Tag: salariu minim
-
Concluzie sumbră în presa străină: Cum au ajuns angajaţii români cobaii Europei
“Suntem plătiţi ca şi cum am face o muncă necalificată”, a declarat Petru Dandea, secretar general al Confederaţiei Carte Alfa, unul dintre cele mai puternice sindicate din România.Guvernul PD-L a adoptat legi noi în domeniul forţei de muncă în anul 2011, iar protecţia drepturilor a devenit un privilegiu pentru cei care lucrează pentru marile companii din România. Schimbările de lege au generat dezastre sociale, întrucât 40% din forţa de muncă câştigă salariul minim brut, unii chiar mai puţin, spun experţii, în condiţiile în care erau încadraţi la alt tip de contract, deşi lucrau cu normă întreagă. Codul muncii din 2011 a respins vechea reţetă care forţa întreprinderile să ia în considerare studiile şi calificările persoanelor la momentul anagajării pentru a stabili salariul fiecărui angajat. Astfel, companiile au avut o singură regulă: salariul minim brut.Noua lege îi împiedică pe freelanceri să se unească sau să se asocieze într-un sindicat, iar în cadrul firmelor, angajaţii nu se pot asocia decât dacă sunt peste 15 oameni care doresc asta. În plus, compania nu poate avea putere de decizie decât dacă 50%Ă1 dintre angajaţii companiei se alătură sindicatului.Ca rezultate, numărul membrilor sindicatului Carte Alfa a scăzut de la peste un million în 2011 la aproximativ 260.000 la sfârşitul anului trecut.Cititi mai multe pe www.zf.ro -
Lovitură DEVASTATOARE pentru angajaţi. Anunţul care afectează din plin milioane de români fără să ştie
„Salariul minim brut pe ţară ar urma să crească la 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Această valoare corespunde salariului prevăzut în Programul de guvernare, respectiv 1.550 de lei, de la 1 ianuarie 2018”, se arată în comunicatul Ministerului Muncii.În prezent, peste un milion de angajaţi din România (adică o cincime din efectivul total de salariaţi) sunt remuneraţi la nivelul salariului minim pe economie. Salariul minim a crescut semnificativ în ultimii ani, iar unele decizii de creştere au fost luate într-un timp foarte scurt, ceea ce a dat peste cap bugetele companiilor. Numai anul acesta au fost anunţate pentru 2018 mai multe scenarii privind creşterea salariului minim: iniţial acesta ar fi trebuit să ajungă la 1.700 de lei brut pe lună, ulterior la 2.000 de lei brut pe lună, după care s-a renunţat la varianta de 2.000 de lei. Ulterior, subiectul a fost evitat de politicieni în dezbaterile publice. -
Olguţa: Salariul minim brut pe economie creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei
”Vă propunem o hotărâre de Guvern într-o primă citire prin care salariul minim brut ăpe ţară să crească la 1900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1550 de lei de la 1 ianuarie 2018. Tot astăzi vreau să vă prezint în primă lectură un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care indemnizaţia minimă de creştere a copilului va creşte, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1250 de lei, faţă de 1233 cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creşteri indemnizaţia nu va mai raportată pe viitor la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă, care este azi 500 de lei, iar indemnizqaţia minimă va fi de două ori şi jumătate ISR”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la începutul şedinţei de Guvern.
Ea a mai propus amânarea venitului minim de incluziune cu un an, până la 1 aprilie 2019, din motive tehnice, fiindcă sistemul informatic nu este încă pregătit şi există foarte multe solicitări de la autorităţile locale, care au informat că îşi doresc prorogarea acestui termen.
”Nu în ultimul rând, proiectul de ordonanţă prevede creşterea pensiei minime la 640 de lei şi a punctului de pensie la 1100 de lei de la 1 iulie 2018. Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către Pilonul 2 de pensii, de la 5,1 la 3,7%, dar atenţie fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai precis, suma care este achitată azi către administratorii Pilonului 2 va fi cel puţin aceeaşi la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului brut cu 20%”, a mai spus Vasilescu.
Potrivit programului de guvernare al PSD-ALDE, pensia socială minim garantată urma să fie, de la 1 ianuarie 2018, 640 lei.
-
Olguţa: Salariul minim brut pe economie creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei
”Vă propunem o hotărâre de Guvern într-o primă citire prin care salariul minim brut ăpe ţară să crească la 1900 de lei de la 1 ianuarie 2018, astfel încât salariile românilor să nu fie afectate de întoarcerea sarcinii fiscale. Suma este aferentă salariului prevăzut în programul de guvernare, care era de 1550 de lei de la 1 ianuarie 2018. Tot astăzi vreau să vă prezint în primă lectură un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care indemnizaţia minimă de creştere a copilului va creşte, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1250 de lei, faţă de 1233 cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creşteri indemnizaţia nu va mai raportată pe viitor la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă, care este azi 500 de lei, iar indemnizqaţia minimă va fi de două ori şi jumătate ISR”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la începutul şedinţei de Guvern.
Ea a mai propus amânarea venitului minim de incluziune cu un an, până la 1 aprilie 2019, din motive tehnice, fiindcă sistemul informatic nu este încă pregătit şi există foarte multe solicitări de la autorităţile locale, care au informat că îşi doresc prorogarea acestui termen.
”Nu în ultimul rând, proiectul de ordonanţă prevede creşterea pensiei minime la 640 de lei şi a punctului de pensie la 1100 de lei de la 1 iulie 2018. Aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către Pilonul 2 de pensii, de la 5,1 la 3,7%, dar atenţie fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai precis, suma care este achitată azi către administratorii Pilonului 2 va fi cel puţin aceeaşi la anul, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului brut cu 20%”, a mai spus Vasilescu.
Potrivit programului de guvernare al PSD-ALDE, pensia socială minim garantată urma să fie, de la 1 ianuarie 2018, 640 lei.
-
Revolta din industria auto: Salariul minim a crescut, dar drumuri tot nu avem. Statul nu a făcut nimic
„Salariile în România au crescut, iar cel minim pe economie s-a mărit fără ca statul român să facă nimic pentru performanţa angajaţilor. Acum este mai scump să produci în Teleorman sau Vaslui deoarece infrastructura de acolo este la fel de slabă însă salariul minim este mai mare. Creşterile ar trebui legate de productivitate“, a explicat Christian von Albrichsfeld, directorul de ţară al Continental pentru România.
Yves Caracatzanis, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia, este de părere că acum este nevoie de o perspectivă din partea guvernului şi este nevoie de predictibilitate, dar şi de lucrări rapide de infrastructură în condiţiile în care acestea se amână la nesfârşit.
-
Anunţ important pentru toţi românii despre salariul MINIM
“Mecanismul presupune existenţa unui grup de experţi care ar trebui să explice care ar fi impactul ajustării salariului minim în cazul evoluţiei unor indicatori sociali şi economici relevanţi: creşterea economică, productivitatea muncii, rata sărăciei sau inflaţia. De asemenea, ar trebui să propună scenarii alternative cu privire la ajustarea salariului minim şi să informeze asupra efectelor în cazul fiecărui scenariu. Pe baza informaţiilor, guvernul şi partenerii sociali urmează să agreeze un nivel al salariului minim pentru anul următor”, a spus Eva Militaru, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare.Potrivit acesteia, din grup urmează să facă parte 5-10 experţi, informează Agerpres.De asemenea, anul trecut, în perioada octombrie — decembrie, a mai fost realizat un studiu referitor la evaluarea efectelor economice şi sociale ale salariului minim al cărui beneficiar a fost Ministerul Muncii.Raportul Eurofound cu privire la salariile minime legale la nivelul Uniunii Europene în 2017 — Statuatory minimum wages in the EU 2017 — arată că de la 1 ianuarie 2017 nivelul cel mai scăzut al salariului minim este în Bulgaria, 235 euro, urmată de România (1.450 lei, adică 322 euro). -
De ce salariul minim încă dă dureri de cap economiştilor la mai bine de 100 de ani de la apariţia sa
Dezbaterea nu este nicăieri mai încinsă ca în SUA, cea mai mare economie a lumii. În urmă cu doi ani, Seattle a devenit primul mare oraş din Statele Unite care a consfinţit prin lege un salariu minim de 15 dolari pe oră. Creşterea este graduală. În prezent, salariul minim la nivel federal este de 7,25 de dolari pe oră. În Seattle, companiile mari au început anul acesta să-şi plătească angajaţii cu 13 dolari pe oră. 15 dolari ar urma să primescă de anul viitor. Până în 2021, salariul minim de 15 dolari ar trebui să fie valabil peste tot. Anul acesta California şi New York au aprobat legi care aduc salariul minim la 15 dolari pe oră. La fel au făcut multe alte oraşe şi localităţi. Însă nu toată lumea crede că a plăti mai mult oamenilor este un lucru bun. În urmă cu câteva zile s-a întâmplat ceva ce pentru mulţi a părut bizar în acest context. Guvernatorul statului Missouri, Eric Greitens, a aprobat o lege prin care remuneraţia minimă este redusă de la 10 dolari pe oră la 7,70 de dolari. Decizia a fost luată la trei luni de la majorare. Greitens s-a justificat spunând că majorarea salariilor ”ucide locuri de muncă“ şi ”scoate bani din buzunarele oamenilor“. Iar guvernatorul Bruce Rauner din Illinois a blocat o lege care ar fi ridicat salariul minim la nivel de stat la 15 dolari – o dovadă de ”raţionalitate economică“, după cum a descris decizia un contribuitor al Forbes.
Revistele Quartz şi The Economist au făcut o incursiune în sfera dezbaterilor privind salariul minim.
Piaţa locurilor de muncă, conform economiei elementare, este ca orice altă piaţă. Ea funcţionează cel mai bine dacă salariile sunt stabilite de ofertă şi de cerere, şi nu de vreun alt factor cum ar fi reglementările guvernului. Aşa cum guvernul nu stabileşte un preţ minim pentru cămăşi sau fructe de avocado, el nu ar trebui să le impună angajatorilor cel mai mic salariu pe care trebuie să-l plătească angajaţilor.
Teoria economică standard spune că un salariu minim pe economie sprijinit de guvern ar putea duce la pierderi de locuri de muncă deoarece unii angajatori ar fi dispuşi să angajeze doar cu un salariu mai mic decât cel minim, iar unii şomeri ar accepta să muncească pe mai puţin decât minimul pe economie.
Prin introducerea forţată a unui salariu minim, guvernul face rău atât angajatorilor, cât şi muncitorilor şi în cele din urmă reduce productivitatea economiei.
Cu toate acestea, când un studiu recent a constatat că majorarea accentuată a salariului minim în Seattle a avut ca efecte pierderea unor locuri de muncă şi mai puţine ore pentru angajaţii cu salarii mici – exact ceea ce teoria ofertei şi a cererii prevede – dezbaterile din lumea economiştilor au explodat.
Principalele critici aduse de cei care au descoperit greşeli în studiu sunt că anumite categorii de angajaţi care ar fi putut beneficia de creşterea salariilor au fost excluse din analiză.
Salariul minim a devenit un teren de luptă pentru economişti. Thomas Leonard, de la Princeton, scrie într-o lucrare despre istoria salariului minim (”The Very Idea of Applying Economics: The Modern Minimum-Wage Controversy and Its Antecedents„) că energia care intră în argumentarea salariului minim depăşeşte, la cantitate, importanţa sa ca materie de politică. Probleme precum proiectarea asigurărilor de sănătate, politica fiscală şi reforma drepturilor salariale sunt aspecte politice mai importante, spune el, dar care nu creează ranchiună la acelaşi nivel – mai puţin de 2% dintre angajaţii americani au primit salarii la sau sub minimul federal în 2016.
Leonard crede că salariul minim generează atât de multă nervozitate pentru că se duce direct la inima modului în care sunt văzute pieţele libere. În cazul în care salariul minim se dovedeşte o politică bună, răstoarnă toată teoria economică ortodoxă.
Originile salariului minim pot fi urmărite până la mişcările muncitorilor din naţiunile industrializate ale secolului al XIX-lea. Programele lungi, salariile scăzute şi lipsa de siguranţă au determinat sindicatele şi reformatorii sociali să pledeze pentru o varietate de legi care să-i protejeze pe lucrătorii din fabrici. Primele legi privind salariile minime au apărut în anii 1890 în Noua Zeelandă şi Australia şi în anii 1900 în Regatul Unit; acestea nu prevedeau salarii minime la nivel naţional, aşa cum există astăzi în SUA şi în cele mai multe dintre statele Uniunii Europene (Germania a introdus de la 1 ianuarie 2015 un salariu minim la nivel naţional stabilit de guvern; în unele state europene salariul minim se stabileşte prin negocieri colective între asociaţiile patronale şi cele sindicale), ci minimele pentru industrii specifice în care existau îngrijorări că muncitorii sunt dezavantajaţi.
Salariul minim a ajuns în SUA în anii 1910, dar numai în unele state şi numai pentru femei şi copii. ”Până la apariţia unui salariu minim federal în 1938, s-a considerat că bărbaţii nu au nevoie de această protecţie paternă, având în vedere protecţia dreptului la un contract liber garantată explicit de Constituţia SUA“, explică Leonard. Statele Unite au stabilit un salariu minim de 25 de cenţi pe oră în 1938 şi intermitent au mai ridicat nivelul de atunci (şi nu în funcţie de inflaţie). De la început era clar că salariul minim va fi un test pentru teoria economică. ”Funcţionarea acestei stabiliri virtuale a unui salariu minim va fi urmărită cu interes de economişti“, scriau economiştii Beatrice şi Sidney Webb în cartea lor din 1897 ”Democraţia industrială“ (soţii Webb se numără printre fondatorii London School of Economics).
-
De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România
Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.
În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.
Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.
Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.
Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.
Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.
Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.
-
De la 1 august intră în vigoare OUG privind contribuţiile pentru contractele de muncă part-time
Măsura se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.
“Ordonanţa privind calculul asigurărilor sociale pentru contractele de muncă cu timp parţial oscilează, în opinia mea, între măsura legitimă de combatere a evaziunii fiscale din zona gri de salarii şi efecte negative aduse angajatorilor corecţi. Astfel autorităţile au identificat un număr de circa 360.000 de contracte unice cu timp parţial şi probabil în foarte multe cazuri timpul de muncă real este normă întreagă, iar taxele sunt achitate pentru timp parţial. În acelaşi timp sunt foarte multe cazuri când munca chiar se desfăşoară cu timp redus, cum ar fi de exemplu persoanele ce asigură curăţenia la asociaţiile de proprietari, societăţile la început de activitate sau societăţile la care patronul se angajează pe el la firmă. Aici mă aştept ca să se desfiinţeze contractele de muncă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal Adrian Benţa.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Coreea de Sud majorează salariul minim pe economie cu 16%. Un coreean va câştiga acum de 3,2 ori mai mult pe oră decât un român
Drept comparaţie, în România salariul minim la nivelul actual este de numai 1,83 euro pe oră.
Moon doreşte să schimbe focusul de la o economie dependentă de exporturi la o structură care se bazează mai mult pe consumul domestic, ceea ce înseamnă salarii mai mari şi o calitate mai bună a joburilor.
El a promis să fie un preşednte al job-urilor şi să crească salariul minim la 10.000 de woni (7,7 euro) pe oră până în 2020.