea ce livrează în schimb? Pai, am pus-o director la TAROM, de ce? Nu ca să livreze?
Partidele la guvernare – cele care decid guvernul – s-a folosit de companiile de stat, atât cât mai reprezintă ele în economie (4-5%), pentru a-şi plăti lacheii de partid şi pentru a fura. Toţi lacheii primesc salarii de zeci de mii de euro în companii care pierd miliarde de euro. Îţi trebuie o singură aptitudine la stat: ştii cum să furi, ca să nu fii prins. Acesta este în esenţă proiectul <management privat la stat>.
Fostul CEO al companiei aeriene de stat era, pe burtă, liniştită. Între primele decizii pe care le-a luat a fost să-i fie majorat salariul lu’ frac’su.
Dar a venit prostul ăsta de la transporturi şi i-a stricat fengşuiul şi, destul de isteaţă, n-a vrut să intre la pârnaie pe mâna unui burtos.
Premierul Viorica Dăncilă a spus, vineri, la Săcele, în judeţul Braşov, că va fi neiertătoare dacă se va dovedi că cineva a greşit în cazul scandalului dintre fosta directoare a Tarom, Mădălina Mezei, şi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
Întrebată vineri de jurnalişti, la finalul unei vizite la Spitalul din Săcele, judeţul Braşov, cum comentează disputa dintre Tarom şi Ministerul Transporturilor, Viorica Dăncilă a spus că va fi neiertătoare, dacă se va dovedi că cineva a greşit.
„Am trimis Corpul de control, atât la Tarom, cât şi la Ministerul Transporturilor. Pe mine mă intersează adevărul, mă interesează lucrurile reale, pentru a lua măsuri. Şi vă garantez că în momentul în care am să am această dovadă a unei greşeli din partea unuia sau altuia voi fi neiertătoare în a lua măsuri”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Răzvan Cuc i-a cerut iniţial Mădălinei Mezei să oprească cinci curse interne şi să identifice parlamentarii care s-ar fi aflat la bord, a declarat fosta directoare a Tarom, la conferinţa de presă de vineri.
Cele cinci curse erau din Timişoara, Baia Mare, Satu Mare, Oradea şi Iaşi, a precizat Mezei.
Fosta directoare a spus că solicitarea a fost făcută cu două zile înainte de votul moţiunii şi i-a spus ministrului Răzvan Cuc că oprirea curselor nu este în atribuţiile ei.
„Am dispus de urgenţă efectuarea acestui control care să clarifice aspectele grave semnalate în mass-media. Este imperativ să fie stabilit adevărul şi să ne asigurăm că au fost respectate prevederile legale. În cazul în care instituţiile abilitate
vor constata încălcarea legii, cei vinovaţi trebuie sancţionaţi”, a declarat, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, premierul Viorica Dăncilă.
Acţiunea de control vizează activitatea din perioada 1 ianuarie 2019-prezent şi are următoarele obiective:
1. Verificarea respectării prevederilor legale privind regulile de guvernanţă corporativă la nivelul TAROM SA.
2. Verificarea respectării prevederilor legale privind operarea aeronavelor din flota TAROM SA.
3.Verificarea modului de îndeplinire, de către Ministerul Transporturilor, a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar la TAROM SA.
Mădălina Mezei a confirmat joi că ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-a cerut să reţină aeronavele Tarom la sol în ziua moţiunii, acesta fiind motivul real al demiterii sale şi a declarat, pentru MEDIAFAX, că îi va face plângere penală. Cuc răspunde, pe Facebook: sunt minciuni aruncate pe piaţă.
Mezei a confirmat informaţiile potrivit cărora demiterea acesteia a fost cauzată de refuzul reţinerii la sol a aeronavelor curselor interne în ziua votării moţiunii. Fostul director Tarom a confirmat că, joia trecută, când o parte dintre parlamenteri trebuiau să vină din ţară pentru a participa la vot, ministrul demis al Transporturilor i-a cerut să reţină aeronavele la sol pentru a împiedica votul.
Consiliul de Administraţie al Tarom precizează, într-un comunciat de presă, că în şedinţa din dată de 15 octombrie, a analizat activitatea directorului general şi a constatat nerespectarea contractului de mandat de către Mădălina Mezei. ”Fostul director general al CN TAROM nu a reuşit să ducă la îndeplinire Hotărârile Consiliului de Administraţie, Adunării Generale a Acţionarilor şi nici anumite obligaţîi care ii reveneau potrivit Statului Companiei şi Contractului de Mandat. Fostul director general al TAROM , totodată, a întârziat procesul de modernizare a flotei de scurt curier, una din componentele esenţiale în procesul de redresare al Companiei, prin neimplementarea Memorandumului privind vânzarea în regim buy-back a vechilor aeronave ATR şi preluarea prin leasing operaţional a unor aeronave noi, tot de tip ATR. O altă deficienţă constatată de către Consiliul de Administraţie a reprezentat-o lipsa oricărei informări cu privire la procesul de reducere a numărului total de posturi din Companie. Pe cale de consecinţă, Consiliul de Administraţie al CN TAROM, cu unanimitate de voturi, a hotărât revocarea din funcţia de director general a doamnei Mădălina Mezei şi desemnarea unui nou director general provizoriu, în persoană domnului Valentin Nicolae Gvinda, care ocupă funcţia de Şef Departament ATR din cadrul Companiei”, spune Consiliul de Administraţie.
Mădălina Mezei a fost numită la şefia Tarom în luna iunie, iar demiterea sa a avut loc la doar câteva zile după ce acelaşi Consiliu de Administraţie îi prelungise contractul de management cu două luni. Mădălina Mezei a fost al patrulea director al companiei numit în acest an.
„Lucrăm împreună cu mulţi parteneri din alianţa SkyTeam, aşa cum este şi TAROM, iar dacă au planuri să dezvolte rute de lung curier, suntem bucuroşi să avem un partener puternic aici. Totuşi <Este greu să trăieşti din aer>, aşadar nu este niciodată uşor să începi să operezi rute de lung curier – este nevoie de multe investiţii în această direcţie – trebuie să te asiguri că acest model funcţionează”, răspunde Thijs Komen, general manager Air France KLM pentru Europa Centrală, Alpi şi zona Balcanilor, întrebat despre părerea sa asupra perspectivelor TAROM de dezvoltare a businessului de zboruri pe distanţe lungi.
Recent, operatorul naţional de stat şi-a anunţat intenţia a opera curse spre Asia şi Statele Unite de pe aeroportul Otopeni.
Întrebat care este nivelul investiţiei în deschiderea operaţiunilor zborurilor de lung curier, executivul de la Air France KLM spune că, în situaţia în care TAROM decide să cumpere o aeronavă nouă, preţul pentru un Boeing 787 Dreamliner (una dintre opţiuni pentru acest tip de zboruri) „la raft” este de 250 de milioane de euro. Desigur, observă el, există şi varianta închirierii aeronavelor sau a operării acestora în regim charter „Dar nu este uşor să faci asta – este scump”.
În ceea ce priveşte Air France – KLM, investiţiile în tehnologie se numără printre priorităţile companiei în următoarea perioadă: „Investim zilnic în tehnologie câte 3 milioane de euro, adică 1,2 miliarde de euro pe an”.
În afară de evoluţia rapidă a tehnologiei, provocările industriei aviaţiei din prezent se leagă de sustenabilitate. „Nu ştiu cât de important este subiectul sustenabilităţii în România, dar în Olanda sunt multe discuţii pe această temă. Pe aeroportul Schiphol nu mai este permisă creşterea fiindcă opinia publică este împotriva creşterii acestei industrii din motive de sustenabilitate – vedem că în ţările nordice oamenii vor să călătorească mai puţin decât obişnuiau, ori aceasta este provocarea cheie cu care se confruntă industria noastră”.
Alte provocări pentru operatorii europeni de zbor tradiţionali se leagă de modul în care se dezvoltă competitorii – atât cei low-cost, cât şi companiie din regiunea Golfului, care se dezvoltă rapid (precum Emirates Airlines, Qatar Airways): „Ne bucurăm de competiţie, dar ar trebui să fie făcută sub umbrela aceloraşi reguli şi legi sub care ne aflăm şi noi. Vedem că operatorii din Golf au parte de anumite circumstanţe care nouă nu ne sunt permise în Europa”.
Pe 7 octombrie 2019, KLM a sărbătorit 100 de ani de la înfiinţare, fiind cea mai veche companie aeriană din lume care operează sub numele său iniţial, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei.
KLM a început cu zboruri scurte spre Londra, apoi şi-a extins serviciul prin zboruri intercontinentale în Asia şi America. Compania regală olandeză are zboruri directe spre nu mai puţin de 162 de destinaţii din întreaga lume cu o flotă de 214 aeronave. În 2018 compania a transportat peste 34 milioane de pasageri, iar operaţiunile sale sunt dirijate de peste 33.000 de angajaţi in toată lumea.
KLM a fost fondată în 1919 de către Albert Plesman şi a operat primul zbor pe 17 mai 1920, de la Croydon, Londra la Amsterdam, la bordul aeronavei aflându-se doi jurnalişti britanici şi o scrisoare de la primarul Londrei către omologul său din Amsterdam. Primul zbor intercontinental KLM a decolat pe 1 octombrie 1924 din Amsterdam cu destinaţia Jakarta. Călătoria a durat 55 de zile şi a avut 21 de opriri. În următorii ani, serviciul intercontinental a fost extins. În 1930, au fost operate zboruri spre Curacao, iar în 1946 KLM a fost prima companie aeriană care a conectat Europa continentală şi America, prin zborurile transatlantice Amsterdam – New York.
Primul zbor Bucureşti – Amsterdam a fost operat în urmă cu 54 de ani, pe 31 martie 1965. În prezent, KLM operează 2 zboruri cu plecare din Bucureşti spre Amsterdam la programul de iarnă şi 3 zboruri la programul de vară. Acestora se mai adaugă zborurile operate în parteneriat cu Tarom, membru a aceleiaşi alianţe aeriene. Aproximativ 75% – 80% dintre pasagerii români călătoresc spre destinaţii intercontinentale, dintre care cele mai cerute sunt America şi Asia.
„România creşte rapid – am anunţat deja prin Air France că vom avea oa treia rută zilnică pe perioada iernii; românii călătoresc din ce în ce mai mult, nu doar spre Europa, ci şi spre restul lumii din huburile noastre”, descrie Thijs Komen perspectivele sale asupra pieţei locale.
Transportatorul aerian de stat Tarom a raportat în primele şase luni ale anului o cifră de afaceri de 624 mil. lei, în creştere cu 17% faţă de anul precedent. Însă, compania se menţine pe pierdere în condiţiile în care nu a mai înregistrat profit din 2007. Astfel, transportatorul a raportat o pierdere netă de 66,3 mil. lei, în creştere cu 2,5% faţă de prima jumătate a anului 2018.
În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pierderi cumulate de peste 1,7 miliarde de lei, conform calculelor ZF. Situaţia delicată a companiei de stat vine în condiţiile în care transportatorul trece printr-o perioadă de instabilitate la vârf, conducerea fiind asigurată doar de manageri interimari, numiţi pe mandate de câteva luni, în afara legii de guvernanţă corporativă. În iunie, Tarom a trecut sub conducerea celui de-al patrulea şef interimar de la începutul anului până în prezent, după ce consiliul de administraţie a numit-o în funcţia de director general pe Mădălina Daniela Mezei, reprezentanta la Bruxelles a transportatorului aerian.
Mezei ocupa funcţia de reprezentant al Tarom în Belgia din aprilie 2009 (planifica strategia de piaţă şi dezvoltare în regiunea respectivă), anterior, în perioada 2007-2009, ocupând poziţia de agent ticketing şi vânzări, iar în 2006-2007 fiind manager pe zona America de Nord. Mădălina Mezei lucrează din 1997 în cadrul companiei Tarom. Ea este absolventă a Academiei de Studii Economice şi are un MBA în management, potrivit datelor din CV-ul ei.
Operatorul naţional de stat Tarom a anunţat, pe site-ul companiei şi prin intermediul Facebook, că derulează o sesiune de recrutare de angajaţi pentru mai multe posturi.
Astfel, pentru rolul de însoţitor de zbor, compania vrea să recruteze 15 persoane. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei, acestea ar trebui să îndeplinească următoarele condiţii: studii medii – absolvite cu diplomă de bacalaureat, cunoştinţe de limba engleză – la nivel avansat, deţinere atestat de membru al echipajului de cabină (emis conform reglementării EC 290/2012), raport medical valabil, calificarea de tip – constituie un avantaj, abilităţi de comunicare, spirit de echipă, orientare către client, atitudine pozitivă, rezistenţă la stres, disponibilitate pentru program de lucru neregulat, aspect plăcut, înălţime suficientă astfel încât să poată deschide şi închide compartimentele de bagaje (peste 1,65 cm încălţat), punctualitate, cunoştinţele de alte limbi străine (franceză, germană, spaniolă,italiană) la nivel mediu constituie de asemenea un avantaj.
Probele concursului pentru acest rol constau în depunerea CV-ului, un test scris de limba engleză, test scris de specialitate, interviul final – care include şi o probă de grup în cadrul căreia se urmăresc abilităţi de comunicare, lucrul în echipă, soft skills – într-o pondere de 80%.
Tarom mai vrea să angajeze şi şapte copiloţi (pentru aeronave 737), patru muncitori DOS (care se ocupă de serviciile de check-in şi asistenţă pasageri din cadrul direcţiei de operaţiuni sol), două persoane pentru postul de agent rampă în cadrul Escala Otopeni/direcţia operaţiuni sol; precum şi doi angajaţi pentru rolul de planificator post.
“Restructurările se vor face cu precădere de la direcţia comercială, direcţia de achiziţii şi direcţia economică. Misiunea este grea, trebuie să uite de trecutul pe care îl are Tarom şi să nu fie implicate emoţional pentru că aşa nu va face nimic”, a afirmat luni, ministrul Transporturilor.
Cuc a precizat că vor fi restructurate 300 de posturi, iar acestea doar pentru început, întrucât din cei 470 de angajaţi ai departamentelor tehnice, mulţi nu lucrează la întregul lor potenţial. De asemenea, ministrul vrea să înfiinţeze un centru separat pentru angajaţii din domeniul tehnic pentru a le permite să lucreze pentru mai multe companii în afară de Tarom.
“Din cei aproximativ 470 de angajaţi de la tehnic, o parte, aşa m-a informat şi pe mine managementul Tarom, o parte nu lucrează la întregul potenţial. Ce se întâmplă? Noi trebuie să ne uităm şi la trecut un pic.
Adică dacă ne uităm la încasările din ultima perioadă, la încasări care se fac de la terţe companii o să vedeţi că au fost în continuă scădere. Şi atunci cred că trebuie dat un imbold şi cred că trebuie făcut un centru separat astfel încât ei să înceapă să lucreze pentru tot mai multe companii, nu numai pentru Tarom”, a explicat Răzvan Cuc.
Ministrul anunţă restructurări şi în cazul posturilor de Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru că nu se respectă termenele proiectelor asumate.