BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Ministrul Muncii anunţă cu cât se măresc salariile a un milion de bugetari români

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat, după şedinţa de Guvern, că aproximativ un milion de bugetari vor primi, de la 1 august, în medie, cu 150 de lei mai mult la salariu. Impactul bugetar e de 2,1 miliarde de lei, bani care deja sunt bugetaţi, menţionează el.

    Marius Budăi a precizat că majorarea va fi, în medie, de 150 de lei pentru fiecare angajat.

    El menţionează că nu sunt incluşi angajaţii din sistemul medical, precum şi alte categorii din ministere, care au ajuns deja la nivelul salarial prevăzut pentru 2022.

    „Impactul bugetar este undeva la 2,1 miliarde, dar intră în cheltuielile bugetare deja aprobate”, a ţinut să adauge Marius Budăi.

    „Astăzi (vineri – n.r.) vom aproba creşterea salariilor în sistemul public. Este o creştere în concordanţă cu disponibilitatea bugetară şi, desigur, în conformitate cu discuţiile avute cu partenerii sociali”, spunea lqa începutul şedinţei Executivului premierul Nicolae Ciucă.

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat că este vorba de acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar fi trebuit să fi ajuns, conform legii 153, în anul 2022.

  • Guvernul majorează salariile bugetarilor

    Guvernul majorează, în şedinţa de vineri, salariile bugetarilor, a anunţat premierul Nicolae Ciucă. Concret, este vorba despre acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar fi trebuit să fi ajuns în 2022.

    „Astăzi (vineri – n.r.) vom aproba creşterea salariilor în sistemul public. Este o creştere în concordanţă cu disponibilitatea bugetară şi, desigur, în conformitate cu discuţiile avute cu partenerii sociali”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat că este vorba de acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar fi trebuit să fi ajuns, conform legii 153, în anul 2022.

  • Atenţie dacă aveţi salariile „mascate“ pe microîntreprindere: Fiscul se uită la ce scrie pe LinkedIn, pe cartea de vizită şi la adresa de e-mail folosită

    Codul Fiscal prevede de mai mulţi ani o serie de şapte criterii dintre care o activitate trebuie să îndeplinească mini­mum patru pentru ca ea să fie carac­terizată ca o activitate independentă în scopul impozitării. .

    Cei care obţin venituri prin microîntreprinderi şi care nu îndeplinesc cel puţin patru din cele şapte aşa-numite „criterii de independenţă“ ar putea avea probleme în cazul unui control al Fiscului, pentru că inspectorii ANAF se uită la profilurile de pe reţelele sociale şi la adresele de e-mail folosite de proprietarii de microîntreprinderi atunci când vin în control.

    „Codul Fiscal prevede de mai mulţi ani o serie de şapte criterii dintre care o activitate trebuie să îndeplinească mini­mum patru pentru ca ea să fie carac­terizată ca o activitate independentă în scopul impozitării. Din aceste criterii fac parte: a presta o activitate pentru mai multe companii, o activitate cu propria ta bază materială şi intelectuală, a face parte dintr-un organism profesional care reglementează activitatea, a avea posibilitatea să îţi faci singur programul de lucru, să nu ai un concediu plătit de un aşa-zis angajator şi aşa mai departe. Ca şi până acum, va rămâne esenţial şi în viitor pentru microîntreprinderi şi pentru persoane fizice independente să testeze permanent dacă aceste criterii de independenţă sunt îndeplinite. În momentul în care acestea nu sunt îndeplinite trebuie foarte serios luat în considerare faptul că regimul fiscal de impozitare al respectivului este cel de venituri din salarii“, a explicat Nadia Oanea, consultant fiscal în cadrul companiei Tax & Trainings.

    Chiar dacă ordonanţa 16 din 2022, care a adus o serie de modificări fiscale pentru microîntreprinderi şi pentru PFA-uri, nu aduce noutăţi în ceea ce priveşte criteriile de independenţă prevăzute în Codul Fiscal, deţinătorii de astfel de entităţi trebuie să fie foarte atenţi la acestea atunci când îşi fac planurile de business pentru anii următori.

    „Dacă, de exemplu, un CEO este încadrat cu un contract de muncă individual la un angajator şi are o fişă a postului, iar tot el are şi un contract de prestări servicii prin intermediul unei microîntreprinderi cu acelaşi angajator – respectiv client pentru microîntreprindere – , este foarte uşor de făcut o paralelă între obiectul contractului de prestări servicii şi atribuţiile din fişa postului. Dincolo de acest aspect se verifică foarte simplu din ce sediu prestează serviciile directorul executiv, cu ce bază materială le prestează; ce adresă de e-mail are, de unde îşi trimite corespondenţa; mai are şi alţi clienţi în afară de angajatorul unde are şi un contract de muncă cu salariul minim pe economie? Sunt acele şapte criterii dintre care patru trebuie îndeplinite cumulativ astfel încât să te poţi încadra în categoria de prestaţii independente şi tranzacţii venituri independente“, a explicat Florentina Şuşnea, managing partner, compania de consultanţă şi audit PKF Finconta.

    În cazul în care deţinătorul de micro­întreprindere nu îndeplineşte patru criterii de independenţă, acele venituri sunt reîncadrate ca venituri de natură salarială şi impozitate cu toate contribuţiile şi taxele aferente.

    „ANAF se uită inclusiv la comunicarea pe reţelele de social media, la adrese de e-mail de companie, la ce scrie pe cartea de vizită. Din experienţa clienţilor pot să vă spun că aceste indicii contează. Fiecare situaţie trebuie tratată de la caz la caz. Cred că, în esenţă, pe această zonă a reclasificării veniturilor ca venituri din salarii am avut o amnistie acum câţiva ani şi acel moment a fost cumva un moment zero şi şansa persoanelor fizice să îşi regândească structura juridică a contractelor“, a mai spus consultantul fiscal Nadia Oanea.

     

    Care sunt cele şapte criterii de independenţă din care trebuie îndeplinite cel puţin patru pentru ca veniturile obţinute pe microîntreprinderi şi PFA-uri să nu fie impozitate ca salarii:

    1) persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

    2) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

    3) riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

    4) activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

    5) activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

    6) persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate;

    7) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

  • Cu cât majorează guvernul salariile bugetarilor şi de când vor începe să primească marirea

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat miercuri că salariile bugetare vor fi majorate începând din toamnă. Plata se va face în luna septembrie, a precizat ministrul Muncii.

    „Guvernul majorează salariile bugetarilor… O pătrime din diferenţa salarială… Plata se va face în luna septembrie… Sursa de finanţare este bugetul de stat”, a declarat ministrul Muncii, miercuri, la Antena 3.

    Marius Budăi a mai anunţat că majorarea nu va fi spectaculoasă.

    „Trebuie să creem acest echilibru pentru a sprijini cetăţenii… Majorarea nu este foarte mare”, a precizat Budăi.

    Este vorba despre o creştere salarială de la 70-80 de lei până la 150 de lei. Ministrul Muncii nu a spus ce efort bugetar presupune majorarea salariilor bugetarilor deoarece specialiştii nu au finalizat calculele şi în sistem sunt numeroase posturi vacante.

  • Ce spune Ministrul Finanţelor Adrian Câciu, despre majorarea salariilor bugetarilor

    Ministrul Finanţelor Adrian Câciu spune că ordonanţa privind majorarea salariilor bugetarilor va fi aprobată săptămâna viitoare.

    „A fost o decizie luată în coaliţie. Nu e vorba de bani şi nu e vorba neapărat de majorări, o să reiau puţin trecutul: Am făcut legea bugetului de stat, am venit că dăm pentru zona bugetară doar pentru două famiilii ocupaţionale, sănătate şi educaţie, şi că pentru celelalte familii ocupaţionale, în funcţie de cum evoluează execuţia bugetară, veniturile statului, vom încerca la jumătatea anului să venim cu noi măsuri. S-a venit cu această propunere ca toate familiile ocupaţionale care aveau o diferenţă de grilă până în 2022 să primească acest 1/4 şi în direcţia aceasta mergem, cred că ordonanţa va fi aprobată săptămâna viitoare”, a declarat joi, la finalul şedinţei de Guvern, Adrian Câciu.

    El susţine că restul măsurilor, care privesc sporurile, au rămas în analiză.

    „Restul de măsuri privind sporurile au rămas să fie analizate separat pentru că avem în analiză la Ministerul Muncii reforma salarizării unitare, reforma administraţiei, sunt mai multe reforme pe PNRR, şi să se intervină totuşi cu o abordare integrată, corelată la nivel de întreg aparat bugetar pentru a nu crea noi inechităţi”, a precizat ministrul.

    Conform acestuia, sporurile „sunt mai sensibile câteodată decât salariul de bază pentru că pot crea prin diferenţe între ministere noi inechităţi”.

  • Noua ordonanţă de urgenţă care creşte salariile bugetarilor este o sfidare la adresa celorlalţi angajaţi din România, susţine fostul premier Ludovic Orban,

    Noua ordonanţă de urgenţă care creşte salariile bugetarilor este o sfidare la adresa celorlalţi angajaţi din România, susţine fostul premier Ludovic Orban, preşedintele partidului Forţa Dreptei.

    „La fel de inoportună ca şi prima variantă. Aici, vreau să menţionez un lucru: în Parlament, majoritatea guvernamentală deja a impus adoptarea unei legi de creştere a salariilor în sectorul public pentru toate categoriile de angajaţi din sectorul public. Legea este atacată la CCR şi din acest motiv nu a intrat în vigoare, CCR urmând să se pronunţe în septembrie. Dar deja există o lege care a fost adoptată. De ce Guvernul a venit cu prima formă a Ordonanţei şi acum vine cu altă formă a Ordonanţei este foarte greu de înţeles. Există o lege care a fost votată, care şi aia este sfidătoare la adresa celorlalte categorii de angajaţi din România, din mediul privat, profesiile liberale, chiar şi persoanele care beneficiază de pensie sau de alte tipuri de venituri sunt discriminate, în raport cu creşterea salariilor angajaţilor”, a declarat, la RFI, Ludovic Orban.

    Acesta a precizat că „sunt anumite instituţii unde într-adevăr era necesară creşterea salariilor, în Educaţie, mai ales şi mai sunt câteva instituţii, dar să măreşti acum salariile la nivelul salariilor
    la care trebuia să se ajungă conform Ordonanţei date de Guvernul PSD în 2017 este o sfidare la adresa celorlalţi oameni”.

    Toţi bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 a legii salarizării vor primi un sfert din diferenţa dintre suma prevăzută în această grilă şi salariile în plată. Ministerul Muncii a
    publicat o nouă variantă a unei OUG în acest sens, după ce proiectul iniţial prevedea creşteri salariale de până la 50% pentru bugetari, unele categorii urmând să beneficieze de sporuri, iar altele nu.

  • Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul BNR: Încearcăm să păstrăm un echilibru între inflaţie şi creşterile salariale şi acordăm o atenţie sporită angajaţilor cu salarii mai mici

    Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul BNR, a declarat că Banca încearcă să păstreze un echilibru între inflaţie şi creşterile salariale, fiind acordată o atenţie sporită angajaţilor cu salarii mai mici.

    ”Avem cam 20% angajaţi cu studii medii, mai ales pe zona de casierie şi suport. Creşterea salarială e diferenţiată”, a spus Tolici în cadrul ZF Bankers Summit 2022.  

    În plus, BNR alocă annual 2% din bugetul de salarii pentru creşteri individuale, încercând să echilibreze nivelul între angajaţii mai vechi şi cei care au fost recrutati mai recent.

    ”Noi aplicăm principiu de potrivire a candidatului cu postul vizat şi de aceea respingem circa 5% dintre persoanele care câştigă concursul. Nu sunt potrivite pentru postul respectiv. Avem un chestionar psihometric care evaluează potrivirea cu rolul şi ne uităm la semnalele de alarmă.  Noi facem asta de 8 ani şi acurateţea e de peste 95%.  Directorii din BNR, care au fost reticenţi la început, au văzut repede că aceste instrumente ajută. Toţi directorii din Bancă au fost la rândul lor evaluaţi”, a mai spus Mugur Tolici.

    În cee ace priveşte sursa candidaţilor, în continuare, facultatea cu cei mai buni candidaţi este Facultatea de Finanţe – Bănci din cadrul ASE, pentru că majoritatea studenţilor vor să lucreze în sistemul bancar. ”80% dintre absolvenţi îşi găsesc un loc de muncă, majoritatea în sistemul bancar, deci rămâne atractiv în continuare”, a precizat Mugur Tolici.

     


     

     

  • Ministrul Muncii: Guvernul majorează salariile bugetarilor, plata se va face în luna septembrie, dar nu a spus ce efort bugetar presupune majorarea salariilor

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat miercuri că salariile bugetare vor fi majorate începând din toamnă. Plata se va face în luna septembrie, a precizat ministrul Muncii.

    „Guvernul majorează salariile bugetarilor… O pătrime din diferenţa salarială… Plata se va face în luna septembrie… Sursa de finanţare este bugetul de stat”, a declarat ministrul Muncii, miercuri, la Antena 3.

    Marius Budăi a mai anunţat că majorarea nu va fi spectaculoasă.

    „Trebuie să creem acest echilibru pentru a sprijini cetăţenii… Majorarea nu este foarte mare”, a precizat Budăi.

    Este vorba despre o creştere salarială de la 70-80 de lei până la 150 de lei. Ministrul Muncii nu a spus ce efort bugetar presupune majorarea salariilor bugetarilor deoarece specialiştii nu au finalizat calculele şi în sistem sunt numeroase posturi vacante.

  • Ungaria: presiuni enorme pentru creşterea salariilor în vremuri de inflaţie

    Companiile simt presiuni enorme să acopere într-un fel sau altul devalorizarea salariului de către inflaţie, spune Zoltán Karácsony, expert în piaţa muncii la HR

    Portal, într-un interviu pentru Világgazdaság, un ziar maghiar. „Toată lumea ne asaltează pentru creşterea salariului“, i s-a plâns lui Karácsony un CEO în urmă cu câteva zile.

    El povesteşte că managerii de companii simt că trebuie făcut ceva deoarece angajaţii buni sunt primii care-şi găsesc de lucru în altă parte. Toată lumea încearcă ceva diferit. Unii au oferit majorări salariale de 5% la jumătatea anului. Alţii au aplicat în avans creşterile programate pentru septembrie. Dar cei mai mulţi experimentează cu bonusuri excepţionale în loc de creşteri de salarii. Spre exemplu, este la modă alocaţia pentru cantină. Dar toţi ştiu că aceasta nu este decât o soluţie temporară. Între timp, inflaţia continuă să urce. Bogdan Cojocaru

     

  • Diferenţa dintre creşterile salariilor şi inflaţie se adânceşte

    ♦ Rata anuală a inflaţiei a întrecut creşterea salariului mediu net pe economie în trei luni din cele şase din anul 2022 pentru care INS are date publicate l♦ Cea mai mare diferenţă dintre rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu net a fost în luna iunie.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la aproape 3.980 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere cu 1,2% faţă de luna precedentă şi cu 12,3% faţă de luna iunie din anul 2021, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Deşi au crescut considerabil de la an la an, salariile angajaţilor români nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia. În luna iunie, inflaţia anuală a ajuns la circa 15,1%. De altfel, rata anuală a inflaţiei a întrecut creşterea salariului mediu net pe economie în trei luni din cele şase din anul 2022 pentru care Institutul Naţional de Statistică are date publicate. Cea mai mare diferenţă dintre rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu net din ultimele trei luni pentru care există date a fost în luna iunie, când inflaţia a fost de 15,1%, iar creşterea salariului mediu net a fost de 12,3%.

    „Mulţi angajatori încearcă să ţină pasul cu inflaţia, însă, din păcate, doar puţini reuşesc. De regulă, doar cele mai mari şi puternice companii care primesc ajutor de la sediul central global pot face faţă scumpirilor. Cei mai afectaţi sunt angajaţii cu venituri mici, a căror creştere este automat conformă cu venitul lor şi fac faţă cu greu valului de scumpiri”, explică Sorina Faier, managing director al companiei de recrutare Elite Searchers.

    De altfel, trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată o analiză a PwC România pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante la Barometrul de îHR realizat de companie în luna iunie. Astfel, creşterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%     

    Cele mai mari salarii din economia locală au fost în continuare cele ale angajaţilor din industria de IT, care au ajuns la 9.331 de lei în luna iunie, în creştere cu circa 11% faţă de luna iunie din anul 2021. Pe locul al doilea sunt salariile din categoria de activităţi de editare, cu aproape 9.100 de lei net în iunie 2022, în creştere cu 30% faţă de aceeaşi lună din anul trecut. De altfel, creşterea înregistrată de salariile din activităţi de editare a fost a doua cea mai mare din rândul sectoarelor prezente în top 10, după cea din extracţia cărbunelui, de 48%, şi la egalitate cu cea din sectorul transporturilor aeriene.

    Podiumul a fost completat de angajaţii din sectorul de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu un salariu mediu net de puţin 7.900 de lei, în creştere cu 5% faţă de iunie 2021. Creşterea înregistrată de salariul mediu net al angajaţilor din această categorie a fost cea mai mică dintre cele ale industriilor prezente în top 10. De altfel, creşterile salariilor medii nete ale angajaţilor din top 10 industrii în iunie 2022 faţă de iunie 2021 au variat între 5% şi 48%, conform calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

    La polul opus, cele mai mici salarii medii nete din economie în luna iunie au fost cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de 2.186 de lei. Salariile din industria de hoteluri şi restaurante au avut a doua cea mai mică valoare, de 2.242 de lei, în creştere cu 16% (316 lei) de la an la an, adică iunie 2022 faţă de iunie 2021. Podiumul celor mai mici salarii din luna iunie a fost completat de cele din fabricarea articolelor de mobilă, care au ajuns la 2.594 de lei.

    „HoReCa nu s-a mai aflat pe primul loc la capitolul cele mai mici salarii pentru că vara este o perioadă foarte bună, cu cerere ridicată în acest domeniu şi angajatorii au fost obligaţi să crească salariile pentru a atrage forţă de muncă”, a spus Sorina Faier.

    În plus, în HoReCa a existat o uşoară creştere salarială ca urmare a creşterii acti­vităţii în acest segment după ridicarea res­tricţiilor, fapt ce a atras după sine şi o cerere mai mare de forţă de muncă, adaugă ea.

    „Cum mulţi din această industrie s-au reprofilat în perioada în care au existat restricţii, patronii au crescut acum salariile pentru a atrage angajaţi. Media veniturilor a mai crescut şi datorită angajaţilor aduşi din Asia şi în cazul cărora contractele şi veniturile sunt declarate integral şi transparent. Din păcate, cu tot cu această creştere, veniturile momentan tot nu ţin pasul cu inflaţia şi creşterea preţurilor”, a concluzionat reprezentanta companiei de recrutare.