”Nu numai aspectele nucleare ar trebuie reanalizate. Iranul destabilizează regiunea. Lumea arabă este împotriva acţiunilor Iranului din sfera arabă”, a declarat Ahmed Abu al-Gheit.
Declaraţia secretarului general al Ligii Arabe a fost făcută la o zi după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat decizia de retragere a Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în anul 2015 şi că SUA vor reactiva sancţiunile contra Iranului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Înseamnă că am deschide Cutia Pandorei, ar putea avea loc un război”, a afirmat Emmanuel Macron. “Eu nu cred că Donald Trump vrea război”, a subliniat liderul de la Palatul Élysée, care s-a întâlnit recent cu preşedintele SUA şi a încercat să îl convingă să menţină Acordul nuclear cu Iranul.
Marile puteri din grupul P5+1 (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite plus Germania) au semnat în 2015 un acord cu Iranul prin care Teheranul se angajează să limiteze activităţile atomice în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale. Preşedintele Donald Trump şi Israelul contestă acordul atomic semnat cu Iranul.
Trump a ameninţat în mai multe rânduri că Statele Unite se vor retrage din Acordul atomic semnat cu Iranul, acuzând Teheranul de continuarea activităţilor nucleare şi balistice. Liderul de la Casa Albă a anunţat că le oferă timp aliaţilor europeni ai SUA până pe data 12 mai pentru ca aceştia să cadă de acord asupra înăspririi condiţiilor acordului, în caz contrar Washingtonul se va retrage din acord.
Iranul este determinat să respingă “intimidările” preşedintelui SUA, Donald Trump, în legătură cu Acordul nuclear şi nu va accepta modificarea tratatului, a avertizat un oficial iranian de rang înalt. “Acesta este un acord internaţional şi avem, categoric, capacitatea de a învinge intimidările Statelor Unite”, a declarat sâmbătă Ali Shamkhani, secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională din Iran.
La 4 februarie 1948 reprezentanṭii unei Românii ocupate de trupe sovietice semnau la Moscova Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală cu U.R.S.S., cu valabilitate de 20 de ani. Printre prevederile sale înrobitoare era prevăzută ṣi obligativitatea consultării guvernului sovietic în toate problemele de politică externă.
Prin acest act, România era împiedicată să promoveze o politică externă proprie; relaṭiile sale diplomatice cu alte state în afară de cele „frăṭeṣti” deveneau inexistente. Cel puṭin până la mijlocul anilor ‘50, izolarea ṭării noastre a fost aproape completă. Orice decizie sovietică era îndeplinită fără cârtire. Un prim exemplu de aliniere a fost în 1948 când s-a produs ruptura dintre sovietici ṣi iugoslavi. Evenimentul a transformat România într-unul dintre principalele centre ale campaniilor împotriva lui Tito.
Bineînṭeles că nu s-a putut vorbi ṣi scrie atunci despre ceea ce a reprezentat cu adevărat pentru noi tratatul cu U.R.S.S.. Propaganda comunistă s-a lăṭit în toate gazetele prezentând lucrurile ca într-o oglindă de bâlci. Revista Secolul Radiofoniei nu a scăpat nici ea neatinsă. În numărul din 8 februarie 1948 îṣi făcea „datoria”, cu un articol semnat Al. C. Constantinescu. Mijloacele de „convingere” erau aceleaṣi… cu o singură scăpare: prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Viaceslav Molotov era numit „domn”, semn că la acea dată grija de a folosi termenul „tovarăṣ” încă nu devenise un reflex.
„Sute de mii de oameni au ieṣit în calea delegaṭiei române revenită de la Moscova după încheierea Tratatului de prietenie, colaborare ṣi asistenṭă mutuală cu Uniunea Sovietică. Entuziasmul cu care aceste sute de mii de oameni au aclamat pe cei care au semnat Tratatul dovedeṣte că întreg poporul român priveṣte acest Tratat ca pe unul dintre cele mai însemnate acte din istoria sa. […]
“Coreea de Sud şi de Nord şi-au afirmat obiectivul comun de a realiza o Peninsulă Coreea fără arme nucelare prin denuclearizare completă”, se arată în declaraţia comună semnată de liderii celor două Corei.
Cei doi lideri au fost de acord că acţiunile recente ale Phenianului privind renunţarea la testele atomice sunt “foarte semnificative” şi “importante” pentru eforturile de denuclearizare.
Cele două Corei intenţionează să semneze un tratat de pace până la finalul anului – declaraţie comună
„Îndemnăm beneficiarii de subvenţii APIA să se adreseze reprezentanţilor băncii în vederea începerii analizei cât mai curând posibil”, a declarat Valentin Boldeiu, Coordonator al Departamentului pentru Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank.
Dobânda maximală a facilităţilor este ROBOR 6M + 2% iar documentele de analiză în vederea obţinerii creditării specifice sunt istoricul de încasare a subvenţiilor şi cererea unică de plată depusă la APIA. În plus, UniCredit Bank oferă beneficiarilor de subvenţii APIA care au cont curent la bancă posibilitatea deschiderii unui cont special destinat încasării subvenţiilor, fără costuri suplimentare, cont nepurtător de dobânzi şi comisioane.
În 2018, UniCredit Bank oferă finanţare pe baza cererii de plată anuale depuse la APIA în cuantum de până la 70% pentru clienţii existenţi şi de până la 60% pentru clienţii noi din valoarea următoarelor submăsuri:
• Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), valoare estimată 96 euro/hectar;
• Plata redistributivă (acordată gradual pentru primele 30 de hectare ale exploataţiei agricole), cu o valoare de 5 euro/hectar pentru primele 5 hectare şi de 48 euro/hectar pentru restul de 25 de hectare;
• Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (“Plata pentru înverzire”), cu o valoare estimată de 60 euro/ hectar;
• Măsura 13 – Plăţi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri semnificative.
În momentul seamnării Convenţiei cu APIA aferentă campaniei 2018 şi prezentării adeverinţei cu contul bancar al UniCredit Bank, valoarea finanţărilor va fi reîntregită până la procentul maxim prevăzut în Convenţie (80%).
Scopul iniţiativei legislative adoptate de senatori este reglementarea formelor de asistenţă judiciară în materie penală necesare, pentru a uşura legăturile între autorităţile române şi cele braziliene. Proiectul de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Printre cele 34 de companii se află ABB, Arm, Bitdefender, Cisco, Facebook, HP, HPE, Microsoft Corp., Nokia, Oracle şi Trend Micro, operatori de tehnologii care alimentează infrastructura de comunicare şi informare a internetului pe plan mondial.
„Atacurile devastatoare din ultimul an demonstrează că securitatea informatică nu se referă doar la ceea ce poate face o singură companie, ci şi la ceea ce putem face împreună,” a declarat preşedintele Microsoft, Brad Smith. „Acest acord larg al industriei de tehnologie ne va ajuta să adoptăm o direcţie principială către metode mai eficiente de a colabora şi de a proteja clienţii din întreaga lume.”
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, anunţase că adoptarea proiectului de lege privind reglementarea activităţii de telemuncă permite oricărei persoane care lucrează pe calculator să facă acest lucru de acasă, precizând că ITM poate face verificari la domiciliu.
„Practic, orice persoană care lucrează de pe calculator poate să o facă de acum înainte de acasă. Este pontat ca orice altă persoană care ar fi la serviciu, are contractul introdus în Revisal, are toate drepturile ca orice salariat, doar că lucrează de acasă”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la finalul lunii februarie, în Parlament.
Ministrul Muncii a afirmat că ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă, precizând că „domiciliul se transformă într-un fel de birou”.
„Angajatorul trebuie să verifice dacă se respectă acasă toate normele de securitate de muncă şi Inspectoratele Teritoriale de Muncă pot să facă verificări. Practic, domiciliul se transformă într-un fel de birou. Este exact ca şi cum ai lucra într-un birou, la angajator, doar că o faci de acasă. ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă”, a precizat Lia Olguţa Vasilescu, întrebată dacă ITM poate face verificări la domiciliul angajaţilor.
Lia Olguţa Vasilescu a precizat la solicitarea jurnaliştilor că “activitatea de videochat nu este reglementată prin această lege”.
You Were Never Really Here este un film violent, dar regizorul a ştiut să ascundă foarte bine detaliile care ar fi adus un rating de tip ”interzis minorilor„: sunt numeroase scene în care protagonistul fuge dintr-o parte în alta şi bate diverşi indivizi cu un ciocan, dar momentele sunt prezentate prin lentila unei camere de securitate, astfel că imaginile devin neclare. Un alt aspect este cel al abuzului, care nu este niciodată prezentat pe cameră dar sugerat în mod insistent de unele personaje. Cu alte cuvinte, You Were Never Really Here e un film dedicat unui public adult, dar nu cred că cei sub 18 ani ar trebui îndepărtaţi din sala de cinema.
Tema centrală este de fapt un studiu al suferinţei, al depresiei prin care trece un om măcinat de regrete. Personajul principal este Joe (interpretat magistral de Joaquin Phoenix), un veteran care îşi ocupă mare parte a timpului gândindu-se la sinucidere. El lucrează ca un soi de recuperator, aceasta fiind de fapt o bună ocazie pentru a-şi lăsa latura violentă să iasă la suprafaţă.
De la pledoaria lui Joe pentru asfixiere la replicile frecvente legate de o copilărie marcată de abuzuri, de la efectele stresului post-traumatic şi până la descoperirea unei grămezi de oameni morţi într-un camion, spectatorul este lăsat să desluşească dacă personajul principal este de fapt unul malefic sau unul care a fost doborât de evenimentele prin care a trecut. Revin puţin la Joaquin Phoenix şi remarc că o bună parte a filmului pare gândită pentru a scoate ce e mai bun din evoluţia sa. E un actor complet, care a semnat roluri cu adevărat memorabile.
Destinul lui Joe pare să ia o nouă direcţie atunci când o cunoaşte pe Nina, femeia pe care decide să o salveze. Spectatorii sunt lăsaţi cu impresia că el va găsi o frânghie de care să se agaţe pentru a ieşi la suprafaţă, dar sentimentul dispare atunci când devine evident că şi Nina are destule secrete întunecate.
Într-un fel, You Were Never Really Here pare un soi de Taken mult mai profund, mult mai ancorat în psihologia umană, în drama personală a unui om care nu mai are nimic de pierdut. E un film care merită urmărit şi care va rămâne în mintea celor care părăsesc sala de cinema.
În concluzie, You Were Never Really Here este genul de film pe care îl recomand cu încredere; foloseşte un scenariu exagerat pentru a prezenta, cu convingere, subiecte cât se poate de reale.