BusinessMagazin

Tag: riscuri

  • Tensiunile din Ucraina generează riscuri pe piaţa petrolului şi gazelor, cu preţuri deja în urcare

     Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a crescut luni dimineaţă la Londra cu 2%, la 111,2 dolari pe baril, potrivit Preţurile petrolului şi gazelor naturale au crescut luni dimineaţă pe bursele internaţionale, investitorii acuzând posibile efecte negative ale tensiunilor din Ucraina asupra comerţului cu resurse energetice, potrivit Bloomberg.

    Cotaţiile futures la gaze naturale au urcat cu până la 2,8%, la 4,736 dolari pe milionul de unităţi termice britanice (btu).

    Ucraina s-a declarat, duminică, “în pragul catastrofei”, ca urmare a unei “declaraţii de război” a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul în Peninsula Crimeea, ocupată în weekend de forţe militare pro-ruse.

    Cea mai mare parte a gazului rusesc exportat în Europa tranzitează Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING: Un guvern condus de PSD ar fi mai predispus la experimente fiscale

     Alianţa neobişnuită între liberali şi socialişti nu era destinată să reziste, însă destrămarea unei majorităţi parlamentare de 74% va conduce la creşterea incertitudinilor politice dincolo de viitorul apropiat, se arată într-o analiză a băncii.

    “Mai mult, un guvern condus de socialişti ar putea fi mai predispus spre experimente fiscale (precum creditul fiscal acordat persoanelor îndatorate care au venituri sub medie), mai ales în condiţiile în care riscurile unei încetări a acordului de finanţare cu FMI/Comisia Europeană/Banca Mondială par tot mai ridicate”, notează ING.

    Analiştii amintesc de reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, situaţie care face aproape sigură ratarea de către executiv a listării companiei până la termenul convenit cu FMI, respectiv 30 iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul speră să obţină peste 400 milioane euro din vânzarea Electrica SA. Şeful direcţiei Privatizare: Ruperea USL aduce noi riscuri pentru România

     “Cel mai important ingredient este încrederea, nu neapărat în acea companie, ci în mediul în care ea operează. Începând de ieri s-au dezvoltat noi riscuri legate de România”, a afirmat Dumitraşcu.

    Liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat marţi că liberalii se vor retrage din USL şi îşi vor rechema miniştrii şi secretarii de stat din cabinetul condus de premierul Victor Ponta. Premierul a stabilit deja miniştrii PSD care vor ocupa, interimar, posturile de ministru eliberate de PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine e noul tigrişor al zonei euro

    În ultimul trimestru din 2013, economia Portugaliei, ţară care s-a îndatorat în 2011 cu 78 mld. euro la UE şi FMI, a crescut cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2012 (cel mai bun rezultat din zona euro), cererea internă a contribuit pozitiv la creşterea PIB pentru prima dată din 2010, iar expansiunea exporturilor a produs în 2013 primul excedent de cont curent din ultimii 20 de ani.

    FMI a pregătit însă un raport mult mai prudent despre Portugalia, unde menţionează că performanţa exporturilor ţine de fapt de o prăbuşire a importurilor şi de o dublare a exporturilor de combustibili, iar datoriile companiilor reprezintă 155% din PIB, ceea ce prezintă riscuri pentru sectorul bancar şi împiedică investiţiile în economie.

    Experţii FMI insistă în continuare că Portugalia trebuie să reducă şi mai mult măsurile de protecţie socială a angajaţilor şi a şomerilor, precum şi costurile de producţie, inclusiv costul muncii, cu scopul de a stimula productivitatea şi a determina scăderea ratei şomajului, care se cifrează la 15,6%. Raportul FMI critică faptul că Portugalia are cea mai mare rigiditate la scăderea salariilor (rezistenţa angajatorilor şi a salariaţilor la tăierea nominală a salariilor) din zona euro şi că situaţia nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani, ceea ce ar putea reflecta “fie constrângerea reprezentată de salariul minim, fie o descentralizare insuficientă a negocierii salariilor, în raport cu clasicele contracte colective de muncă”.

    În 2012, salariul minim brut a fost tăiat cu 3% în Portugalia, la 565,8 euro, ceea ce înseamnă că remarca FMI privind rigiditatea la scăderea salariilor se traduce prin faptul că în multe companii, salariile au fost deja reduse până la acest minim şi nu mai au cum să mai scadă. Salariul minim din Portugalia se situa anul trecut cam la jumătatea clasamentului ţărilor europene după acest criteriu. Cel mai mare salariu minim pentru angajaţii cu normă întreagă era înregistrat în Luxemburg (1.801,5 euro), iar cel mai mic în România (157,3 euro).

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Guvernul vrea să scoată Institutul Naţional de Statistică din actualul sediu, angajaţii avertizează asupra riscurilor

     Alte argumente invocate sunt că echipamentele achiziţionate din fonduri structurale pot fi mutate numai după obţinerea acordului scris al Comisiei Europene şi că orice scurtcircuitare sau întrerupere a activităţii, cum este această relocare, poate avea efecte majore asupra continuităţii sistemului de colectare, procesare, stocare, asigurare a confidenţialităţii informaţiilor, producere a indicatorilor statistici şi a comunicatelor de presă, de diseminare a informaţiilor pe plan intern şi către organismele internaţionale (în special către Eurostat), conducând la deschiderea procedurii de infrigement şi, implicit, la penalităţi pentru nerespectarea regulamentelor europene în domeniu şi la imposibilitatea producerii de date statistice aferente perioadei de relocare, din cauza blocării întregului sistem.

    Surse guvernamentale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul intenţionează să scoată Institutul Naţional de Statistică (INS) din spaţiile ocupate de 22 ani în imobilul din Bulevardul Libertăţii, lângă Parlament, şi să-l mute într-o clădire de pe Bulevardul Mircea Vodă sau în altă locaţie, urmând ca birourile astfel eliberate să fie puse la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de vicepremierul Liviu Dragnea, şi a Ministerul Finanţelor, aflat deja în imediata vecinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • Ce se mai întâmplă cu băncile greceşti

    El a estimat, potrivit presei elene, că ponderea creditelor neperformante (peste 30%, respectiv aproape 44% la creditele de consum) este una dintre cauzele restrângerii creditării, astfel încât nu este de aşteptat pe termen scurt o relansare a finanţărilor bancare.

    Propovoulos a insistat însă că, după ce băncile au pierdut economii de cca 90 mld. euro între 2009 şi 2012 şi după un proces de recapitalizare la o scară incomparabilă cu niciun alt sector economic, sistemul bancar elen beneficiază în sfârşit de “o bază solidă”.

    Băncile elene au primit până acum 50 mld. euro fonduri de recapitalizare de la stat, iar Provopoulos a admis, într-o audiere în faţa unei comisii parlamentare, că anumite bănci ar putea avea nevoie de capital suplimentar, după ce rezultatele testului de soliditate financiară comandat de stat şi derulat de compania americană BlackRock Solutions vor fi publicate.

    Guvernatorul a adăugat însă că nu sunt motive de nelinişte, din moment ce Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară (HFSF) are o rezervă de capital de 8,7 mld. euro capabilă să acopere orice necesităţi suplimentare de capital.

  • Raport al Băncii Naţionale a Austriei: atenţie la riscurile din Est

    Banca centrală este însă optimistă în privinţa modului cum cele şase bănci austriece incluse în testul UE de soliditate financiară din 2014 (BAWAG, Erste, Volksbanken, Raiffeisen Zentralbank cu cei doi acţionari ai săi – Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich-Wien şi Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich) vor face faţă cerinţelor calitative şi cantitative de capital ale testului.

    Rata capitalului de rang 1 la nivelul sistemului bancar austriac era în iunie de 11,5%, în creştere cu 0,5% faţă de finele lui 2012. Guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, atrage atenţia însă că băncile au nevoie în continuare de consolidarea bazei de capital, având în vedere profilul de risc generat de expunerea lor în Europa Centrală şi de Sud-Est şi aşteptările pieţelor financiare ca băncile să performeze mai bine decât le-o impun autorităţile europene de reglementare.

    În prima jumătate a anului, conform raportului OeNB, profitabilitatea băncilor austriece a fost influenţată negativ de condiţiile dificile de piaţă – dobânzi mici, venituri mai mici din dobânzi şi înrăutăţirea calităţii creditului, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, ceea ce a menţinut ridicat costul creditării. În acelaşi timp, băncile a trebuit să facă faţă unor cheltuieli operaţionale mai mari, a căror reducere va necesita renunţarea la activităţi neesenţiale şi axarea pe zonele esenţiale de activitate, respectiv un efort de reanalizare a structurii costurilor.

  • Autoritatea Bancară Europeană avertizează în privinţa riscurilor utilizării bitcoin

     De asemenea, monedele digitale sunt vulnerabile la atacuri ale hackerilor, a avertizat agenţia, citată de cotidianul Wall Street Journal.

    Monedele digitale pot fi folosite în activităţi criminale şi de spălare a banilor, din cauza gradului ridicat de anonimitate cu care sunt derulate tranzacţiile.

    “Recomandăm ca, în cazul în care cumpăraţi monede digitale (…) să nu folosiţi bani «reali» pe care nu vă puteţi permite să-i pierdeţi”, a transmis Autoritatea Bancară Europeană.

    Avertismentul vine la numai câteva zile după ce banca centrală a Chinei a anunţat că instituţiile financiare chineze nu trebuie să accepte depozite ale afacerilor care au legătură cu bitcoin sau să asigure acces la această monedă în cadrul serviciilor proprii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro