BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Iohannis după întâlnirea cu Cîmpeanu: Putem să aducem şcolile în secolul 21

    „Putem să aducem şcolile în secolul 21”, spune preşedintele Klaus Iohannis după întâlnirea cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Au fost identificate domeniile unde se poate face diferenţa cu banii europeni, a adăugat şeful statului.

    Iohannis a afirmat că a discutat cu ministrul despre felul în care şcoala românească poate fi finanţată substanţial din banii europeni – peste 30 de miliarde de euro – care vor fi la dispoziţia României în următorii ani, „pentru a repara ce s-a stricat prin criza economică cauzată de pandemie”.

    „Dorim să oferim tuturor copiilor din România şansa de a învăţa suficient de bine pentru a avea o meserie serioasă, o meserie a viitorului în aşa fel încât toţi copiii să se realizeze ca oameni. Evident că în acelaşi timp ne dorim pentru dascăli, pentru tot personalul din învăţământ, un mediu care îi încurajează să meargă mai departe, care îi face să aibă energie ca să dea o educaţie corespunzătoare tinerei generaţii”, a declarat preşedintele.

    Au fost identificate domeniile unde „se poate facem diferenţa cu banii europeni”. Primul este digitalizarea învăţământului românesc: „Trebuie să fie digitalizat, asta înseamnă şi calculatoare şi tablete pentru toţi elevii, dar înseamnă, în realitate, mult mai mult, înseamnă platforme digitale pentru învăţământul online – fiindcă o să mai avem învăţământ online – , înseamnă digitalizarea întregului sistem şcolar”.

    Iohannis a afirmat că „trebuie să ne pregătim pentru învăţământ online, trebuie să învăţăm din lecţiile pandemiei”.

    În plus, este nevoie de materiale pentru învăţământul online, de materiale auxiliare, de pregătirea profesorilor şi învăţătorilor pentru învăţământul online.

    Preşedintele a menţionat apoi capitolul „dotări”: „Nu s-au mai făcut dotări în şcolile româneşti pe foarte mulţi ani. Este nevoie de enorm de multe lucruri: calculatoare, tablete, mobilier şcolar, dotarea laboratoarelor, a bibliotecilor, este nevoie de dotarea tuturor şcolilor cu material didactic (…). Din păcate în ultimele decenii a fost în bună parte neglijat capitolul modernizare”.

    „Cu toţii ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulţumesc profund, şcoli care nu sunt autorizate, şcoli care nu au toate dotările necesare, şcoli care pur şi simplu nu au ajuns în secolul 21. Deci modernizarea şcolilor din România este esenţială. Putem cu aceşti bani să rezolvăm toate aceste probleme, putem să dotăm şcolile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalaţiile sanitare, cu protecţia împotriva incendiilor şi putem să aducem şcolile în secolul 21 din punct de vedere al dotărilor”, a afirmat Iohannis.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a ameninţat cu demisia dacă nu va primi, pentru anul 2021, un buget mai mare decât cel de anul trecut. El a declarat, joi, că dacă acest „minim” nu va fi asigurat, va fi nevoie de un alt ministru „care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”.

    „Am afirmat public, în mod repetat şi în mod deliberat, că, dacă înţelegând constrângerile bugetare din acest an, constrângeri bugetare care nu sunt specifice doar României totuşi am o aşteptare clară, în valoare absolută, raportat la execuţia pe 2021, bugetul Ministerului Educaţiei în special şi bugetul educaţiei în general să fie mai mare, în valoare absolută faţă de execuţia bugetară pe 2020. Este un minim. Acest minim dacă va fi asigurat va fi acelaşi ministru la educaţie. Dacă nu va fi asigurat va fi un alt ministru al Educaţiei care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”, a spus, la Antena 3, Sorin Cîmpeanu.

    Declaraţia a fost făcută înaintea şedinţei cu Klaus Iohannis.

  • S-au redeschis şcolile. Ce cred profesorii români din diaspora despre sistemul local de învăţământ şi cum cred că poate fi îmbunătăţit

    Şcolile s-au redeschis. Nu toate. De exemplu, Şcoala „Sfinţii Constantin şi Elena“ din Drumul Taberei nu se redeschide, nu din cauza pandemiei, ci din cauza primăriei – şcoala este o ruină, practic. Pandemia a scos la suprafaţă problemele grave din învăţământ.

    Sistemul de învăţământ din România a fost pus în faţa unei încercări puternice în această perioadă în care pandemia de COVID-19 a mutat elevii din sala de clasă în faţa unui laptop sau a unei tablete. Mai mult, pandemia a scos în evidenţă probleme vechi din şcolile locale, probleme care caută soluţii de mulţi ani, cred profesorii români din diaspora.

    „Perioada pandemică a scos în evidenţă diferenţele enorme dintre educaţia la ţară şi educaţia urbană din România. (…)  Cred că adevărata problemă în România este inegalitatea referitoare la condiţiile de învăţare. A recupera această inechitate este adevărata provocare a învăţământului preuniversitar românesc, iar pentru asta avem nevoie de o strategie la nivel de ţară“, crede Constantin Lomaca, profesor de chimie şi biologie la Franconian International School, din Erlangen, Germania.

    Pentru a veni cu soluţii care pot îmbunătăţi sistemul de educaţie din România, actorii din acest domeniu trebuie să îşi facă treaba pentru care „au semnat“, crede el, să colaboreze unii cu alţii, să nu ne lăsăm învinşi când lucrurile nu merg aşa cum şi-ar fi dorit, să nu dea vina doar pe alţii ori pe sistem.

    „Părinţii ar trebui să pună presiune pe şcoală, să nu accepte abuzuri, dar să o facă în limitele bunului-simţ şi al înţelegerii felului în care funcţionează şcolile şi, în special, rolul profesorului. Şcolile, la rândul lor, ar trebui să consulte periodic părinţii şi să-i ţină la curent cu deciziile luate. Consider este că trebuie intervenit simultan, atât de sus în jos, cât şi de jos în sus. (…) Cred, însă, că mesajul şi măsurile luate la nivel guvernamental ar trebui să fie puţin mai ancorate în concret“, adaugă Constantin Lomaca.

     De pildă, spune dascălul ,nu se înţelege clar, în ciuda declaraţiilor făcute de-a lungul anilor, ce înseamnă “îmbunătăţire“. De ce, cine, ce şi, mai ales, cum să se schimbe lucrurile, ce fel de îmbunătăţiri s-au făcut.

    Constantin Lomaca, profesor de chimie şi biologie la Franconian International School, din Erlangen, Germania: Cred că adevărata problemă în România este inegalitatea referitoare la condiţiile de învăţare.

    „Multe măsuri par a fi luate sub diverse presiuni sau indicaţii, iar o viziune reală reflectată în practică nu se observă. De exemplu, nu s-a clarificat, încă, nici programul guvernamental România Educată, astfel încât să fie pe înţelesul fiecărui profesor şi nici măsurile luate, până acum, nu par să aibă o anume viziune. Deci, în primul rând ar trebui un anume consens şi acceptarea paşilor pe o anumită perioadă, fără critici aprige la fiecare pas“, explică el.

    Constantin Lomaca spune că ţările care au transformat şi reformat educaţia cu succes recunoscut internaţional, precum Polonia, Estonia şi Portugalia, au avut consens politic şi au creat programe concrete şi coerente, pe care le-au implementat cu consecvenţă în etape ce au durat cel puţin şase – opt ani.  

    „În România se observă o tendinţa de a îmbrăţişa extremele educaţionale, fie un neoconservatism esenţialist, fie un progresivism superficial înţeles. Rar se găseşte o cale de mijloc, fundamentată mai întâi teoretic, potrivită cu viziunea educatională şi reflectată într-un plan de implementare consecvent.“

    Ce se poate învăţa în ceea ce priveşte educaţia de la alte ţări nu este un anume model, ci o anumită modalitate de acţiune.

    „Exact ca-n business: există o strategie, există un plan de implementare a strategiei, te ţii de el, ai date precise, te uiţi la aceste date când iei anumite decizii, ştii cine e responsabil, nu laşi derapajele nesancţionate şi tot aşa. Toate acestea, pe fundalul unei descentralizări reale şi curajoase, combinată cu eliminarea sau măcar reducerea influenţei politicului din şcoli“, concluzionează dascălul.

    Aura Imbarus, profesor de limba engleză care predă la liceu şi colegiu în California, Statele Unite ale Americii, vorbeşte despre o serie de aspecte din şcolile unde predă care ar putea fi implementate şi în şcolile din România.

    „Sunt mai multe aspecte de luat în calcul şi de menţionat, şi anume: indiferent de vârstă, te poţi întoarce oricând pe băncile şcolii să o iei de la capăt – nu există vârstă potrivită pentru asta. Există şcoli pentru bugetele fiecăruia – dacă vrei să înveţi, înveţi, nu există scuze pentru a nu învăţa şi a te dezvolta, (…) hands-on curriculum în care exemplifici situaţiile din societate şi din viaţa reală, să le oferi copiilor exemple şi studii de caz reale să le rezolve, descentralizarea sistemului în care studenţii vin şi îşi aduc aportul la crearea unei matrice şcolare eficiente şi utile“, spune ea.

    Teodor Niţu, profesor de fizică la Seisen International School din Tokyo, Japonia, crede că sistemul educaţional românesc trebuie să se adapteze practicile educaţionale moderne şi să pună elevii pe primul loc.

    „Cred foarte mult că, dacă vrem să creştem valoarea sistemului educaţional românesc, şi nu vreau să ştirbesc cu nimic valoarea lui actuală, şi să ne aliniem la politicile şi practicile educaţionale moderne, cele ale secolului 21, atunci toată lumea ar trebui să înţeleagă că trebuie să muncim, să colaborăm, să găsim cele mai bune soluţii, să nu mai conteze din ce parte vin ele şi să punem copiii pe primul loc“, spune el.

    Pe lângă îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului educaţional românesc, cel mai important lucru constă în schimbarea mentalităţilor tuturor celor implicaţi în educaţie: a profesorilor, a celor care se ocupă de administraţia şcolilor, a părinţilor şi, nu în ultimul rând, a societăţii civile şi a clasei politice, crede Teodor Niţu.

    „Este destul de simplu să înţelegem că după cum îi educăm pe copiii noştri, aşa se vor vedea schimbările la nivel de societate şi de ţară, în viitor. Cum poţi să creezi viitorul societăţii pe care ţi-o doreşti dacă nu ai grijă de educaţia copiilor tăi?“, concluzionează el.

    Cristina Gheorghe, fondatoare a organizaţiei educaţionale SuperTeach şi preşedinte al Institutului Dezvoltării Personale, spune că sistemul de învăţământ din România se confruntă cu trei probleme sistemice principale.

     „Prima se referă la oamenii din sistem şi la mentalitatea acestora: majoritatea funcţionează cu o mentalitate de tipul focus pe mine (inward) vs. focus pe obiective comune şi ceilalţi (outward), gândirea la scară mică (meschină) vs. gândirea cu viziune (big thinking); dincolo de mentalitate, trebuie impulsionat leadership-ul în educaţie, concept deseori neînţeles, alături de valorizarea importanţei rolului de profesor.“

    A doua problemă majoră ţine de impact, spune ea.

    „Sistemul din România nu evaluează deloc impactul pe care şcoala îl are în viaţă, reuşita şi succesul personal şi profesional al elevilor care ies de pe băncile şcolii, practic, nu construieşte competenţe în rândul elevilor, competenţe necesare pentru secolului 21.“

    A treia problemă se referă la procesul de învăţare, spune reprezentanta SuperTeach.

    „Ne raportăm la ore care se desfăşoară în clase şi la un mod de predare în care 99% se realizează frontal vs. experienţele de învăţare pe care profesorii le pot oferi elevilor, dar şi obiectivele de învăţare şi activităţile nu doar cognitive şi academice, ci şi emoţionale, spirituale; nu în ultimul rând, concentrarea profesorilor de a-i învăţa pe copii, preponderent în spaţiul şcolar“, concluzionează Cristina Gheorghe.

    Teodor Niţu, profesor de fizică la Seisen International School din Tokyo, Japonia: Este destul de simplu să înţelegem că după cum îi educăm pe copiii noştri, aşa se vor vedea schimbările la nivel de societate şi de ţară în viitor.

  • Se schimbă din nou structura anului şcolar

    „Al treilea ordin vizează modul de derulare al anului şcolar 2021-2022. Este vorba de o abordare conformă cu aşteptările elevilor, care înţelegem că vor crea dificultăţi multor cadre didactice, dar îmi exprim speranţa că se vor implica în aşa fel încât să avem o structură logică a anului şcolar, bazată pe două semestre, cu trei vacanţe, de iarnă, primăvară şi vară, pentru grădiniţe şi învăţământul primar se adaugă şi săptămâna de vacanţă din luna octombrie, dar semestrul întâi se va încheia înainte de sărbătorile de iarnă”, a declarat Sorin Câmpeanu.

    Ministerul a spus că astfel semestrul 1 va avea 14 săptămîni, iar al doilea 20, din care o săptămână va fi dedicată programului Şcoala Altfel. Excepţie vor face anii terminali, al căror an şcolar va avea doar 32 de săptămâni, în loc de 34, dar şi elevii de la filierele tehnologice.

    Ministrul a spus că materia va fi adaptată duratei celor două semestre. „Singura problemă este aceea a evaluării şi notării, care va trebui să fie făcută într-o durată mai scurtă, de 14 săptămâni. Mizez pe sprijinul tuturor cadrelor didactice şi sper că fiecare va găsi soluţii în beneficiului elevilor”, a mai spus ministrul.

  • Şcolile din Sectorul 2 al Capitalei vor impune măsuri suplimentare anti-Covid 19

    Primarul Radu Mihaiu, a anunţat pe Facebook că şcolile din Sectorul 2 sunt pregătite pentru a-i primi pe elevi. Totuşi, edilul a solicitat introducerea unor măsuri de protecţie care nu sunt în recomandările oficiale. Astfel, în Sectorul 2 orele vor fi decalate, iar aerisirea claselor se va face la fiecare 20 de minute.

    „Am încredere că împreună putem redeschide şcolile în siguranţă. La Sectorul 2 toate unităţile de învăţământ sunt pregătite conform cerinţelor. Reîntoarcerea copiilor în bănci nu putea fi amânată. Nimeni nu ne poate spune azi când va dispărea cu totul pandemia. E clar că nu putem aştepta la nesfârşit pentru a ne relua viaţa (…) Avem aproape un an de când trăim cu acest virus. Cunoaştem riscurile şi efectele măsurilor. Suntem oricând pregătiţi să ne adaptăm dacă circumstanţele o vor cere. Deşi nu se află printre recomandările oficiale, am rugat şcolile din Sectorul 2 să implementeze două măsuri suplimentare: decalarea orelor astfel încât nu toţi copiii să aibă pauză în acelaşi timp şi aerisirea la fiecare douăzeci de minute”, a anunţat primarul Radu Mihaiu.

    Sectorul 2 al Capitalei se află în scenariul galben în ceea ce priveşte numărul persoanelor infectate cu virusul SARS CoV-2. Asta înseamnă că, începând de luni, la cursuri vor veni copiii de grădiniţă, din ciclul primar şi din clasele a 8-a şi a 12-a. Ceilalţi elevi vor învăţa în continuare în sistemul online.

  • Preşedintele Klaus Iohannis: Majoritatea copiilor vor merge la şcoală fizic din 8 februarie. În ce condiţii se vor redeschide şcolile

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, din 8 februarie, ar urma să fie dechise fizic şcolile din ţară. în funcţie de o serie de scenarii alcătuite în funcţie de incidenţa cazurilor de COVID-19.  

    ”În ultima săptămână, incidenţa bolii s-a redus puţin – avem ceva mai puţine internate la terapie intensivă şi mai puţine internări, deci trendul este unul descendent. Marea majoritate a ţărilor din UE deschid şcolile, în multe dintre ele sunt deja deschise sau vor fi deschise progresiv în următoarele săptămâni.  În unanimitate, am decis că majoritatea copiilor merg fizic la şcoală din 8 februarie. Trebuie să respectăm situaţia din fiecare localitate, trebuie luate măsuri foarte stricte pentru că ne dorim ca şcoala să se desfăşoare în condiţii sigure”, a spus Klaus Iohannis.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara anterior că elevii care se vor întoarce fizic la şcoală vor primi măşti de protecţie, din un stoc de peste 37 de milioane de măşti pentru învăţământul preuniversitar.

    Există trei scenarii în funcţie de care elevii s-ar putea întoarce fizic la şcoală. În scenariul verde, cel în care incidenţa cazurilor de COVID-19 este de sub 1 la 1.000 de locuitori, toate şcolile se vor redeschide, iar copiii vor merge la şcoală. Scenariul galben, cel în care incidenţa cazurilor de COVID-19 este de sub 3 la 1.000 de locuitori, presupune că vor reveni în şcoli elevii din grădiniţe, cei din ciclul primar şi copiii din clasele terminale, respectiv clasele a VIII-a, a XII – şi a XIII.

    În cazul localităţilor din scenariul roşu, cel în care incidenţa cazurilor de COVID-19 este de mai mult de 3 la 1.000 de locuitori, vor merge la cursuri doar copiii de grădiniţă şi de ciclu primar.

     

  • Primarul Sectorului 6: Pericol de incendiu în cinci şcoli din cauza lucrărilor de mântuială

    Primarul Sectorului 6 din Bucureşti, Ciprian Ciucu, a povestit pe Facebook că refuză să recepţioneze lucrările efectuate în cinci şcoli deoarece constructorii nu au respectat proiectul tehnic şi au făcut improvizaţii. Edilul spune că este pericol de incendiu şi îi face pe cei implicaţi iresponsabili.

    „Pericol de incendiu. Lucrări de mântuială în 5 şcoli (…) La o verificare în teren, constructorul nu a respectat proiectul tehnic iar firma de dirigenţie de şantier (aceea care trebuia să ne protejeze interesele în faţa constructorului) nu a existat, nu au semnalat neconcordanţele ISU cu proiectul tehnic, iar reţeaua electrică montată este neconformă (…) Oamenii aceştia sunt iresponsabili”, a anunţat primarul Ciucu pe Facebook.

    Primarul Ciprian Ciucu face referire la tragediile din clubul Colectiv şi din spitale şi anunţă că ar putea anula contractele cu firmele care au făcut lucrările din şcoli.

    „Să fie clar: eu nu accept lucrări neconforme, cu riscul de a plăti politic pentru incompetenţa fostei administraţii. După Colectiv şi incendiile de la spitale, asta ar fi chiar culmea, să nu învăţăm din greşelile doreilor şi din cinismul politicienilor! Oricum, cei vinovaţi vor plăti, acum voi analiza contractele şi vom aplica penalităţi. Aştept explicaţiile firmei care s-a ocupat de dirigenţia de şantier, apoi, dacă nu sunt pertinente, este posibil să le desfac contractul şi să-i fac şi de râs, în mod public. Eu fac tot ce ţine de mine să începem şcoala cât mai repede, dar nu vom începe şcoala în aceste clădiri până ce nu este totul conform!”, a mai spus Ciucu.

  • Cîmpeanu: 15% din clădirile în care funcţionează şcolile au autorizaţie de securitate la incendiu

    Sorin Cîmpeanu a spus, duminică seara, la Digi24, că din cele aproape 17.000 de şcoli cu personalitate juridică şi structuri arondate care funcţionează în 26.471 de clădiri, 15% au autorizaţie de securitate la incendiu, aproape 20% sunt în curs de obţinere a autorizaţiei, iar aproape 50% nu necesită autorizaţie.

    Întrebat cum vor merge copiii la şcoală în condiţiile în care 35% dintre unităţi nu au autorizaţie de securitate la incendiu, Cîmpeanu a răspuns că, în urmă cu cinci ani, din poziţia de premier interimar, a spus că trebuie urgentat acest proces şi între timp lucrurile au „evoluat mult prea încet”.

    Întrebat, de asemenea, cine îşi asumă responsabilitatea pentru această situaţie, ministrul a afirmat: „Suntem întotdeauna puşi în situaţia de a alege răul cel mai mic. Nu este deloc o decizie simplă. Extinctoare trebuie să existe, lipsa avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu nu scuză lipsa extinctoarelor şi a măsurilor de prevenire a incendiilor”.

    În ce priveşte vinovaţii, Sorin Cîmpeanu a afirmat că vinovaţi sunt „cu toţii”: toţi cei din sistemul de educaţie, din rândul autorităţilor locale, din legislativ şi Executiv.

    Întrebat dacă în aceste condiţii pe 8 februarie se deschid şcolile, cu sau fără autorizaţie de securitate la incendii, ministrul a evitat un răspuns tranşant: „Decizia va fi asumată în data de 2 februarie, sub rezerva evoluţiei epidemiologice. (…) Tot ce pot să vă spun e că decizia nu ţine de o persoană, este o decizie care trebuie analizată din toate perspectivele. Acest subiect îl voi introduce pe agenda discuţiilor din data de 2 februarie, alături de evoluţia epidemiologică”.

    În ce priveşte posibilitatea unei noi ordonanţe de urgenţă care, în contextul tulpinei britanice şi al testării mult mai puţine să schimbe criteriile conform cărora se vor deschide şcolile, ministrul a răspuns: „Din punctul meu de vedere, al celui care nu are un glob de cristal şi nici competenţe în epidemiologie, rămânem pe cele trei scenarii anunţate: rată de infectare sub 1 la mie – toate şcolile deschise, rată între 1 şi 3 la mie – grădiniţe, învăţământ primar şi clase terminale deschise, rată de infectare între 3 şi 6 la mie – grădiniţă şi învăţământ primar deschise. La ora la care vorbim în toate cele 27 de state europene, cu excepţia Germaniei şi Portugaliei, cel puţin grădiniţele şi învăţământul primar funcţionează cu prezenţă fizică sau vor funcţiona din primele zile ale lunii februarie cu prezenţă fizică”.

  • Neclarităţi în pragul redeschiderii şcolilor: Testarea elevilor pentru COVID-19 rămâne un mister

    Vlad Voiculescu: Profesorii nu se vor mai putea vaccina anti COVID-19 în luna februarie

    Iulia Trifu: Când vin 400 de elevi un singur asistent medical nu poate face faţă. Daniela Voinea, director: Aştept ordinul pe 2 februarie unde cred că vor fi detalii şi despre testare
    Pe 8 februarie elevii s-ar putea întoarce la şcoală, dar decizia finală va fi luată săptămâna viitoare. Şcolile nu sunt pregătite pentru testare, iar vaccinarea profesorilor este pentru moment în stand-by.
    Iulia Trifu este profesor de matematică la Liceul Spiru Haret din Timişoara şi atrage atenţia că în unităţile şcolare din zonele rurale medicul şcolar lipseşte. Cât despre asistenţii medicali, profesoara afirmă:

    „Asistentul medical, fiind unul singur, e foarte greu să gestioneze problema când vorbim de 300-400 de copii minim care intră dimineaţa pe poarta şcolii. E foarte greu să testezi elevii în momentul în care se întorc la şcoală. Este irelevant să îi iei şi să-i testezi, pentru că ei, până au ajuns în faza de testare, au interacţionat la intrarea în şcoală cu ceilalţi copii.”
    Directorii de şcoli nu ştiu în momentul de faţă cum vor face cu testele pentru că nu li s-a comunicat încă cine trebuie să le achiziţioneze. În această situaţie este şi Daniela Voinea, directorul Şcolii ”Sfinţii Voievozi” din Capitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criză nutriţională: în lume s-au pierdut 39 mld. de mese oferite în şcoli pentru 370 mil. de copii

    La nivel mondial, s-au pierdut peste 39 de miliarde de mese oferite în şcoli de la începutul pandemiei de COVID-19 din cauza închiderii şcolilor, potrivit unui nou raport publicat de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti şi Programul Alimentar Mondial (PAM).

    Conform documentului COVID-19: Missing More Than a Classroom [COVID-19: pierderea orelor de curs, doar una dintre consecinţe], 370 de milioane de copii din lume – pentru mulţi dintre ei mesele şcolare reprezentând o sursă esenţială de hrană în fiecare zi – au ratat, în medie, 40% dintre mesele oferite de şcoli după ce restricţiile impuse de COVID-19 au dus la închiderea sălilor de curs.

    „În ciuda dovezilor clare care arată că şcolile nu constituie una dintre principalele căi de transmitere a infecţiei cu COVID-19, milioane de copii se confruntă cu închiderea şcolilor în întreaga lume”, a afirmat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Copiii care depind de şcoli pentru asigurarea hranei lor zilnice nu pierd doar ore de curs, ci şi o sursă de hrană sigură. Odată cu răspunsul la pandemia de COVID-19 şi în aşteptarea distribuirii vaccinurilor, trebuie să prioritizăm redeschiderea şcolilor şi să ne asigurăm că acestea sunt cât mai sigure, inclusiv prin noi investiţii în măsuri de prevenţie a infectării, a căror eficacitate a fost demonstrată, precum acces la apă curată şi săpun în fiecare şcoală din lume”.

    Potrivit ultimelor estimări, 24 de milioane de elevi riscă să abandoneze şcoala din cauza pandemiei, anulându-se astfel progresele înregistrate în privinţa participării şcolare în ultimele decenii. Programele nutriţionale din şcoli pot motiva copiii cei mai vulnerabili să revină pe băncile şcolii.

    „Lipsa accesului la mesele nutritive oferite de şcoli pune în pericol viitorul a milioane dintre cei mai săraci copii ai lumii. Riscăm să pierdem o întreagă generaţie”, a declarat directorul executiv al PAM David Beasley. „Trebuie să ajutăm guvernele să redeschidă şcolile în siguranţă şi să ofere din nou hrană acestor copii. Pentru mulţi, masa nutritivă de care beneficiază la şcoală este singura pe care o primesc în ziua respectivă”.

    În timpul pandemiei, s-a redus cu 30% gradul de acoperire a serviciilor nutriţionale esenţiale, inclusiv cea a programelor nutriţionale din şcoli, a celor de suplimentare cu micronutrienţi şi de promovare a nutriţiei în ţările cu venituri mici şi medii, precum şi cea a programelor ce vizează tratarea malnutriţiei severe la copii. În timpul carantinei naţionale din unele ţări, au fost oprite toate programele nutriţionale din şcoli.

    Există puţine date la nivel mondial referitoare la impactul general provocat de închiderea şcolilor asupra nutriţiei copiilor. Cu toate acestea, studiile naţionale, datele anterioare legate de impactul crizelor asupra siguranţei alimentare şi a nutriţiei şi deficienţele nutriţionale înregistrate în prezent în rândul copiilor de vârstă şcolară şi al adolescenţilor oferă puternice motive de îngrijorare, se afirmă în cadrul raportului.

    Conform datelor strânse înaintea pandemiei în cadrul unor anchete desfăşurate în 68 de ţări, înaintea declanşării pandemiei de COVID-19, în jur de 50% dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani au declarat că au suferit de foame. Alte date din 17 ţări au relevat faptul că, în unele ţări, până la două treimi dintre adolescenţii de 15–19 ani sunt subponderali. Şi peste jumătate dintre adolescentele din Asia de Sud sunt anemice.

    Zonele din Africa de Vest cel mai grav afectate de epidemia de Ebola din 2014 au înregistrat o creştere a nesiguranţei alimentare în ţări care se confruntau deja cu un nivel ridicat al malnutriţiei. Aceeaşi tendinţă se observă deja în numeroase ţări în timpul actualei pandemii de COVID-19, inclusiv în statele din Africa Subsahariană şi din Asia de Sud.

    Mesele oferite în şcoli sunt vitale nu doar pentru asigurarea nutriţiei, a creşterii şi a dezvoltării copiilor, ci şi pentru oferirea unui puternic stimulent copiilor – mai ales fetelor şi copiilor din comunităţile cele mai sărace şi mai marginalizate – pentru a reveni la şcoală după ridicarea restricţiilor. Cu cât copiii stau mai mult timp departe de şcoală, cu atât este mai mare riscul de abandon şcolar. Fetele se confruntă şi cu un alt risc, cel de a fi forţate să întreţină raporturi sexuale contra cost sau cel al căsătoriei timpurii.

    Raportul subliniază că peste 70 de ţări oferă porţii alimentare la pachet, transferuri de bani sau tichete alimentare, soluţii temporare importante pentru milioane de copii. În primele nouă luni ale anului 2020, peste 13 milioane de elevi au beneficiat de sprijin din partea PAM prin intermediul şcolilor, comparativ cu 17,3 milioane în anul precedent.

  • Noile cartiere ale Capitalei au nevoie de şcoli. „Existenţa unor unităţi de învăţământ în proximitatea casei reprezintă o necesitate“

    ♦ Anual, în România se construiesc între 50.000 şi 70.000 de locuinţe noi, însă ele nu sunt însoţite de investiţii pe măsură în infrastructură, în parcuri, locuri de joacă, spaţii verzi, terenuri de sport, şcoli sau grădiniţe.

    Noile cartiere rezidenţiale de la marginea Bucureştiului, în care locuiesc mii de persoane, şi-au trecut pe lista de priorităţi ridicarea de şcoli care să acopere ciclurile primar şi gimnazial.  Această decizie, spun dezvoltatorii, a venit în urma constatării faptului că, pentru comunităţile care trăiesc în astfel de cartiere, existenţa unor instituţii de învăţământ în apropierea locuinţei reprezintă o necesitate.

    „Din două studii de satisfacţie a clienţilor efectuate în anul 2019 şi 2020 în Greenfield (complex rezidenţial din zona de nord a Capitalei – n. red.) a rezultat că mai mult de 90% dintre locuitorii ansamblului consideră necesară existenţa în cartier a unei instituţii de învăţământ de stat“, a declarat pentru ZF Sorin Apostol, CEO al Impact Developer & Contractor, compania care dezvolă proiectul Greenfield unde locuiesc peste 6.000 de persoane.

    Dezvoltatorii complexului rezidenţial Greenfield investesc 1,75 mil de euro într-un proiect de dezvoltare a unei şcoli şi a unei grădiniţe de stat, iar în acest moment, el se află în stadiul final de autorizare şi proiectare.

    „Dezvoltarea zonei educaţionale din Greenfield este una dintre priorităţile noas­tre pentru perioada urmă­­toare, deoarece avem un număr mare de familii tinere cu copii. (…) Prezenţa unei şcoli şi a unei grădiniţe în zona de nord va favoriza un somn prelungit cu 30 sau chiar 60 de minute şi deci mai mult timp petrecut acasă, cu familia. Astfel, considerăm că pentru părinţi existenţa unor unităţi de învăţământ în proximitatea casei reprezintă o necesitate“, a mai spus Sorin Apostol.

    Aşa cum a fost proiectată, unitatea de învăţământ va putea acomoda un număr de 780 de copii, în câte două serii de câte 390 de copii, cu un total de 13 săli de clasă şi 150 de copii pentru grădiniţă.  Dezvoltatorul susţine că şcoala va fi dotată cu cinci laboratoare (chimie, biologie, fizică, informatică, limbi străine), două ateliere (muzică şi arte), o sală after-school, o bibliotecă, o sală de sport, un spaţiu de bufet, un oficiu alimentar, un magazin şcolar şi un foaier multifuncţional.

    „Termenul de începere a lucrărilor este finalul lunii iunie 2021. Considerăm că instituţiile însărcinate cu scoaterea la concurs a locurilor pentru profesori vor aloca pentru şcoala din Greenfield numărul de cadre didactice necesar. Totodată, credem că părinţii vor alege să îşi înscrie copiii la o şcoală aflată în imediata vecinătate a locuinţei şi chiar să îi mute aproape de casă pe cei care acum învaţă în centre mai îndepărtate“, adaugă Sorin Apostol.

    Iniţiativa de dezvoltare a unei şcoli de stat se ve­­­de şi în cadrul complexului Cosmopolis, unde clă­­­direa în care vor putea învăţa curând circa 100 de elevi din ciclul primar a fost predată Primăriei şi Inspectoratului Şcolar. Astfel, după spusele lui Gabriel Voicu, vicepreşedinte al SVN România şi project manager al Cosmopolis, aceste două instituţii sunt însărcinate cu punerea în funcţiune a şcolii.

    Dorinţa dezvol­ta­to­rilor din complexul rezi­denţial este ca această şcoală să fie funcţională din toamnă.

    „Clădirea este una modulară, în care a funcţionat înainte o şcoală privată, deci îndeplineşte stan­dardele unei instituţii de învăţă­mânt. Având o structură modulară, aceasta se va putea extinde. Pentru clasele primare a existat cea mai mare cerere, iar elevii vor fi distribuiţi în cele şase clase existente. Capacitatea maximă va fi stabilită în funcţie de măsurile de siguranţă şi de prevenire a răspândirii Covid-19. Cel mai probabil, vor putea învăţa în şcoală circa 100 de elevi din ciclul primar – clasele zero, întâi şi a doua. Va apărea natural necesitatea extinderii şcolii cu clase gimnaziale pe măsură ce copiii care trăiesc în Cosmopolis vor creşte.“

     Dacă cererea va fi mare, după deschiderea acestei şcoli, o vom extinde cu mai multe cicluri de învăţământ şi vom mări capacitatea ei“, a declarat pentru ZF şi Gabriel Voicu, vicepreşedinte SVN România şi Project Manager al Cosmopolis.

    Tot el susţine că cei care îşi duc copiii acum la o şcoală de stat în alte zone decât cea din complex, o vor alege pe cea de aici, deoarece proximitatea spaţială este foarte importantă.

    În cartierele Greenfield şi Cosmopolis, potrivit datelor oficiale, locuiesc în prezent peste 6.000, respectiv peste 10.000 de persoane, fiind comunităţi tinere, formate atât din familii care au deja copii, cât şi din familii aflate la început de drum.

    Cei mai mulţi dezvoltatori au iniţiat aceste proiecte care presupun dezvoltarea zonei de educaţie în astfel de ansambluri. Şi complexul Gran Via, din vestul Capitalei, cu 1.000 de apartamente livrate ia în calcul să dezvolte grădiniţă de stat, potrivit Antoanelei Comşa, director general al Gran Via.  Toate grupurile imobiliare din interiorul Bucureştiului, care continuă să se dezvolte rapid, pot fi controlate printr-un plan urbanistic general, susţine ea, ceea ce ar presupune actualizarea regulamentelor vechi de peste zece ani.

    În Bucureşti există în prezent 203 şcoli, potrivit datelor INS aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există informaţii, aici fiind incluse instituţiile de învăţământ primar, gimnazial şi învăţământ special. În acelaşi an, existau 152.508 elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial.