BusinessMagazin

Tag: reţele

  • Cum arată tunelurile secrete ale ISIS: teroriştii au creat adevărate reţele subterane pentru a scăpa de atacurile aeriene – GALERIE FOTO

    O întreaga reţea de tuneluri subterane a fost descoperită în Irak, dezvăluind modul în care membri ISIS se ascundeau de atacuri.

    Reţeaua a fost găsită atunci când forţele kurde au recapturat oraşul Sinbar, în luna decembrie.

    Sursă foto: Daily Mail

  • De la containere pline cu peşte proaspăt la gastronomie fină în casa lui Caragiale

    După Casa Caragiale, Andamo, La Union – Octopus Contemporary Mediterranean Restaurant este, de anul trecut, noul chiriaş al casei de patrimoniu de pe strada I.L. Caragiale a artistului cu acelaşi nume. Designul contemporan, dominat de tapiţerii vernil şi picturi murale ce reproduc acvarii, este completat de un aspect de casă păstrat de sobele din perioada artistului, cât şi de scara interioară din lemn, ce scârţâie la fiecare pas. Iar sinceritatea cu care Jeni Păun, antreprenoarea din spatele proiectului, spune că „Nu sfătuiesc pe nimeni să înceapă o astfel de afacere“, pare să vină tot din lumea lui Caragiale.

    „La un moment dat am ajuns să nu mai pot mânca dacă farfuria nu arăta într-un anume fel, astfel că de la plăcerea de a mânca altfel şi de la încurajarea primită din partea a foarte mulţi prieteni şi clienţi am hotărât să deschidem restaurantul“, descrie Jeni Păun gândurile care au determinat-o să ia în calcul deschiderea unui restaurant cu specific mediteranean-pescăresc, la începutul anului trecut. Familia ei, aflată la a doua generaţie de antreprenori, activează în domeniul importului, distribuţiei şi producţiei de produse din peşte şi fructe de mare de circa 25 de ani.

    Jeni Păun împreună cu Irina Cernat şi Florentina Tutuian au preluat afacerea Peştişorul de Argint de la părinţi. Prin intermediul acesteia, livrează marilor reţele de hipermarketuri peşte şi fructe de mare aduse atât din ţară, cât şi din ţări mari producătoare de produse piscicole precum Norvegia, Danemarca, Spania, Italia, Grecia. Parte din materia primă achiziţionată este transformată în semipreparate – afumate, marinate, salate, congelate sub brandul Peştişorul de Aur şi livrată ulterior tot hipermarketurilor. Selgros este principalul client, urmat de Auchan, Cora – dar antreprenorii livrează şi celorlalte reţele prezente pe piaţă. Au ajuns astfel la o cifră de afaceri de aproximativ şase milioane de euro şi la aproximativ 100 de angajaţi (în ambele firme), potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.

    Deşi nu a fost sprijinită de la început în proiectul deschiderii unui restaurant de ceilalţi membri ai familiei, spune că treptat aceştia au acceptat ideea, iar acum consideră că marca este reprezentativă pentru afacere şi pentru produsele comercializate. Chiar şi fiica de 13 ani este implicată în proiect – ea fiind cea care a a avut cea mai bună idee de nume pentru acesta. Alegerea casei lui Caragiale a venit întâmplător, datorită dimensiunii acesteia. „Având în vedere că sunt la început de drum în businessul acesta, mi-am dorit un loc mai mic pe care să pot să-l gestionez. Aşa arăta locul pe care îl visam eu pentru businessul acesta, o casă micuţă“, descrie ea casa, în care a putut amenaja un restaurant cu 60 de locuri, pe două niveluri.

    Totuşi, meniul mediteranean cu specific contemporan vine în antiteza Popeştilor şi Ioneştilor care mergeau la Nea Iancu. „Este o casă de patrimoniu, dar este greu să ne legăm de faptul că a fost casa lui Caragiale, ne legăm de acest aspect doar din punct de vedere arhitectural, este o mândrie, simţi în vibraţia casei istoria, dar meniul este diferit, este alt specific.“ Construit cu ajutorul chef-ului Nico Lontras, meniul are la bază conceptul de gastronomie fină, în care se regăsesc produse precum – carpaccio dome de caracatiţă sau fileu de barbun pe pat de pudră de cartofi mov. Cu un venit mediu per client cuprins între 65 şi 75 de lei, antreprenoarea caracterizează poziţionarea de preţ drept una corectă: „Nu suntem nici cei mai ieftini, nici cei mai scumpi“. Astfel, se axează pe clienţii cu vârsta de peste 30 de ani, care lucrează deja într-un loc de muncă sigur şi au venituri medii spre mari, dar care au ajuns la nivelul la care le place să experimenteze şi să îşi educe gusturile.

  • Căţelul hipster care a ajuns vedetă pe internet – GALERIE FOTO

    Un câine hipster cu atitudine face furori pe internet. Tobes,căţelul în vârstă de zece ani,  îmbrăcat cu pălării, cămăşi şi papioane chic pozează pentru stăpânul său. Oamenii apreciază stilul şi fotografiile de pe reţelele sociale, contul de Instagram al lui Tobes având peste 90.000 de fani. 

     

  • Ixia anunţă prima soluţie de validare a reţelelor de 50 Gigabit Ethernet (GbE) cu eficienţă dovedită în teren

    Modulul de load al interfeţei Ixia Xcellcom-Multis QSFP28 optimizează lăţimea de bandă a reţelelor şi reduce costurile de operare pentru clienţi cu centre de date hyper-scale

    Ixia a lansat, de curând, cea mai nouă soluţie de testare a vitezelor Ethernet. Noul produs le va permite clienţilor să lanseze reţele de 50 GbE care să răspundă nevoilor pentru lăţimii de bandă mai mari, reducând în acelaşi timp costurile şi spaţiul necesar pentru centrele de date hyper-scale. Soluţia Ixia de validare a reţelelor de 50 GbE a fost iniţial demonstrată la nivel teoretic în cadrul târgului de tehnologie Interop de anul trecut. Soluţia are la bază gama de module de load Xcellon-Multis cu viteze de testare de 50GbE, completând, astfel, soluţiile existente ce pot susţine viteze de 10, 25, 40 şi 100 GbE.

    În aprilie 2015, Ixia a lansat pe piaţă singura soluţie din lume dedicată reţelelor de 25GbE, punând astfel bazele dezvoltării a unei soluţii de 50GbE folosing platforma Xcellon-Multis QSFP28.Soluţia pentru reţelele de 50GbE a fost demonstrată cu succes de către Ixia prin realizarea unei transmisiuni de 50Gbps folosind cabluri de cupru între echipamentul Xcellon-Multis QSFP28 şi placa de reţea ConnectX-D Dual-Port.

    „Suntem încântaţi că Ixia a completat atât de rapid platforma Xcellon-Multisprin capabilităţi de testare ale reţelelor Ethernet de 50GbE, oferind astfel, în prezent, soluţii complete de testare pentru implementări de reţele de 10/25 şi 40/50/100GbE”,a menţionat Kevin Deierling, Vice President Marketing, Mellanox Technologies. „Soluţia Xcellon-Multis a accelerat validarea propriului nostru portofoliu de soluţii Ethernet, portofoliu ce includeswitchuri, carduri şi cabluri pentru plăcile de reţea din gama Spectrum, ConnectX-4 şi LinkX. Acest anunţ marchează disponibilitatea unui nou ecosistem ce va oferi un portofoliu complet de produse şi echipamente de testare şi începutul implementărilorîn teren a centrelor de date Ethernet cu viteze de 25, 50 şi 100 Gbps.”

    Xcellon-Multis este soluţia Ixia de ultimă generaţie dedicată testării reţelelor şi a fost creată special pentru nevoile extreme de testare ale companiilor web 2.0., ale furnizorilor de servicii cloud şi telecomunicaţii şi ale producătorilor de echipamente de reţea.

  • Aproape trei sferturi dintre companiile româneşti folosesc social media

    Aproximativ 74% dintre companiile din România utilizează reţelele sociale pentru promovare, vânzare sau recrutare, conform unui studiu Ernst&Young. Dintre utilizatori, 91% spun că utilizarea reƫelelor sociale le oferă un avantaj competitiv faƫă de companiile care nu folosesc reƫele sociale. Doar 53% dintre respondenţi generează oportunităţi de vânzare prin social media, potrivit computerblog.ro.

    Cam 21% dintre respondenƫi au afirmat că utilizarea reƫelelor de socializare face parte din strategia de comunicare a companiei, în creştere cu două procente faƫă de 2014, conform studiului EY România, Social media şi mediul de afaceri românesc 2015.

    Studiul, ajuns la cea de-a treia ediţie anuală, analizează răspunsurile a 270 de reprezentanţi ai unor companii din diverse industrii din România cu privire la modul în care acestea abordează marketing-ul prin intermediul reţelelor de socializare şi impactul pe care acest tip de marketing îl are în prezent în activitatea lor.

    Platforma “vedetă” şi anul acesta în România rămâne Facebook cu 92% din răspunsuri (93% la nivel global), urmată de LinkedIn cu 75% (71% la nivel global) şi de YouTube cu 37% (55% la nivel global). În România se remarcă creşteri semnificative ale utilizării LinkedIn (+14% faƫă de 2014), YouTube (+8% faƫă de 2014) şi Twitter (+8% faƫă de 2014), notează sursa citată.

  • Oţel şi sticlă pentru maşini

    Ultimul deceniu a reprezentat un adevărat roller-coaster pentru piaţa auto locală, de la investiţii de milioane şi chiar zeci de milioane de euro şi o piaţă care de la peste 300.000 de autoturisme vândute în 2007 s-a dus la mai puţin de 70.000 de unităţi în perioada de criză. Aceste salturi, dar şi prăbuşiri au atras după sine fluctuaţii în cadrul reţelelor de dealeri, unde mulţi au pariat pe adevărate „catedrale“ în care au investit chiar şi peste 20 de milioane de euro, cum sunt cazurile centrelor Cobălcescu de pe Splaiul Unirii din Capitală sau Porsche Pipera 2, în care Porsche Inter Auto a investit 15 milioane de euro.

    În tot acest timp, în ultimii opt ani, mai bine de un sfert dintre dealerii auto la nivel naţional şi‑au închis porţile pe măsură ce vânzările s-au concentrat pe marile oraşe, iar clienţii persoane fizice s-au orientat tot mai mult către maşinile la mâna a doua. Spre exemplu, în intervalul ianuarie-octombrie, 73% dintre cele 80.000 de maşini noi vândute pe piaţa locală au fost achiziţionate de firme, în timp ce importurile de maşini la mâna a doua au continuat să urce cu peste 10% la mai bine de 200.000 de unităţi în acelaşi interval.

    Dacia a demarat în vara anului trecut o campanie de reînnoire a reţelei de dealeri, modernizare care se va realiza în totalitate până la începutul anului 2017. Astfel, anul viitor, când vor veni noile Dacia Logan şi Sandero facelift, acestea vor fi comercializate din noile showroomuri. Când va veni noul Duster din 2018, întreaga reţea ar trebui să fie la noile standarde.
    Din iunie 2014 până în decembrie 2015, 40 de showroomuri au fost deja reamenajate şi aduse la noul standard, cunoscut sub numele de Dacia Evolution Plus. Aceasta reprezintă mai mult de 50% din întreaga reţea Dacia. Investiţia realizată depăşeşte 500.000 de euro.

    Noul concept de showroom include mobilierul nou, prezenţa unei zone de tip lounge şi a unui spaţiu pentru copii, prezentarea detaliată şi accesibilă a serviciilor propuse şi a diferitelor oferte de finanţare.
    Tot un dealer Dacia, Auto Cobălcescu, dar care mai are în portofoliu mărcile Renault, Nissan, dar şi SsangYong, a pariat pe restilizarea centrului din Bucureşti şi pe transformarea uneia din clădirile componente acestuia într-un centru BMW la noile standarde ale mărcii.

    Investiţia în noul centru se ridică la 2 milioane de euro, din care construcţia la 1,2 milioane de euro, iar restul reprezintă echipamentele. Centrul Cobălcescu din Bucureşti a fost cel mai scump dealership auto construit vreodată în România, fiind realizat în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro, deschis oficial în 2009 pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, alături de care s-au mai comercializat pentru perioade mai scurte Saab şi Suzuki, dar şi SsangYong, vândut în continuare de dealer, dar în volume mici. Al doilea cel mai scump centru auto din România este cel al Porsche Inter Auto din Pipera, unde austriecii au investit 15 milioane de euro în dealershipul de lux construit pentru Audi, Porsche, Bentley şi Lamborghini. Pentru 2015, Auto Cobălcescu estimează o cifră de afaceri de 16 milioane de euro, faţă de 16,5 milioane de euro în 2014, când a mai înregistrat şi o pierdere de aproape 2 milioane de euro.

    Auto Cobălcescu este primul centru BMW deschis în Capitală care nu aparţine Automobile Bavaria, fostul importator exclusiv BMW până în 2007, companie controlată de omul de afaceri Michael Schmidt. Totodată, noul centru BMW va concura direct cu centrele Midocar tot de pe Splaiul Unirii, dar amplasat mai aproape de Centura Capitalei unde sunt comercializate mărcile Audi şi Volkswagen, dar şi cu Autoklass, centrul Mercedes-Benz aflat la intersecţia dintre Splaiul Unirii şi calea Văcăreşti. BMW urmează aceeaşi strategie precum Audi şi Mercedes-Benz de a avea cel puţin doi dealeri diferiţi în Capitală. Marca Audi este comercializată în Bucureşti de Midocar şi de Porsche Inter Auto, Mercedes-Benz de ŢiriacAuto şi Autoklass.
    Anul viitor numai din activitatea BMW Auto Cobălcescu estimează o cifră de afaceri de 10-12 milioane de euro, adică un plus de 40% faţă de cifra de afaceri curentă.

    Bogdan Militaru, fostul brand manager Seat şi actual director de marcă al Audi în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa auto locală, spunea încă de la finalul anului 2014 că dealerii auto se vor asocia între ei după achiziţiile din ultimii ani pentru a reduce costurile şi pentru a se adapta la volumele mai mici de piaţă comparativ cu cele de peste 300.000 de autovehicule vândute în 2007 şi 2008. Motiv pentru care, până acum, dealerii mai mici şi fără resurse financiare au fost preluaţi de către cei mai mari, cum este cazul dealerului Volkswagen din Ploieşti, vândut de Cardinal Motors şi achiziţionat de grupul Rădăcini, sau investiţii în mărci premium realizate de dealeri care aveau de ani buni în spate un brand de volum, cum este cazul Cobălcescu sau Proleasing la Ploieşti care a adăugat la finalul anului 2014 marca BMW în portofoliu.

    Ruxandra Soare, actualul brand manager Seat în cadrul Porsche România, este de părere că „piaţa auto din România este în acest moment foarte dinamică şi într-un proces de reaşezare. Atât importatorii şi dealerii auto, cât şi clienţii se adaptează rapid ritmului actual al industriei auto. Dealerii multimarcă sunt din ce în ce mai răspândiţi, ei având avantajul de a fi activat în piaţa auto atât înainte, cât şi după2007. Avem dealeri multimarcă şi colaborăm foarte bine cu ei“.

    În acest moment marca Seat este reprezentată pe piaţa locală de 12 dealeri care includ showroom şi service, alături de cinci service-uri partenere. Anul trecut importatorul a autorizat un nou dealer în Constanţa, deţinut de compania Pro Group Exclusiv Auto. Spre comparaţie, în 2008 marca Seat deţinea o reţea de 20 de dealeri.

    „Pentru 2016 obiectivul nostru este de a acoperi două din zonele geografice pe care le avem deschise. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealershipului, dar şi de conceptul ce va fi implementat, de distribuitor sau agent“, spune Ruxandra Soare. În anul care a trecut, marca Seat a început implementarea noilor elemente de identitate a mărcii la dealerii săi. Au beneficiat sau vor beneficia de rebranding şapte showroomuri, iar restul de cinci urmează a fi finalizate în prima jumătate a acestui an. Investiţiile în acest domeniu depind de dimensiunea showroomului, de tipul acestuia şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică. Priorităţile pentru 2016 ale mărcii Seat sunt judeţele Timiş şi Bihor.

     

  • Un nou candidat la podium

    Anul acesta a fost finalizată tranzacţia prin care cele 20 de spaţii ale Real au fost integrate de Auchan, care a ajuns anul acesta la 33 de magazine şi 11.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri va depăşi 1 miliard de euro. Astfel, reţeaua franceză este principalul challenger pentru Kaufland, reţeaua germană fiind în acest moment liderul de piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cu vânzări de peste 1,6 miliarde de euro.

    În comerţ s-au produs o serie de schimbări importante – au crescut vânzările de produse alimentare, au fost deschise peste o sută de noi magazine, cinci reţele din retailul alimentar şi-au schimbat directorii generali, iar Auchan a încheiat preluarea celor 20 de spaţii Real.

    În primul rând, un efect important l-a avut reducerea TVA-ului la alimente, la jumătatea anului, de la 24% la 9%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, acest lucru a impulsionat consumul, fiind înregistrate plusuri de 20% ale vânzărilor de bunuri alimentare. Chiar dacă nu a dorit să dea detalii despre impactul acestei decizii în evoluţia rulajelor companiei, Gilles Roudy, directorul general al Metro Cash & Carry România, a comentat că anterior că acestea au fost vizibile şi, cumulat cu deciziile luate de companie, efectul se va simţi în rezultatele pentru întregul an.

    Mai mult, şeful reţelei germane se aşteaptă ca anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent, după ce compania a cunoscut o perioadă de scăderi, pe fondul reducerii numărului de clienţi – revânzători şi operatori din horeca. Anul trecut, Metro a avut afaceri de peste 1,01 miliarde de euro, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Metro, primul comerciant străin care a investit în România, şi-a stabilit drept ţinte pentru perioada imediat următoare dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua cash & carry pe piaţa românească. Nu are însă în plan deschiderea de noi spaţii, aşa cum nici concurentul direct, Selgros Cash & Carry, acesta fiind al patrulea an în care cele două reţele nu vor deschide niciun spaţiu.

    În segmentul super şi hipermarketurilor, miza pe extindere s-a păstrat. Cele mai rapide în s-au dovedit anul acesta Profi şi Mega, care au deschis peste 90 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Lidl avea, la închiderea ediţiei, 191 de magazine, cele mai numeroase dintre toţi retailerii de pe piţa românească.

    Anul acesta câteva companii din domeniu – Auchan, Lidl, Mega Image – au schimbat şi directorii generali. La începutul lunii decembrie, Ionuţ Ardelean, de 34 de ani, a fost numit director general al Auchan România. În prezent, el este cel mai puternic român aflat la conducerea unei reţele de comerţ, având de coordonat activitatea a 11.000 de angajaţi din 33 de hipermarketuri, după ce toate cele 20 de spaţii preluate de francezi de la Real au fost remodelate şi redeschise. În septembrie Auchan a finalizat ultima etapă, de natură juridică, din cadrul procesului de achiziţie. „La 1 septembrie 2015 Auchan a preluat întregul patrimoniu al Real Hypermarket Romania SRL, cu toate drepturile şi obligaţiile sale, fuziunea având ca efect transferul către Auchan a tuturor activelor şi pasivelor Real. Fuziunea celor două companii este doar un ultim simbol al convergenţei depline, la un an după ce toate magazinele au fost redeschise sub marca şi comerţul Auchan”, declara Frederic Bellon în septembrie, la acel moment el fiind cel care deţinea funcţia de director general al Auchan România. Astăzi sub brandul Real mai sunt doar patru magazine.

    Deschiderile de hipermarketuri ţin de regulă pasul cu dezvoltarea centrelor comerciale. La finalul lui noiembrie, Carrefour a deschis la Timişoara cel de-al 29-lea hipermarket din România al companiei şi primul din oraş în Shopping City Timişoara, un centru comercial dezvoltat de sud-africanii de la NEPI. Francezii au deschis hipermarketul înainte ca centrul comercial să fie inaugurat, eveniment anunţat pentru anul viitor. Grupul Carrefour a ajuns la 189 de spaţii de vânzare, incluzând 106 supermarketuri Market şi 53 de magazine de proximitate.

    Tot în tandem cu NEPI, Carrefour a inaugurat un hipermarket anul acesta şi în cadrul Mega Mall, deschis la Bucureşti, în luna mai, în urma unei investiţii de 165 de miliuoane de euro. Noul centru comercial găzduieşte peste 200 de magazine şi spaţii comerciale, pe o suprafaţă de 230.000 mp, care îl califică la titlul de mallul cu cea mai mare suprafaţă construită din România.

  • Cine te supraveghează online şi cum te poţi apăra

     Asigură‑te să nu laşi nimic în urma ta, şterge fişierele din logs, cele care înregistrează fiecare mişcare de pe calculator. Am făcut întocmai, apoi am ieşit la fel cum am intrat, nedetectat. Este doar o încercare de a înţelege mai bine hackingul. Se numeşte Hacknet şi este un joc video ce simulează activitatea unui hacker. Hackingul şi securitatea cibernetică nu sunt chiar atât de simple.

    Brain este numele primului virus de calculator şi a venit din Pakistan în 1986. A fost scris de doi fraţi şi nu a fost creat să fie maliţios, era inofensiv. Cei doi chiar şi-au lăsat numele, adresa şi un număr de telefon în corpul virusului. Au trecut 29 de ani de atunci şi viruşii nu mai sunt un joc, iar pericolele din spaţiul cibernetic sunt reale şi pot avea efecte devastatoare. De la an la an numărul fişierelor malware creşte, numărul atacurilor şi numărul incidentelor sporesc, iar criminalitatea cibernetică nu dă semne de oboseală. Infractorii hackeri se folosesc de internet pentru a frauda, a comite furturi de identitate sau pentru a descărca ilegal date. În Europa, anul trecut s-au înregistrat cu 41% mai multe incidente faţă de anul precedent. „Problema se află în creştere exponenţială deoarece cybercrime-ul este acum foarte profitabil. A devenit posibil, uşor şi lipsit de risc. Este mai greu să fii prins în spaţiul cibernetic, un infractor poate redirecţiona traficul din mai multe puncte, se poate ascunde în spatele IP-urilor“, spune Costin Raiu, director de cercetare şi analiză la compania rusă Kasperksy.

    Ştii ce spune faţa ta?

    În 2013, Edward Snowden a zguduit lumea dezvăluind că administraţia SUA interceptează convobirile telefonice şi conversaţiile a milioane de americani. Scandalul Snowden a schimbat lumea şi modul cum percepem supravegherea guvernamentală. Folosindu-se de inteligenţa artificială, companiile de tehnologie precum Facebook sau Google folosesc fotografiile încărcate de utilizator pentru a crea un model al feţei acestuia. Aplicaţia Google Photos este capabilă să analizeze faţa unei persoane şi să continue să recunoască acea faţă pe măsură ce omul înaintează în vârstă. Aceste modele ale feţelor ar putea fi introduse în baze de date, iar camerele de luat vederi din magazine sau aeroporturi ar putea să analizeze imaginile în căutarea individului. Companii de securitate, agenţii guvernamentale şi chiar agenţii de marketing ar putea folosi această tehnologie pentru a urmări oamenii şi a le studia comportamentul. Chestiunea devine şi mai complicată când aceeaşi tehnologie poate fi utilizată pentru a evalua starea de spirit analizând expresia facială. Compania Affectiva susţine că a tradus emoţiile în informaţii, analizând 11 miliarde de date de la aproape 3 milioane de chipuri. Vieţile personale, dar şi mediul de lucru se digitalizează tot mai mult. Suntem atât de expuşi online-ului şi reţelelor sociale, încât Facebook s-ar putea să te cunoască mai bine decât fratele tău, arată un studiu al Universităţilor Cambridge şi Stanford. Un computer ce a fost hrănit cu like-uri te cunoaşte mai bine decât o persoană apropiată. Singurul care s-a dovedit a fi capabil în a învinge computerul pe parcursul studiului a fost doar soţul sau soţia persoanei studiate. „Pericolul expunerii datelor personale pe reţelele de socializare este real şi din păcate foarte neglijat la noi. Reţelele de socializare au cam şters, pentru internet, diferenţa dintre public şi privat. Este o problemă de educaţie. Exact cum ne învăţau bunicii «să nu spunem din casă», trebuie învăţat că nu este nici normal, nici funcţional, nici «igienic», ba chiar periculos să ridicăm total barierele «privatului» pe reţelele de socializare“, este de părere Darie Cristea, directorul Inscop Research.

    Preţul unui om

    Dacă o reţea socială ne poate cunoaşte atât de bine pe baza like‑urilor şi a informaţiilor publice, ce l-ar opri pe un hacker să se folosească de aceste date ca să te exploateze, să-ţi fure informaţiile, să-ţi citească mailurile şi, de ce nu, să te urmărească prin camera web a laptopului?

    Lucrurile pot merge şi mai departe, iar accesul la camera web poate fi vândut cu doar un dolar altor sute de oameni. „Hackerul nu ţine cont de cine eşti, ei nu ţintesc doar milionari. Oricât de puţini bani are un om, hackerul îl stoarce de banii ăia“, spune Bogdan Botezatu, senior ethreat analyst la producătorul român de software Bitdefender. Poate nici nu ar trebui să caute prea mult, pentru că ar putea vedea pe reţelele sociale o poză cu câinele tău, pe nume Max, locul de naştere pe care l-ai făcut public pe profil, la fel ca şi numele membrilor familiei tale. Iar în aceste condiţii parcă nu mai este atât de greu să răspunzi la întrebările de securitate ale e-mailului, nu?
    Pe lângă reţelele sociale, toate site-urile, toate companiile unde un utilizator îşi face cont, unde este nevoit să dea date personale (nume, an de naştere, mail etc.), îţi pot strânge datele şi le pot vinde, fără voia ta.

    Financial Times a descoperit că părticelele de informaţie care compun existenţa unui ins modern, conectat, dependent de smartphone şi de reţele sociale sunt vândute de companiile care le adună cu preţuri ce încep de la 0,0005 dolari. Pe internet, informaţiile despre fiecare om valorează doar câţiva bănuţi, iar datele despre o persoană obişnuită sunt cel mai adesea tranzacţionate la valori ce nu depăşesc un dolar sau un euro. Informaţiile generale, referitoare la vârstă, gen, locul unde trăieşte, se vând cu jumătate de cent pentru fiecare o mie de persoane listate. Aproape orice căsuţă poştală electronică primeşte superoferte referitoare la vânzarea de baze de date cu adrese de e-mail ale firmelor şi instituţiilor publice din România. Doar 150 de lei costă o bază de date care cuprinde peste 2 milioane de astfel de adrese de mail. Datele personale care au fost introduse într-un cont pot fi vândute când compania respectivă este vândută sau când intră în faliment. Publicaţia New York Times a realizat o analiză a clauzelor a 100 de site-uri: dintre acestea, 85 precizau că ar transfera datele personale ale utilizatorilor în caz de achiziţie, fuziune sau faliment. Printre companiile „vinovate“ s-au numărat şi giganţii Amazon, Apple, Facebook sau Google.

    Valoarea datelor

    Internetul nu a fost creat ca o reţea securizată, ci una cu accent pe rapiditate şi conectivitate, o reţea expusă atacurilor. În acelaşi timp este un loc unde se realizează tranzacţii financiare sau sunt dezvăluite date personale. Conform unui raport al Symantec, peste 300 de milioane de viruşi au fost creaţi anul trecut, asta însemnând aproape un milion de noi ameninţări în fiecare zi. Nu toţi aceşti viruşi au fost creaţi pentru a ataca organizaţii sau companii, ci unii atacă direct utilizatori de rând.

    Ransomware este un astfel de exemplu. Acesta este un virus care criptează datele de pe un calculator infectat, iar pentru a primi acces utilizatorul trebuie să plătească o anumită sumă. „Ştiu un caz în care cineva trebuia să plătească 200 de euro în 24 de ore, iar, dacă nu plătea, suma cerută creştea la 1.000 de euro. N-au reuşit să plătească la timp şi a fost nevoit să dea 1.000 de euro pentru că nu avea back-up“, a spus Costin Raiu. Acest tip de atacuri a crescut cu 113% în 2014, însemnând că s-au înregistrat peste 700 pe lună.

    Deşi datele despre incidente sunt publice şi ştirile din media despre atacurile cibernetice au devenit aproape la fel de constante precum buletinul meteo de la jurnalul de ştiri, există încă o problemă de conştientizare a pericolului, care nu este bine înrădăcinată în minţile oamenilor. Este vorba de ideea unui incident, a unui atac, iar atitudinea „Mie nu poate să mi se întâmple“ pare să fie foarte întâlnită în România. „Nu-şi dau seama de riscuri până nu pierd ceva“, spune Raiu. Iar situaţia în România pare să fie foarte serioasă. Vorbind despre sistemele de securitate ale companiilor româneşti, Mădălin Dumitru, CEO la Cyber Smart Defence, companie ce oferă servicii de securitate cibernetică, spune că „stau extrem de prost din punctul de vedere al securităţii, 80-85% sunt vulnerabile la atacuri. Toţi clienţii care au apelat la serviciile noastre au avut vulnerabilităţi critice“. 

    Rata atacurilor de toate felurile a crescut anul trecut şi, implicit, multe dintre acestea au fost făcute publice. Să ne aducem aminte de scandalul de la Sony, unde, în urma unui atac, au fost dezvăluite date personale, discuţii private sau niveluri ale salariilor. Alt incident care a fost foarte vizibil a fost atacul asupra cloudului Apple şi publicarea fotografiilor intime a zeci de vedete de la Hollywood, iar cel mai recent atac a fost cel declanşat asupra site-ului Ashley Madison. Aceste hackuri nu se întâmplă doar societăţilor private, ci şi guvernelor. Hackerii au reuşit să sustragă informaţii sensibile, între care numărul de asigurări sociale a 21,5 milioane de americani care erau stocate în baze de date ale unor instituţii publice. Alte date privind 4,2 milioane de funcţionari au fost furate în cadrul unui alt atac cibernetic.

     

  • Cine te supraveghează online şi cum te poţi apăra

     Asigură‑te să nu laşi nimic în urma ta, şterge fişierele din logs, cele care înregistrează fiecare mişcare de pe calculator. Am făcut întocmai, apoi am ieşit la fel cum am intrat, nedetectat. Este doar o încercare de a înţelege mai bine hackingul. Se numeşte Hacknet şi este un joc video ce simulează activitatea unui hacker. Hackingul şi securitatea cibernetică nu sunt chiar atât de simple.

    Brain este numele primului virus de calculator şi a venit din Pakistan în 1986. A fost scris de doi fraţi şi nu a fost creat să fie maliţios, era inofensiv. Cei doi chiar şi-au lăsat numele, adresa şi un număr de telefon în corpul virusului. Au trecut 29 de ani de atunci şi viruşii nu mai sunt un joc, iar pericolele din spaţiul cibernetic sunt reale şi pot avea efecte devastatoare. De la an la an numărul fişierelor malware creşte, numărul atacurilor şi numărul incidentelor sporesc, iar criminalitatea cibernetică nu dă semne de oboseală. Infractorii hackeri se folosesc de internet pentru a frauda, a comite furturi de identitate sau pentru a descărca ilegal date. În Europa, anul trecut s-au înregistrat cu 41% mai multe incidente faţă de anul precedent. „Problema se află în creştere exponenţială deoarece cybercrime-ul este acum foarte profitabil. A devenit posibil, uşor şi lipsit de risc. Este mai greu să fii prins în spaţiul cibernetic, un infractor poate redirecţiona traficul din mai multe puncte, se poate ascunde în spatele IP-urilor“, spune Costin Raiu, director de cercetare şi analiză la compania rusă Kasperksy.

    Ştii ce spune faţa ta?

    În 2013, Edward Snowden a zguduit lumea dezvăluind că administraţia SUA interceptează convobirile telefonice şi conversaţiile a milioane de americani. Scandalul Snowden a schimbat lumea şi modul cum percepem supravegherea guvernamentală. Folosindu-se de inteligenţa artificială, companiile de tehnologie precum Facebook sau Google folosesc fotografiile încărcate de utilizator pentru a crea un model al feţei acestuia. Aplicaţia Google Photos este capabilă să analizeze faţa unei persoane şi să continue să recunoască acea faţă pe măsură ce omul înaintează în vârstă. Aceste modele ale feţelor ar putea fi introduse în baze de date, iar camerele de luat vederi din magazine sau aeroporturi ar putea să analizeze imaginile în căutarea individului. Companii de securitate, agenţii guvernamentale şi chiar agenţii de marketing ar putea folosi această tehnologie pentru a urmări oamenii şi a le studia comportamentul. Chestiunea devine şi mai complicată când aceeaşi tehnologie poate fi utilizată pentru a evalua starea de spirit analizând expresia facială. Compania Affectiva susţine că a tradus emoţiile în informaţii, analizând 11 miliarde de date de la aproape 3 milioane de chipuri. Vieţile personale, dar şi mediul de lucru se digitalizează tot mai mult. Suntem atât de expuşi online-ului şi reţelelor sociale, încât Facebook s-ar putea să te cunoască mai bine decât fratele tău, arată un studiu al Universităţilor Cambridge şi Stanford. Un computer ce a fost hrănit cu like-uri te cunoaşte mai bine decât o persoană apropiată. Singurul care s-a dovedit a fi capabil în a învinge computerul pe parcursul studiului a fost doar soţul sau soţia persoanei studiate. „Pericolul expunerii datelor personale pe reţelele de socializare este real şi din păcate foarte neglijat la noi. Reţelele de socializare au cam şters, pentru internet, diferenţa dintre public şi privat. Este o problemă de educaţie. Exact cum ne învăţau bunicii «să nu spunem din casă», trebuie învăţat că nu este nici normal, nici funcţional, nici «igienic», ba chiar periculos să ridicăm total barierele «privatului» pe reţelele de socializare“, este de părere Darie Cristea, directorul Inscop Research.

    Preţul unui om

    Dacă o reţea socială ne poate cunoaşte atât de bine pe baza like‑urilor şi a informaţiilor publice, ce l-ar opri pe un hacker să se folosească de aceste date ca să te exploateze, să-ţi fure informaţiile, să-ţi citească mailurile şi, de ce nu, să te urmărească prin camera web a laptopului?

    Lucrurile pot merge şi mai departe, iar accesul la camera web poate fi vândut cu doar un dolar altor sute de oameni. „Hackerul nu ţine cont de cine eşti, ei nu ţintesc doar milionari. Oricât de puţini bani are un om, hackerul îl stoarce de banii ăia“, spune Bogdan Botezatu, senior ethreat analyst la producătorul român de software Bitdefender. Poate nici nu ar trebui să caute prea mult, pentru că ar putea vedea pe reţelele sociale o poză cu câinele tău, pe nume Max, locul de naştere pe care l-ai făcut public pe profil, la fel ca şi numele membrilor familiei tale. Iar în aceste condiţii parcă nu mai este atât de greu să răspunzi la întrebările de securitate ale e-mailului, nu?
    Pe lângă reţelele sociale, toate site-urile, toate companiile unde un utilizator îşi face cont, unde este nevoit să dea date personale (nume, an de naştere, mail etc.), îţi pot strânge datele şi le pot vinde, fără voia ta.

    Financial Times a descoperit că părticelele de informaţie care compun existenţa unui ins modern, conectat, dependent de smartphone şi de reţele sociale sunt vândute de companiile care le adună cu preţuri ce încep de la 0,0005 dolari. Pe internet, informaţiile despre fiecare om valorează doar câţiva bănuţi, iar datele despre o persoană obişnuită sunt cel mai adesea tranzacţionate la valori ce nu depăşesc un dolar sau un euro. Informaţiile generale, referitoare la vârstă, gen, locul unde trăieşte, se vând cu jumătate de cent pentru fiecare o mie de persoane listate. Aproape orice căsuţă poştală electronică primeşte superoferte referitoare la vânzarea de baze de date cu adrese de e-mail ale firmelor şi instituţiilor publice din România. Doar 150 de lei costă o bază de date care cuprinde peste 2 milioane de astfel de adrese de mail. Datele personale care au fost introduse într-un cont pot fi vândute când compania respectivă este vândută sau când intră în faliment. Publicaţia New York Times a realizat o analiză a clauzelor a 100 de site-uri: dintre acestea, 85 precizau că ar transfera datele personale ale utilizatorilor în caz de achiziţie, fuziune sau faliment. Printre companiile „vinovate“ s-au numărat şi giganţii Amazon, Apple, Facebook sau Google.

    Valoarea datelor

    Internetul nu a fost creat ca o reţea securizată, ci una cu accent pe rapiditate şi conectivitate, o reţea expusă atacurilor. În acelaşi timp este un loc unde se realizează tranzacţii financiare sau sunt dezvăluite date personale. Conform unui raport al Symantec, peste 300 de milioane de viruşi au fost creaţi anul trecut, asta însemnând aproape un milion de noi ameninţări în fiecare zi. Nu toţi aceşti viruşi au fost creaţi pentru a ataca organizaţii sau companii, ci unii atacă direct utilizatori de rând.

    Ransomware este un astfel de exemplu. Acesta este un virus care criptează datele de pe un calculator infectat, iar pentru a primi acces utilizatorul trebuie să plătească o anumită sumă. „Ştiu un caz în care cineva trebuia să plătească 200 de euro în 24 de ore, iar, dacă nu plătea, suma cerută creştea la 1.000 de euro. N-au reuşit să plătească la timp şi a fost nevoit să dea 1.000 de euro pentru că nu avea back-up“, a spus Costin Raiu. Acest tip de atacuri a crescut cu 113% în 2014, însemnând că s-au înregistrat peste 700 pe lună.

    Deşi datele despre incidente sunt publice şi ştirile din media despre atacurile cibernetice au devenit aproape la fel de constante precum buletinul meteo de la jurnalul de ştiri, există încă o problemă de conştientizare a pericolului, care nu este bine înrădăcinată în minţile oamenilor. Este vorba de ideea unui incident, a unui atac, iar atitudinea „Mie nu poate să mi se întâmple“ pare să fie foarte întâlnită în România. „Nu-şi dau seama de riscuri până nu pierd ceva“, spune Raiu. Iar situaţia în România pare să fie foarte serioasă. Vorbind despre sistemele de securitate ale companiilor româneşti, Mădălin Dumitru, CEO la Cyber Smart Defence, companie ce oferă servicii de securitate cibernetică, spune că „stau extrem de prost din punctul de vedere al securităţii, 80-85% sunt vulnerabile la atacuri. Toţi clienţii care au apelat la serviciile noastre au avut vulnerabilităţi critice“. 

    Rata atacurilor de toate felurile a crescut anul trecut şi, implicit, multe dintre acestea au fost făcute publice. Să ne aducem aminte de scandalul de la Sony, unde, în urma unui atac, au fost dezvăluite date personale, discuţii private sau niveluri ale salariilor. Alt incident care a fost foarte vizibil a fost atacul asupra cloudului Apple şi publicarea fotografiilor intime a zeci de vedete de la Hollywood, iar cel mai recent atac a fost cel declanşat asupra site-ului Ashley Madison. Aceste hackuri nu se întâmplă doar societăţilor private, ci şi guvernelor. Hackerii au reuşit să sustragă informaţii sensibile, între care numărul de asigurări sociale a 21,5 milioane de americani care erau stocate în baze de date ale unor instituţii publice. Alte date privind 4,2 milioane de funcţionari au fost furate în cadrul unui alt atac cibernetic.

     

  • Cum va arăta lumea în 2025

    Digitalizarea şi automatizarea rapidă a societăţii vor revoluţiona viitorul reţelelor, iar volumul recent lansat The Future X Network: A Bell Labs Perspective detaliază prespectiva Bell Labs asupra contextului în care se va produce una dintre cele mai importante şi de anvengură schimbări de paradigmă în tehnologie de până acum.

    Cartea The Future X Network este editată de Bell Labs, care în 90 de ani de existenţă a fost recompensat cu 8 premii Nobel, şi coordonată de Marcus K. Weldon, preşedintele Bell Labs şi CTO. 

    Volumul lansat surprinde tendinţele din tehnologie până în 2025. Se estimează că 47% din traficul de date va fi folosit de servicii video în IoT, faţă de 1% în prezent. Rata de utilizare a dispozitivelor per persoană va creşte de 10 ori în Statele Unite, iar plăţile mobile se vor creşte de 12 ori. Însă nu fără risc deoarce atacurile cibernetice vor creşte de 180 ori!

    De asemenea, numărul de date brute, colectate pentru a fi analizate, va exploda, de la 7 ZB, la 133 ZB, iar traficul în reţea va creşte de 13 ori.

    În plus, se aşteaptă o dezvoltare a tehnoligiei de printare 3D şi livrările cu drone vor creşte de 30 de ori la nivel internaţional.