Tag: Spania

  • Ţările europene se întrec în creşteri economice: Italia şi Spania vor înregistra cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 40 de ani

    Italia şi Spania ar putea înregistra anul acesta cel mai rapid ritm de creştere economică din ultimele patru decenii, iar revenirea ar putea şterge cu buretele cea mai mare parte a recesiunii înregistrate în 2020, potrivit Bloomberg.

    Economia Spaniei ar putea creşte cu 6,2% în 2021, în timp ce economia Italiei este pe un traseu care o duce spre o creştere economică de 5,6% până la finalul anului, conform economiştilor chestionaţi de Bloomberg.

    Estimările sunt peste cele consemnate într-un sondaj similar realizat în luna iulie, cu 0,3% în cazul Spaniei, respectiv 0,6% în cazul Italiei.

    Perspectivele îmbunătăţite scot la iveală modul în care economiile din sudul Europei ar putea trece la o etapă de creşteri mai sustenabile, în contextul în care aceste ţări au fost asociate în ultimii ani cu crize ale datoriilor şi cu o dezvoltare economică anemică.

    Acest parcurs este cu atât mai important pentru Italia, întrucât ţara condusă în prezent de Mario Draghi încearcă să-şi reducă nivelul datoriilor. Acest a ajuns atât de sus încât anumiţi economişti consideră că ar putea prezenta o ameninţare la adresa stabilităţii din zona euro.

    Economiile celor două ţări îşi revin după şocul înregistrat în 2020, când măsurile stricte impuse pentru a opri răspândirea virusului au dat peste cap mediul de afaceri şi sectorul turistic – un sector important pentru bunăstarea ambelor economii europene.

    Revenirea actuală este alimentată atât de relaxarea restricţiilor, cât şi de planurile de investiţii care promit proiecte de miliarde de euro.

    Trebuie menţionat că lucrurile se mai pot schimba iar asupra acestor creşteri planează încă o serie de ameninţări.

    Spre exemplu, Nicola Nobile de la Oxford Economics – a cărui predicţie pentru economia italiană este de plus 6,1% – consideră că evoluţia economiei este strâns legată de evoluţia pandemiei.

    „Răspândirea variantei Delta va provoca o creştere a numărului de cazuri, însă progresul campaniilor de vaccinare înseamnă că orice val care va veni va fi mai puţin devastator decât cele anterioare”, a scris Nicola Nobiale.

  • Ţara europeană care ia în calcul administrarea unei a treia doze de vaccin, în condiţiile în care autorităţile se chinuie să controleze actualul val de infecţii. 65% din populaţie a primit prima doză

    Spania plănuieşte să administreze o a treia doză a vaccinului anti-Covid-19, a declarat ministrul sănătăţii al guvernului din Madrid, alăturându-se astfel undei discuţii cu privire la necesitatea unui vaccin suplimentar în contextul în care majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare se confruntă cu o rată extrem de mică de inoculare, notează Financial Times.

    „Totul pare să sugereze că vom fie nevoiţi să oferim o a treia doză”, spune ministrul spaniol al sănătăţii Carolina Darias, adăugând că nu există „niciun dubiu” conform căruia oamenii vor trebui să fie vaccinaţi anual.

    După un început încet al campaniei de inoculare, alături de restul Uniunii Europene, Spania a devenit lider în ceea ce priveşte procesele împotriva coronavirusului. Peste jumătate din populaţia ţării – 52,8% – a fost vaccinată complet, în timp ce 63,7% au primit cel puţin o doză.

    Eforturile vin într-o perioadă în care ţara se chinuie să gestioneze actualul val de infecţii, alimentat de răspândirea variantei Delta. Rata de infecţie pe 14 zile a crescut de la 134 la 659 per 100.000 în iulie şi tinde să fie mult mai mare în rândul tinerilor. Pentru grupul de vârstă de 20-29 de ani, rata este de peste 1.860 la suta de mii de locuitori.

    În ultimele zile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a poziţionat împotriva dozelor suplimentare, menţionând în acest sens lipsa vaccinurilor din ţările sărace.

    „Vom privi înapoi cu mânie şi jenă dacă naţiunile bogate încep să ofere doze suplimentare în loc să le doneze”, susţine Mike Ryan directorul executiv al programului de urgenţă din cadrul OMS.

     

  • Unde călătorim vara aceasta? Germania, Spania, Portugalia şi Austria şi-au deschis graniteţele pentru turiştii români

    În sezonul turistic din acest an, turiştii vor putea călători mai mult faţă de anul anterior, când multe ţări europene au introdus restricţii privind intrarea turiştilor pe teritoriul ţării, însă acest lucru s-a schimbat, anul acesta existând state cu puţine restricţii.

    Pe lângă destinaţiile tradiţionale ale românilor şi anume Grecia, Turcia, unde turiştii pot intra cu dovada vaccinării, prezentarea unui test sau un document care să ateste faptul că au fost bolnavi de COVID, şi Bulgaria, unde nu există restricţii de intrare în ţară, mai există şi alte destinaţii din Europa unde turiştii români pot merge vara aceasta. Mai jos sunt prezentate condiţiile de intrare în câteva state euro­pene, date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe.

    Turiştii care vin din România trebuie să prezinte la intrarea în Germania o dovadă a testării, vaccinării sau vindecării toate persoanele care călătoresc spre Germania pe cale aeriană. Aşadar, turiştii care ajung în Germania sunt obligaţi să prezinte rezultatul negativ al unui test PCR, dovada vaccinării sau a vindecării în cel mult 48 de ore de la intrarea pe teritoriul german.

    De asemenea, cei care se întorc din Germania în România pot intra în ţară fără restricţii, având în vedere că Germania se află pe lista verde

    Spania:

    Începând cu data de 7 iunie 2021, toţi pasagerii care sosesc din România pe cale aeriană trebuie să prezinte la intrarea în Spania un certificat care atestă vaccinarea completă împotriva COVID-19 cu cel puţin 14 zile anterior călătoriei, un test molecular tip PCR negativ sau un test antigen negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior călătoriei, un certificat de vindecare post-COVID-19 (acesta poate fi un document eliberat de un serviciu medical la 11 zile de la depistarea infectării cu virusul SARS-CoV-2. Acest certificat este valabil pentru o perioadă de 180 zile). Copiii cu vârsta de până la 12 ani sunt exceptaţi de la măsura prezentării unuia dintre documentele justificative menţionate anterior. Toate persoanele care călătoresc spre Spania, pe cale aeriană sau maritimă, trebuie să completeze, anterior efectuării călătoriei, un formular privind starea de sănătate prin intermediul aplicaţiei Spain Travel Health (SpTH) sau a paginii de internet www.spth.gob.es. Totodată, Spania se află pe lista verde, astfel că nu vor exista restricţii la întoarcerea în România.

     

    Portugalia:

    Portugalia acceptă turiştii doar cu prezentarea unui rezultat negativ al testului PCR. Companiile aeriene vor permite îmbarcarea pasagerilor zborurilor cu destinaţie sau escală în Portugalia continentală doar în baza prezentării, la plecare, a dovezii de efectuare, de către un laborator, a unui test de amplificare a acidului nucleic (NAAT) sau a unui test rapid antigen (TRAg)* pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, cu rezultat negativ, efectuat în cele 72 de ore, respectiv 24 de ore anterioare orei îmbarcării. Sunt exceptaţi de la această măsură copiii cu vârsta de până la 2 ani. Se menţine măsura controlului obligatoriu al temperaturii corporale, temperatura corporală relevantă fiind cea egală sau superioară valorii 38 grade C. Orice pasager a cărui temperatură este egală sau superioară valorii de 38 grade C, va fi imediat îndrumat către structurile medicale care funcţionează pe aeroporturile naţionale pentru repetarea măsurării temperaturii şi în vederea efectuării unui test, dacă este cazul. Pentru intrarea în arhipelagurile Azore şi Madeira, autorităţile solicită testarea moleculară (tip PCR) pentru infecţia cu SARS-CoV-2. Totodată, Portugalia se află pe lista verde, iar la întoarcerea în România nu vor exista restricţii.

     

    Austria:

    Persoanele care călătoresc în Austria din ţări pentru care nu există avertizări de călătorie, între care şi România, pot intra în Austria fără să fie nevoite să intre în carantină, cu îndeplinirea uneia din următoarele condiţii şi anume prezentarea rezultatului negativ al unui test pentru SARS-CoV-2, de tip PCR (valabilitatea să nu depăşească 72 de ore de la data prelevării probelor) sau antigen (valabilitate să nu depăşească 48 de ore de la data prelevării probelor). Prezintă un certificat de vaccinare cu un ser autorizat, cu îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii, la data intrării în Austria, au trecut cel puţin 22 de zile de la administrarea primei doze de vaccin, dar nu mai mult de 3 luni, imunizarea cu cea de-a doua doză de vaccin, la care, de la administrarea primei doze să nu fi trecut mai mult de 9 luni. Dacă a fost confirmată o infecţie pentru SARS-CoV-2 în ultimele 6 luni şi poate fi prezentat un certificat medical de recuperare sau o dovadă a prezenţei anticorpilor, care să nu fie mai veche de 3 luni. În cazul în care nu poate fi îndeplinită niciuna dintre condiţiile de mai sus, trebuie efectuat, în cel puţin 24 de ore de la intrarea în Austria, un test biologic molecular pentru SARS-CoV-2 sau un test antigen pentru SARS-CoV-2, costurile fiind suportate din bugetul personal. Austria se află pe lista verde, deci pentru turiştii care sosesc din Austria în România nu vor exista restricţii.

  • Amazon investeşte 2,5 miliarde de euro în Europa: Gigantul va construi centre de date în Spania în 2022

    Gigantul american Amazon plănuieşte să investească 2,5 miliarde de euro în regiunea spaniolă Aragon pentru a deschide noi centre de date la mijlocul anului 2022, conform unui anunţ al companiei, citat de CNBC.

    Amazon Web Services, divizia de cloud computing, a anunţat că investiţia se va derula pe o perioadă de zece ani.

    Investiţia de 2,5 miliarde de euro include cheltuielile necesare, construcţia centrelor, importul echipamentelor şi cheltuieli operaţionale, precum salariile celor 1.300 de oameni pe care compania îi va angaja odată cu realizarea proiectului.

    Amazon Web Services are prezenţă în Spania încă din anul 2012 şi plănuieşte să-şi extindă infrastructura pentru a putea găzdui volume mai mari de date în Spania, pentru clienţii care doresc acest lucru.

  • Spania, în luptă cu istoria: Guvernul de la Madrid se chinuie să salveze zonele rurale ale ţării, afectate de decenii întregi de migrare către marile oraşe

    Declinul populaţiei rurale din Spania a tulburat autorităţile şi cetăţenii pentru cel puţin 50 de ani, însă criza generată de COVID-19 ar putea schimba radical peisajul, conform Bloomberg.

    Pentru prima dată în ultimele decenii, unele localităţi de lângă principalele centre urbane ale ţării încep să înregistreze creşteri ale numărului de cetăţeni, în condiţiile în care restricţiile de circulaţie şi temerile provocate de răspândirea virusului stimulează cererea de locuinţe spaţioase, aflate mai aproape de natură.

    Trendul este în creştere şi în ţări precum Marea Britanie şi Statele Unite, însă situaţia din Spania vine „la pachet” cu o provocare suplimentară. Într-o ţară în care unele regiuni sunt extrem de slab populate, guvernul încearcă să încurajeze oamenii să rămână la sate şi după ce va lua sfârşit pandemia.

    Administraţia premierului Pedro Sanchez a promis să susţină trendul, exploatând cei 140 de miliarde de euro pe care îi va primi prin intermediul planului de recuperare UE de-a lungul următorilor şase ani. Astfel, guvernul plănuieşte să cheltuie tot mai mult pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi oportunităţilor din mediul rural.

    „Fondurile europene schimbă tot, permiţându-ne să ajutăm o porţiune a populaţiei rurale care nu este conectată la noile tehnologii”, spune Francesc Boya, secretar general al Ministerului Tranziţiei Ecologice responsabil pentru politicile demografice.

    Guvernul de la Madrid intenţionează să cheltuie 2,3 miliarde pentru asigurarea cu fibră optică a întregii ţării până în 2025 şi 2 miliarde de euro pentru extinderea infrastructurii 5G. Mai mult, autorităţile vor să aloce câteva miliarde de euro restaurării clădirilor municipale din zonele rurale şi să protejeze patrimoniul natural în timp ce va susţine agricultura sustenabilă, pescuitul şi gestionarea pădurilor.

    Totuşi, procesele se vor extinde pe o perioadă lungă de timp. Pe măsură ce campania de vaccinare din Spania continuă să avanseze, oamenii încep să ia în calcul reîntoarcerea în zonele urbane, forţând guvernul să îşi accelereze planurile în perioada următoare.

    Spaniolii au început să se mute en masse la oraşe odată cu începutul anilor 1950, la peste un deceniu de la sfârşitul Războiului Civil. Primul şi cel mai mare exod rural al Spaniei a durat până în 1991, ridicând porţiunea de cetăţeni din mediul urban de la 60% la 80%, conform băncii centrale.

    Bazându-ne pe numărul de kilometri pătraţi care conţin cel puţin un locuitor, doar 13% din teritoriul Spaniei este populat, faţă de 70% în Franţa şi 60% în Germania.

     

  • În faţa unor probleme demografice grave, Spania se luptă să-şi revoluţioneze sistemul de pensii

    Spania speră să-şi determine cetăţenii să se pregătească pentru pensie cu un plan de economii facultative în încercarea de a-i face pe aceştia să nu mai depindă exclusiv de pensiile de stat, scrie Bloomberg.

    Obiectivul priveşte crearea unui fond administrat de companii de investiţii private până la sfârşitul anului, spaniolilor oferindu-li-se o alternativă accesibilă care să se adauge pensiilor publice. Însă, spre deosebire de alte ţări, sistemul spaniol va avea un caracter facultativ, fără ca cetăţenii să fie înscrişi automat.

    „Credem că există un grup de spanioli cu venituri medii şi mici care vor fi interesaţi să-şi sporească economiile“, a declarat Jose Luis Escriva, ministrul siguranţei, incluziunii sociale şi migraţiei, pentru guvernul spaniol condus de socialişti.

    Escriva doreşte să crească economiile şi să contrabalanseze dependenţa de planul de pensii de stat, un sistem despre care economiştii spun că ameninţă sustenabilitatea fiscală. Decizia de a menţine sistemul facultativ reflectă temerile unor legislatori de stânga privitoare la implicarea sectorului privat.

    Există un potenţial uriaş, muncitorii au nevoie de mai multe opţiuni, a declarat Escriva. Oficialii spanioli urmează să deschidă procesul de ofertare pentru selectarea unuia sau mai multor manageri de fonduri.

    Guvernul vrea de asemenea să crească stimulentele fiscale pentru a-i încuraja pe angajaţi să nu se pensioneze devreme şi să reformeze sistemul liber-profesioniştilor pentru alinierea contribuţiilor cu câştigurile.

    Oficialii spanioli s-au inspirat de la sistemul britanic, cunoscut drept Nest, în cadrul căruia mai mulţi manageri de fonduri investesc în numele a peste 9,5 milioane de britanici. Însă sistemul spaniol va avea un caracter facultativ.

    Escriva se loveşte însă de limite politice. Noul plan este unul dintr-o serie de reforme asupra cărora legislatorii s-au pus de acord anul trecut. O încercare anterioară de reformare a sistemului spaniol de pensii a eşuat după ce milioane de pensionari au ieşit în stradă în 2018 şi 2019 ca semn de protest.

    Reformarea sistemului este dificilă în Spania, care oferă unele dintre cele mai generoase pensii publice ca procent din câştigurile generate de-a lungul vieţii din OCDE şi care cheltuie aproximativ 12% din PIB pe pensii. Totalul va ajunge la aproape 14% din PIB în 2050, potrivit OCDE.

    Şomajul ridicat este o altă problemă, iar între timp criza coronavirusului a exacerbat problemele fiscale.

    Spania se confruntă de asemenea cu un fenomen accentuat de depopulare care-i afectează puterea economică, relevă un studiu recent realizat de think tank-ul spaniol Funcas. Această scădere progresivă a populaţiei afectează în principal generaţia mai tânără şi persoanele de vârstă activă.

    Rata fertilităţii din Spania este în scădere, în timp ce populaţia ţării este în curs de îmbătrânire, ţara riscând să devină o bombă cu ceas demografică.

    Antonio Roldan de la Centrul pentru Politică Economică din cadrul Esade Business School spune că dacă situaţia nu se va schimba, impactul asupra economiei spaniole va fi dramatic. „Pentru fiecare pensionar există acum patru muncitori. Până în 2050, va fi un muncitor pentru fiecare pensionar“.

     

  • Cea mai mare bancă din Spania anunţă pierderi record de 9 miliarde de euro în 2020. Profitul net din T4 s-a prăbuşit cu 90%

    Creditorul spaniol Santander pariază pe o revenire economică alimentată de vaccinurile anti-coronavirus, în condiţiile în care a doua cea mai mare bancă a zonei euro a suferit primele pierderi anuale în 2020, notează CNBC.

    Profiturile nete din T4 au scăzut cu 90% faţă de aceeaşi perioadă din 2019 şi au ajuns la 277 de milioane de euro. Banca a strâns sute de milioane de euro sub actualul plan de restructurare pentru a acoperi locurile de muncă reduse şi închiderea sucursalelor. Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la un profit net de 411 milioane.

    Per total, cel mai mare creditor din Spania a pierdut 8,77 miliarde de euro în 2020, cu 130 de milioane mai mult decât estimările analiştilor.

    „Vaccinarea este cea mai importantă politică economică din 2021. Un program de imunizare reuşit poate fi un catalizator puternic al recuperării economice”, a declarat Ana Botin, preşedintele executiv al băncii.

    De-a lungul crizei, Santander a împrumutat un miliard de dolari pe zi către business-uri din întreaga lume şi a susţinut şase milioane de clienţi în ceea ce priveşte rambursările.

    Divizia britanică a creditorului a simţit din plin impactul pandemiei. Profiturile înainte de taxe au scăzut cu 44% la 551 milioane de lire, iar banca a pus deoparte 448 de milioane în cazul în care pierderile vor reîncepe să crească pe fondul numărului de infecţii cu coronavirus.

    Totuşi, acţiunile băncii au crescut cu 0,73% până la această oră (14:17).

     

  • Spania a înregistrat o scădere record a PIB în 2020

    Economia spaniolă afectată de pandemie a înregistrat în 2020 cea mai abruptă contracţie înregistrată vreodată, iar restricţiile din ce în ce mai dure impuse de la începutul anului sugerează că aşteptările unei reveniri puternice în 2021 ar trebui să fie temperate, comentează Reuters.

    Produsul intern brut a scăzut cu 11% anul trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INE) comunicate vineri, pe măsură ce veniturile din sectorul turistic au scăzut.

    Aceasta a fost mai mult decât scăderile din cei cinci ani din perioada crizei financiare globale care a început în 2008, iar istoricii spun că este cea mai abruptă scădere de la războiul civil din Spania din 1936-39.

    O redresare modestă a venit în ultimele trei luni, când cheltuielile mai mari au crescut PIB-ul cu 0,4% faţă de trimestrul anterior, depăşind scăderea de 1,5% aşteptată de analiştii chestionaţi de Reuters.

    Dar, de atunci, un al treilea val de contagiune s-a răspândit în toată Europa şi, la fel ca mulţi dintre vecinii săi, Spania a introdus restricţii suplimentare.

    Guvernul proiectează o revenire a PIB-ului de 7,2% în acest an, peste previziunile analiştilor care săptămâna trecută şi-au redus estimările la 6,3% de la 6,5%. Fondul Monetar Internaţional şi-a redus previziunile la 5,9% şi a avertizat că recuperarea zonei euro va fi mai lentă decât a altor economii avansate, inclusiv Statele Unite şi Japonia.

    În 2020, un an în care călătoriile globale au fost reduse dramatic, turismul a reprezentat doar 4% -5% din PIB, faţă de 12% în 2019.

    Agricultura a fost singurul sector economic care s-a extins, crescând cu 4,7%. Cheltuielile publice au crescut cu 4,5%, cea mai mare rată din 2008, în timp ce consumul privat a scăzut cu 12,4%.

    Între martie şi iunie 2020, Spania a impus unul dintre cele mai dure blocaje din Europa, ceea ce a determinat o scădere a activităţii economice în al doilea trimestru cu 17,9%.

  • Capitala europeană cu cel mai periculos aer, unde poluarea este responsabilă anual de 7% din totalul deceselor

    Madridul a înregistrat cele mai multe decese premature cauzate de poluarea cu dioxid de nitrogen din Europa, în timp ce oraşul italian Brescia s-a clasat pe primul loc în topul morţilor provocate de particulele fine din aer, potrivit unui studiu citat de Bloomberg.

    Circa 84% dintre cetăţenii europeni sunt expuşi unui nivel de poluare care se încadrează peste recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Încadrarea în indicaţiile lansate de OMS ar putea salva anual 52.000 de vieţi, conform unui studiu al publicaţiei Lancet Planetary Health.

    În capitala Spaniei, nivelul ridicat de NO2 este responsabil de 7% din totalul deceselor raportate anual.

    Rata de mortalitate, provocată de poluarea cu dioxid de nitrogen, este mult mai severă în zonele din sudul şi vestul Europei, conform unui grup de cercetători ai Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona. Dioxidul de nitrogen este asociat în mare parte cu emisiile produse de automobile, în special cu modelele diesel.

    Particulele fine din aer, cunoscute drept PM 2,5, sunt generate, printre altele, de trafic şi activităţile industriale.

    Arderea biomasei şi combustibililor fosili în transportul aerian, terestru şi maritim creează o mulţime de particule microscopice care ajung în aproape fiecare organ al corpului.

    Mai multe studii arată că poluarea aerului creşte riscul bolilor de inimă, infarcturilor, astmului, pneumoniei şi cancerului pulmonar. Totodată, oamenii de ştiinţă au corelat ratele ridicate de decese cauzate de coronavirus cu expunerea la particulele fine din aer.

    Agenţia Europeană pentru Mediu (AEM) a declarat toamna trecută că poluarea este responsabilă pentru 480.000 de decese premature de-a lungul continentului.

     

  • Spania, paralizată de furtuna de zăpadă, trimite vaccinuri şi alimente în zonele afectate

    În zona Madridului, salvatorii au ajutat 1.500 de persoane prinse în maşini, în timp ce poliţia a intervenit pentru a opri o mare luptă cu bulgări de zăpadă, după ce autorităţile au făcut apel la cetăţeni să rămână acasă.

    Meteorologii au avertizat cu privire la evoluţiile din următoarele zile, cu temperaturi scăzute până la minus 10 grade Celsius săptămâna viitoare şi perspectiva ca zăpada să se transforme în gheaţă.

    Aproximativ 100 de angajaţi şi cumpărători au petrecut două nopţi într-un centru comercial din Majahaonda, un oraş la nord de Madrid, după ce vineri au fost prinşi de viscol.

    “Există oameni care dorm pe podea, pe carton”, a declarat Ivan Alcala, un angajat, pentru televiziunea TVE.

    Aeroportul internaţional din Madrid şi-a suspendat zborurile până duminică seară.

    Aproximativ 20.000 km de drumuri din centrul Spaniei au fost afectaţi de furtună, iar guvernul a trimis convoaie cu vaccin şi alimente către cei care au nevoie.

    Agenţia Metereologică de Stat (Aemet) a declarat că în Madrid au căzut până la 20-30 cm de zăpadă sâmbătă, cea mai mare cantitate din 1971.