Tag: stiinta

  • S-a aflat noi detalii despre evoluţia umană. Cum a ajuns omenirea ceea ce este astăzi

    Până acum se ştia că, în momentul în care a părăsit Africa, Homo sapiens a întâlnit în calea sa teritorii ale Omului de Neanderthal, ale Omului din Denisova şi ale altor specii umane, dar cu toate acestea, un nou studiu arată că este posibil să fi existat un nou personaj în această poveste.

    Rezultatul se bazează pe compararea unor probe ADN prelevate de la locuitori din Insulele Andaman (Asia de Sud-Est) şi ale altor melanezieni cu genomul actual al indienilor. 

    Un nou studiu, publicat în revista Nature Genetics, răstoarnă tot ceea ce se ştia până astăzi.

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI

  • Ce s-ar întâmpla dacă Luna ar dispărea? Oamenii de ştiinţă ne oferă răspunsul

    Luna joacă un rol important în viaţa de pe Terra, dar cum ar arăta aceasta fără astrul selenar?

    Nu ar mai exista mareele

    Gravitaţia Terrei este mult mai puternică în prezenţa Lunii. Oceanele mai apropiate de Lună au parte de o atracţie gravitaţională mai puternică, care face ca nivelul mareelor să crească. Întinderea de apă fiind atât de extinsă, apa de pe un orizont o împinge pe cea de pe celălalt orizont, rezultând mareele.

    Dacă Luna nu ar exista, ar mai exista, totuşi, maree, deoarece şi Soarele acţionează asupra Terrei.

    Zi nu ar avea 24 de ore

    Pământul se rotea mult mai repede în jurul axei sale, în trecut decât în zilele noastre. Înainte de formarea Lunii, ziua pe Pământ avea şase ore.

    Luna a stabilizat viteza de rotaţie a Pământului. În timp, astrul selenar s-a îndepărtat de Terra, iar energia care a accelerat viteza cu care Luna s-a distanţat de Pământ vine chiar de pe planeta noastră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce s-ar întâmpla dacă Luna ar dispărea? Oamenii de ştiinţă ne oferă răspunsul

    Luna joacă un rol important în viaţa de pe Terra, dar cum ar arăta aceasta fără astrul selenar?

    Nu ar mai exista mareele

    Gravitaţia Terrei este mult mai puternică în prezenţa Lunii. Oceanele mai apropiate de Lună au parte de o atracţie gravitaţională mai puternică, care face ca nivelul mareelor să crească. Întinderea de apă fiind atât de extinsă, apa de pe un orizont o împinge pe cea de pe celălalt orizont, rezultând mareele.

    Dacă Luna nu ar exista, ar mai exista, totuşi, maree, deoarece şi Soarele acţionează asupra Terrei.

    Zi nu ar avea 24 de ore

    Pământul se rotea mult mai repede în jurul axei sale, în trecut decât în zilele noastre. Înainte de formarea Lunii, ziua pe Pământ avea şase ore.

    Luna a stabilizat viteza de rotaţie a Pământului. În timp, astrul selenar s-a îndepărtat de Terra, iar energia care a accelerat viteza cu care Luna s-a distanţat de Pământ vine chiar de pe planeta noastră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase oameni cu ”super-puteri” care i-au pus în dilemă pe oamenii de ştiinţă. Unul dintre ei a stat scufundat în gheaţă două ore, fără ca temperatura corpului să se modifice

    Indiferent dacă sunt savanţi care pot să picteze o capodoperă legaţi la ochi, genii care pot să efectueze calcule complicate pe care doar computerele pot să le realizeze sau persoane care îşi amintesc fiecare detaliu din vieţile lor, oamenii cu abilităţi speciale par să fie numeroşi în societate.

    Însă puterile speciale pe care le deţin şase persoane depăşesc cu mult puterea de înţelegere a savanţilor din zilele noastre, deşi cercetătorii au studiat astfel de abilităţi în ultimele decenii.

    Vezi aici şase oameni cu ”super-puteri” care i-au pus în dilemă pe oamenii de ştiinţă. Unul dintre ei a ”văzut” Luna

  • Şase oameni cu ”super-puteri” care i-au pus în dilemă pe oamenii de ştiinţă. Unul dintre ei a stat scufundat în gheaţă două ore, fără ca temperatura corpului să se modifice

    Indiferent dacă sunt savanţi care pot să picteze o capodoperă legaţi la ochi, genii care pot să efectueze calcule complicate pe care doar computerele pot să le realizeze sau persoane care îşi amintesc fiecare detaliu din vieţile lor, oamenii cu abilităţi speciale par să fie numeroşi în societate.

    Însă puterile speciale pe care le deţin şase persoane depăşesc cu mult puterea de înţelegere a savanţilor din zilele noastre, deşi cercetătorii au studiat astfel de abilităţi în ultimele decenii.

    Vezi aici şase oameni cu ”super-puteri” care i-au pus în dilemă pe oamenii de ştiinţă. Unul dintre ei a ”văzut” Luna

  • Evoluţia umană nu s-a oprit. Ce au descoperit cercetătorii

    Lumea ştiinţifică a acceptat ideea evoluţiei umane, supravieţuirea celor mai puternici şi selecţia naturală. Cercetătorii nu se pot decide însă dacă oamenii mai pot evolua ca specie.

    Un specialist de la Harvard consideră că încă evoluăm. Cercetările sale prezintă modul în care corpul uman se schimbă constant.

    Vezi aici de ce evoluţia umană nu s-a oprit şi ce a descoperit specialistul Harvard!

  • Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire uimitoare la o specie de dinozaur găsită în România

     Este vorba de o descoperire uluitoare care i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă evoluţia acestor specii unice care au fost dinozaurii. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că au descoperit ceva uimitor în România: prima tumoră facială fosilizată, găsită la un dinozaur cu bot de raţă.

    Este vorba de un ameloblastom, o excrescenţă benignă găsită adeseori pe mandibulele reptilelor şi mamiferelor, inclusiv ale oamenilor, dar nu a fost găsită niciodată până acum printre animalele fosilizate, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii din Southampton.

    Excrescenţa facială a fost găsită la o specie de Telmatosaurus Transsylvanicus, un dinozaur pitic cu bot de raţă. Prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii arborelui genealogic al dinozaurului cu bot de raţă oferă mai multe date că această specie de dinozaur era mai predispusă tumorilor decât alte tipuri de dinozauri.

    Fosila are între 69 şi 67 de milioane de ani vechime, fiind din perioada târzie a Cretacicului, fiind găsită într-un parc geologic din vestul României.

    În timp ce excrescenţa facială era benignă, este posibil ca una din cauzele parţiale ale morţii tânărului hadrosaur să fi fost tumora. Prădătorii ţintesc adeseori un membru al turmei care arată un pic altfel sau care pare şubrezit de boală, astfel încât o tumoră facială i-ar fi diminuat şansele de supravieţuirea ale micului dinozaur.

    “Descoperirea este prima care apare vreodată în registrul de fosile şi este prima cu detalii semnificative care se găseşte pe un dinozaur pitic”, a declarat Kate Acheson, o studentă la doctorat la Universitatea din Southampton. “Telmatosaurus este cunoscut a fi cea mai apropiată specie din arborele genealogic al dinozaurului cu bot de raţă, iar prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii evoluţiei ne oferă informaţii suplimentare că dinozaurii cu bot de raţă erau mai predispuşi la tumori decât alţi dinozauri.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire uimitoare la o specie de dinozaur găsită în România

     Este vorba de o descoperire uluitoare care i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă evoluţia acestor specii unice care au fost dinozaurii. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că au descoperit ceva uimitor în România: prima tumoră facială fosilizată, găsită la un dinozaur cu bot de raţă.

    Este vorba de un ameloblastom, o excrescenţă benignă găsită adeseori pe mandibulele reptilelor şi mamiferelor, inclusiv ale oamenilor, dar nu a fost găsită niciodată până acum printre animalele fosilizate, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii din Southampton.

    Excrescenţa facială a fost găsită la o specie de Telmatosaurus Transsylvanicus, un dinozaur pitic cu bot de raţă. Prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii arborelui genealogic al dinozaurului cu bot de raţă oferă mai multe date că această specie de dinozaur era mai predispusă tumorilor decât alte tipuri de dinozauri.

    Fosila are între 69 şi 67 de milioane de ani vechime, fiind din perioada târzie a Cretacicului, fiind găsită într-un parc geologic din vestul României.

    În timp ce excrescenţa facială era benignă, este posibil ca una din cauzele parţiale ale morţii tânărului hadrosaur să fi fost tumora. Prădătorii ţintesc adeseori un membru al turmei care arată un pic altfel sau care pare şubrezit de boală, astfel încât o tumoră facială i-ar fi diminuat şansele de supravieţuirea ale micului dinozaur.

    “Descoperirea este prima care apare vreodată în registrul de fosile şi este prima cu detalii semnificative care se găseşte pe un dinozaur pitic”, a declarat Kate Acheson, o studentă la doctorat la Universitatea din Southampton. “Telmatosaurus este cunoscut a fi cea mai apropiată specie din arborele genealogic al dinozaurului cu bot de raţă, iar prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii evoluţiei ne oferă informaţii suplimentare că dinozaurii cu bot de raţă erau mai predispuşi la tumori decât alţi dinozauri.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro