Tag: Shopping

  • Carrefour pregăteşte deschiderea celui de-al 25-lea hipermarket

    În cursul lunii iunie 2013, cele două companii au agreat termenii comerciali privind prezenţa unui hipermarket Carrefour în suprafaţă totală de 9.600 mp în cel mai nou centru comercial al oraşului Galaţi, a cărui inaugurare este prevazută de către dezvoltator pentru trimestrul patru 2013.

    Shopping City Galaţi va fi ridicat pe un teren în suprafaţă de aproximativ 12 hectare şi va include, pe lângă hipermarket-ul Carrefour, şi un shopping mall de aproximativ 20.000 mp cu retaileri naţionali şi internaţionali, precum şi o zonă de divertisment şi un food court. Clienţii noului centru comercial vor avea la dispoziţie peste 1.400 locuri de parcare gratuite, cu acces din bulevardele adiacente.

    ”Centrul comercial Galaţi Shopping City, dezvoltat de NEPI în strânsă colaborare cu Carrefour România, va ajuta la dezvoltarea economică a zonei oraşului Galaţi, prin crearea unui număr considerabil de locuri de muncă. Ne bucurăm să continuăm în acest fel parteneriatul început cu NEPI în anul 2011, prin redezvoltarea centrului comercial Ploieşti Shopping City.”, a declarat Anca Damour, directorul Carrefour Property România.

    În România, grupul Carrefour numără 122 magazine (aproximativ 9.000 de angajaţi) dintre care 24 de hipermarket-uri Carrefour, 69 de supermarket-uri Market, 28 de magazine de proximitate Express şi 1 website de comerţ online.

    New Europe Property Investments plc este o companie înfiinţată pentru a investi în proprietăţi comerciale, în principal în România, unde este activ încă de la înfiinţarea sa, în 2007. Grupul este în prezent listat pe piaţa principală a Bursei de Valori din Johannesburg (Africa de Sud), pe segmentul AIM al London Stock Exchange şi la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Revista The One organizează, vineri, The One Shopping Night

    The One Shopping Night (Zona Dorobanţi) reprezintă o noapte de “sales & fun”, cu discounturi speciale şi multe surprize oferite de revista The One şi partenerii săi.

    Doar între orele 20.00 şi 24.00, participanţii la The One Shopping Night au reduceri speciale în peste 40 de magazine din zona Dorobanţilor: Beautik, Brunello Cucinelli, Caffe Pascucci Shop, Canali, Casara, Cellini, Cellulem Block, Cofetăria ANA, Danza Boutique, Distino, Elos Beauty Clinic, Galt, Farmaciile Help Net, Hip Nose, Loulou Boutique, Mario Plaza, Meli Melo, Moschino, My House, Oksana, PAUL, Pink & Blue, Plafar, Silhouette, Tartine et Chocolat, The Place, Venchi, Vinexpert, Victoria 46.

    La reducerile oferite de partenerii The One Shopping Night se cumulează beneficiile din cadrul programului anual MasterCard Elite.

    Participanţii la The ONE Shopping Night sunt aşteptaţi cu multe surprize: pot savura o delicioasă vată de zahăr, pot beneficia de şedinţe gratuite de make-up şi manichiură oferite de Melkior, iar la ora 20.00 sunt invitaţi în Piaţa Dorobanţi pentru a da împreună startul celui mai spectaculos eveniment de shopping.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Vodafone anunţă lansarea BlackBerry Z10

    Smartphone-ul  BlackBerry Z10, vârf de gamă din portofoliul companiei canadiene BlackBerry, va fi disponibil, din data de 29 martie, în magazinele din reţeaua operatorului, precum şi în magazinul online, atât pentru utilizatorii individuali, cât şi pentru clienţii serviciilor business.

    Dispozitivul poate fi achiziţionat la preţul de 199 de euro cu abonamentul Mega 25, iar pentru clienţii de business preţul porneşte de la 39 de euro cu pachetul Top Plus.

    BlackBerry Z10 dispune de o memorie internă de 16 GB, alături de un procesor Dual Core cu o viteză de 1,5 GHz şi 2 GB RAM. Design-ul inovator este completat de ecranul de 4,2 inch şi camera de 8 MP.

  • Din metrou direct la shopping: Adamescu aduce traficul de la metrou direct în magazinul Unirea printr-un tunel

    Circa 40.000 de oameni trec zilnic prin cele două staţii de la Piaţa Unirii (foto, intrare din faţa magazinului Unirea), iar reprezentanţii centrului comercial speră ca această investiţie, estimată la un milion de euro, să aducă o creştere a numărului de vizitatori din proiectul Unirea cu cel puţin 20%.

    “Sperăm că, dacă totul decurge normal din punctul de vedere al aprobărilor, să finalizăm lucrările cel târziu la jumătatea anului viitor”, a declarat pentru ZF Carmen Palade Adamescu, preşedinte şi CEO al Unirea Shopping Center. “S-a agreat ca proiectul să fie realizat cu condiţia ca cei de la Unirea să suporte integral cheltuielile”, a precizat şi Gheorghe Udrişte, directorul de investiţii al Metrorex.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: bulevardul Regina Elisabeta

    Atunci: o importantă alee de promenadă, acest bulevard era populat de cinematografe şi hoteluri.

    Acum: cinematograful Corso mai stă astăzi mărturie vremurilor de mult apuse. De-o parte şi de alta a bulevardului spaţiile comerciale care sunt ocupate s-au transformat în magazine cu “preţ unic de 13 lei”.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Piaţa Unirii

    Puţine sunt astăzi clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii.

    Atunci: una dintre cele mai importante zone comerciale ale Capitalei, Piaţa Bibescu-Vodă era populată de hale, tarabe şi magazine, după modelul halelor din Paris.

    Acum: astăzi zona este dominată de magazinele Unirea Shopping Center şi Cocor, care au rezistat presiunii timpului şi care s-au adaptat vremurilor actuale cu chiriaşi noi şi cu o nouă înfăţişare.

     

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Centrul Istoric

    Atunci: zeci de meşteşugari, proprietari de restaurante şi hoteluri au ales inima Bucureştiului – străzile Băcani, Blănari, Şelari, Smârdan sau Lipscani – să facă business.

    Acum: 150 de cafenele, baruri şi restaurante populează astăzi cele 57 ha din zonă şi reprezintă anual un business de 150-200 mil. euro.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Şoseaua Kiseleff

    Atunci: a fost construită să semene cu celebra arteră din Paris Avenue des Champs Élysées şi a devenit un cunoscut loc de promenadă pentru bucureştenii de toate vârstele şi de toate categoriile sociale.

    Acum: zona este populată de ambasade şi de sediile unor companii cu gusturi “boeme”. De asemenea, şoseaua Kiseleff este unul dintre traseele preferate ale bicicliştilor.

  • Ce-a fost şi ce-a ajuns: Calea Moşilor

    În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei, “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor.

    Acum: astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră ajunsese şi una dintre preferatele băncilor care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.

  • Drumul de la Micul Paris la Bucureştiul de astăzi

    Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre şi încerca să îşi construiască şi Champs Elysées-ul autohton, după chipul şi asemănarea originalului aflat în marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematică a Bucureştiului, locul unde damele “bine” mergeau să îşi cumpere haine de blană şi să îşi croiască rochii după ultima modă. Era locul unde trebuia să fii văzut. Piaţa Unirii era populată de hale, prăvălii şi tarabe, un adevărat pol de comerţ al vremii. Nu se lăsau mai prejos nici străzile din actualul centru istoric care erau ocupate de meşteşugarii care mergeau mână în mână cu proprietarii de hanuri şi cârciumi. A rămas mărturie până astăzi caru’ cu bere, care, dacă ar putea vorbi, ar spune multe. Actualul bulevard Elisabeta, Calea Moşilor sau Calea Griviţei completau şi ele peisajul comercial al Bucureştiului de altă dată. Astăzi puţine sunt clădirile, restaurantele sau magazinele care mai stau să povestească vremurile de mult apuse. În afară de Calea Victoriei – un pol al modei de lux – şi centrul istoric – kilometrul zero al distracţiei -, fostele artere comerciale aşteaptă cuminţi chiriaşii. Pe Calea Moşilor au mai rămas doar farmaciile. Până şi băncile au fugit, lăsând în urmă zeci de spaţii goale. Regina Elisabeta nu stă nici ea mai bine. A fugit tot comerţul la mall?

    Bucureştiul are zece malluri, iar dacă adaugi şi centrele comerciale, numărul spaţiilor creşte undeva pe la 15. Raportând numărul de metri pătraţi la numărul de locuitori, Capitala rămâne chiar şi aşa în urma oraşelor mari din regiune precum Budapesta, Praga sau Varşovia. Mai este loc de dezvoltare? Planuri sunt, însă ritmul de construcţie este încetinit dacă facem comparaţia cu situaţia de acum patru-cinci ani. Totuşi dezvoltatorii nu se lasă păgubaşi în încercarea lor de a prinde din urmă celelalte capitale din Europa Centrală şi de Est. Ce îi încurajează?

    Zilnic circa 300.000 de români calcă pragul centrelor comerciale şi mallurilor din Bucureşti sau, altfel spus, fiecare locuitor al capitalei trece cel puţin o dată pe săptămână printr-un mall. Centrul cu cel mai mare trafic atrage circa 60.000 de oameni într-o zi. Prin comparaţie, doar centrul vechi – “o aglomerare” de 150-200 de baruri, restaurante şi cafenele – reuşeşte o asemenea performanţă şi doar în zilele bune, de weekend de vară. Calea Moşilor, una dintre cele mai importante artere comerciale ale secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, nu mai păstrează nimic care să amintească de “gloria de altădată”. Trecătorii de astăzi nu vin aici la plimbare sau la cumpărături de rochii, pălării sau pantofi, ci sunt doar în trecere, merg grăbiţi, uneori fără să întoarcă măcar capul, pe lângă vitrinele de cele mai multe ori goale. Ce s-a ales de magazinele de altă dată?

    În apropiere de Calea Moşilor a luat fiinţă primul magazin universal al Capitalei – “Vulturul de Mare cu peştele în ghiare”. Pânzeturi felurite, ţesături şi materiale menite să ia ochii trecătorilor decorau vitrinele magazinului construit parcă după chipul şi asemănarea magazinului “La Paradisul Femeilor” imaginat de Émile Zola în cartea cu acelaşi nume. Magazinele de delicatese, restaurantele şi prăvăliile defineau profilul Căii Moşilor. Doctorul Alexandru Popescu scrie că aici a fost construit la 1859 şi hanul Solacolu, local frecventat de personalităţi precum Alecsandri, Eminescu, Constantin Tănase, Maria Tănase, Liviu Rebreanu sau fraţii Teodoreanu. Astăzi Calea Moşilor nu mai este vizitată decât de trecători grăbiţi aflaţi în căutare de farmacii sau case de schimb. Până acum circa un an această arteră era şi una dintre preferatele băncilor, care au început însă să închidă una câte una filialele de aici.

    “Calea Moşilor a avut întotdeauna două mari probleme esenţiale, care au afectat permanent comerţul în zonă. În primul rând este vorba de lipsa locurilor de parcare şi în al doilea rând de lipsa unui mijloc rapid de transport, respectiv metrou”, spune Ştefania Harabagiu, unul dintre fondatorii Brand Support, agenţie de strategie şi creaţie în trade marketing. Ea explică faptul că, deşi nici mallurile nu sunt întotdeauna deservite de metrou, acestora nu le lipseşte însă parcarea, un element cheie în ziua de astăzi.

    “Lipsa ambelor elemente este dramatică, în sensul în care au rămas pe Moşilor numai comercianţii nostalgici.” În opinia sa, şansa pe care o are Calea Moşilor este să ofere comerţ specializat şi “primul care îmi vine în minte este cel care a dispărut din centrul vechi, respectiv cel cu textile şi cel pentru mirese”. În zonă deja şi-au încercat norocul o serie de comercianţi (atât de puţini însă că îi poţi număra pe degete) şi norocul le-a zâmbit, spune ea.

    Ştefania Harabagiu îşi aminteşte că au fost într-adevăr ani în care existau mărci pe Calea Moşilor pe care nu le mai găseai altundeva, cum a fost cazul Hush Puppies, unul dintre cei mai mari retaileri de încălţăminte la nivel mondial. Timpul şi-a pus însă amprenta pe artera dominată astăzi de blocurile de zece etaje colorate în roz, portocaliu şi verde praz, ca urmare a programului de reabilitare termică, şi de spaţiile comerciale ale căror geamuri sunt tapetate cu semnele “de închiriat”. “Cine poate concura cu mallurile din ziua de azi, un paradis al comerţului cu bugete serioase?”, explică situaţia fondatoarea Brand Support.