Tag: restructurare

  • Plan de restructurare la Sibex

    Conducerea Sibex va prezenta în Adunarea Generală a Acţionarilor din 12-13 aprilie planul de restructurare şi repozitionare demarat la începutul acestui an. O parte din măsurile cuprinse în acest plan au fost deja întreprinse în primul trimestru, majoritatea urmând să fie continuate sau extinse.

    Principalele provocări sunt creşterea valorii acţiunii Sibex şi a lichidităţii acesteia, elemente strâns legate de volumele de tranzacţionare, cifra de afaceri realizată, eficientizarea operaţională şi stabilitatea financiară a companiei.

    Piaţa derivatelor a crescut gradual în primele 3 luni ale anului, numărul de contracte realizat în martie fiind cu 35% mai mult faţă de contractele tranzacţionate în luna decembrie.

    Conform bugetului pentru anul în curs, veniturile estimate pentru 2013 sunt mai mari cu aproximativ 15% faţă de cele din 2012, respectiv 3.105.000 lei. Pentru anul în curs, Sibex şi-a propus cheltuieli de 3.098.630 lei, în scadere cu 45% faţă de anul precedent.

    Sibex îşi propune o serie de lansări de produse răspândite pe marile pieţe internaţionale, dar şi de produse cu active suport româneşti. De asemenea, vor fi retrase de la tranzacţionare produsele nevandabile sau neadaptate pieţei actuale, în paralel cu modificarea paşilor de cotare, ajustarea marjelor şi comisioanelor.

    Pe termen lung, Sibex îşi propune lansarea primului CFD străin, pentru a deschide calea altor produse străine, crearea unor pieţe de energie electrică, gaze şi cereale, lansarea de produse structurate, ETF-uri şi obligaţiuni. De asemenea, compania vizează cooptarea de specialişti în departamentele de dezvoltare şi produse noi, dar şi optimizarea resurselor interne şi creşterea productivităţii muncii.

    O linie importanta în dezvoltarea Sibex este strâns legată de market-makeri. Sibex a demarat deja un program de stimulare financiară a acestora, urmând ca în al doilea semestru să dezvolte proiecte de anvergură, pentru facilitarea accesului investitorilor la produse moderne. Sibex îşi propune să atragă un număr important de market makeri de pe pieţele dezvoltare, care să aducă produse şi lichiditate.

    Sibex va continua implicarea în zona educativă, prin extinderea proiectelor actuale sau demararea de noi iniţiative educative, transpuse în cursuri, seminarii, webinarii, în parteneriat cu intermediari, lectori de renume şi cu mediul universitar. De asemenea, se vor iniţia cursuri dedicate instruirii adecvate a angajaţilor din cadrul companiilor listate pe piaţa locală.
     

  • Cionga: Restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face “heirupist”. Cu sau fără mine, probleme rămân

     “Respect decizia Consiliului Bursei şi sunt gata să asigur tranziţia conform contractului. Nu am primit încă nici o explicaţie clară cu privire la obiectivele majore pe care timp de şase luni nu le-aş fi îndeplinit. Ceea ce pot să spun, însă, este că restructurarea unei companii cum este Bursa de Valori nu se poate face heirupist. Vorbim aici nu doar de viitorul unei companii ci şi de viaţa unor oameni, angajaţi ai acesteia. Cine îşi imaginează, mai ales în contextul economic actual, că se poate juca cu asta sărind etapele unei analize serioase dovedeşte că nu este un leader şi manager responsabil”, a declarat Cionga.

    BVB a anunţat vineri că directorul general a fost revocat din funcţie, confirmând astfel informaţiile furnizate de MEDIAFAX. Potrivit unui comunicat al bursei, administratorii companiei apreciază că restructurarea operatorului pieţei de capital nu a înregistrat un progres suficient de rapid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BVB despre revocarea lui Cionga: Restructurarea bursei nu a fost suficient de rapidă

     “Raportat la aşteptările Consiliului de Administraţie, procesul de restructurare al Bursei de Valori Bucureşti nu a înregistrat un progres suficient de rapid, fiind la acest moment în etape incipiente”, potrivit unui comunicat transmis vineri de Bursă.

    Cionga va rămâne la conducerea executivă a Bursei pentru încă două luni, astfel încât să se asigure o tranziţie cât mai uşoară către preluarea atribuţiilor de către o persoană care va fi selectată de Consiliul de Administraţie, mai arată sursa citată.

    Consiliul de Administraţie al Bursei a analizat, joi, activitatea lui Cionga în primele şase luni de mandat şi, prin votul administratorilor, s-a decis revocarea acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai mari firme de insolvenţă. Cine face cei mai mulţi bani din restructurarea sau falimentul altora

    În cei aproape cinci ani de când mediul local de business se confruntă cu un picaj al pieţelor fără precedent în ultimele decenii, o nouă breaslă de consultanţi a prins cheag, şi anume practicienii în insolvenţă, domeniu în care cele mai mari 34 de firme au realizat anul trecut venituri de peste 100 de milioane de lei (22,5 mil. euro), potrivit datelor centralizate de Uniu­nea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR).

     

    Piaţa firmelor de insolvenţă este în prezent departe de onorariile pe care le încasează marile firme de consultanţă din grupul Big Four sau casele de avocatură, dar poate fi comparată cu cea a consultanţilor imobiliari, care în prezent se bat pentru onorarii de circa 20-25 mil. euro pe an.

    În ultimii cinci ani au intrat în insolvenţă peste 90.000 de firme locale, situaţie de pe urma căreia deocamdată primii care câştigă sunt firmele celor aproximativ 2.300 de practicieni din insolvenţă. Potenţialul de creştere al acestei pieţe este însă semnificativ, pe măsură ce administratorii judiciari vor reuşi să reorganizeze mai multe din aceste firme, iar tranzacţiile cu active scoase la lichidare se vor mai dezgheţa. Cel mai mare jucător din piaţa de profil a fost anul trecut Casa de Insolvenţă Transilvania, care prin intermediul filialelor din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea şi Braşov a realizat venituri de 6,5 mil. euro. Următoarele poziţii în top sunt ocupate de firma Global Money Recovery din Oradea (administratorul judiciar al firmei Atlas Telecom), RVA Insol­vency (Arin Stănescu), Euro Insol (Remus Borza) şi BDO Business Restructuring.

    Citit mai multe pe zf.ro

    ZF lansează astăzi un supliment de 16 pagini în care tratează pe larg fenomenul insolvenţelor

     

     

     

     

     

  • Băncile cipriote au angajat cea mai mare firmă de securitate din lume pentru redeschiderea de joi

     Acordul prevede ca Cyprus Popular Bank să fie închisă, iar o parte a activelor să fie transferate către Bank of Cyprus, instituţie de credit care va fi restructurată puternic. Depozitele de peste 100.000 de euro ar putea înregistra pierderi de circa 40% pentru a acoperi costurile de restructurare.

    Băncile vor ca agenţii de securitate ai firmei britanice să păzească sucursalele băncilor, întrucât nu ştiu la ce să se aştepte joi, potrivit portalului GreekReporter. Băncile din Cipru sunt închise încă de pe 15 martie, iar retragerile din bancomate au fost limitate treptat până la 100 de euro pe zi pentru fiecare cont.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Bank of Cyprus demisionează, din cauza acordului Ciprului cu zona euro

     Artemis şi-a înaintat demisia board-ului director, potrivit agenţiei cipriote CNA.

    Cipru a acceptat în noaptea de duminică spre luni condiţii dure de restructurare a sectorului bancar, pentru a primi împrumuturi de 10 miliarde de euro de la statele din zona euro. Un acord precedent încheiat de oficialii ciprioţi cu zona euro a fost respins de Parlament, care a refuzat săptămâna trecută taxarea depozitelor bancare.

    Noua înţelegere prevede ca Laiki, a doua mare bancă a ţării, să fie închisă, iar sumele care depăşesc 100.000 de euro din depozitele bancare să fie transferate într-o bancă de active toxice, unde sunt aşteptate pierderi mari. Depozitele sunt garantate în limita a 100.000 de euro, în conformitate cu legislaţia europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai stăm încă trei luni cu FMI

    CFR Marfă, care a anunţat că estimează pentru 2-13 o pierdere de 211 mil. lei, ar urma să fie vândută până la jumătatea lunii mai. FMI a aprobat prelungirea cu trei luni a actualului acord cu România, care urma să expire la 30 martie, motivând că această decizie “va oferi timp autorităţilor române spre a aplica măsurile necesare” pentru a-şi îndeplini angajamentele, în special prin reducerea arieratelor la nivelul administraţiei centrale şi locale şi prin îmbunătăţirea managementului la companiile de stat.

    Actualul acord preventiv, încheiat la 30 martie 2012, pune la dispoziţia României 3,5 mld. euro, din care Guvernul a optat să nu folosească până acum nicio tranşă.

    Dincolo de acest anunţ, preocuparea Guvernului pentru punctele delicate din programul cu FMI a luat exclusiv calea justiţiei, prin atacarea găurile negre din economie cu cea mai mare încărcătură de amintiri politice portocalii. Premierul Victor Ponta a anunţat că va trimite la DNA un raport din care reiese că Hidroelectrica a fost prejudiciată cu sute de milioane de euro, bani ce “au ajuns pe la Videanu şi PNL”. Raportul, întocmit de Corpul de Control al Guvernului, indică drept vinovaţi, printre alţii, pe foştii demnitari Adriean Videanu, Ion Ariton şi Tudor Şerban pentru pierderile de 553,1 mil. lei din 2009-2011 din cauza contractelor păguboase încheiate cu “băieţii deştepţi”.

    În acelaşi timp, DNA a făcut cunoscut că pe baza sesizărilor de la Corpul de Control depuse în ultimul an au fost constituite 21 de cauze penale în curs de instrumentare, iar în una dintre cauze, procurorii au dispus începerea urmăririi penale. DNA lucrează în continuare cu garda veche, întrucât conflictele politice din jurul Ministerului Justiţiei şi al CSM n-au permis numirea unui înlocuitor al lui Daniel Morar la conducerea instituţiei.

  • Avalanşe de CV-uri la companiile de stat. Pe măsura patimilor lor

    Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie a primit 79 de candidaturi pentru ocuparea postului de administrator la Romgaz, 67 pentru Transgaz şi 62 pentru Nuclearelectrica. Consiliul de administraţie al fiecăreia dintre cele trei companii este format din cinci membri.

    La Hidrolectrica entuziasmul pare să fie mai mare: în prima zi de la anunţul pentru recrutarea managerilor, compania a primit aproape 500 de CV-uri, din care aproape 50 au fost depuse doar pentru funcţia de şef al departamentului de achiziţii. “Poziţia de manager al Departamentului Achiziţii şi Logistică a generat, până acum, cel mai mare interes, fi ind vizată de 46 de persoane, alte patru roluri din conducerea la nivel central a companiei având peste 20 de aplicaţii înregistrate”, informa compania.

    Perioada de recrutare a 67 de directori a început pe 20 martie şi se va încheia în 10 aprilie. Administratorul judiciar al Hidroelectrica, firma Euro Insol, a desfiinţat în luna ianuarie 22 posturi de director din Hidroelectrica, iar cei 57 de şefi din noua organigramă au fost numiţi cu delegaţie.

    PLAN DE MANAGEMENT LA TAROM
    La Tarom, companie care are deja conducere privată, a apărut şi un plan de management, care prevede înregistrarea unor pierderi de 143 mil. lei în acest an, mai mici faţă de cele din bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, propus de Ministerul Transporturilor, care indică un rezultat negativ de 186 milioane lei. Compania a încheiat anul trecut cu o pierdere preliminară neauditată de 236 milioane lei. Tarom estimează pentru acest an venituri de 1,28 miliarde lei şi cheltuieli de 1,46 miliarde lei.

    Tarom va iniţia în martie un program de retragere voluntară a personalului, care prevede reducerea cu 10% a personalului companiei de transport aerian până la finele anului. Acest program se va desfăşura pe toată durata anului 2013 şi va fi revizuit la sfârşitul anului pentru a vedea dacă este nevoie să fi e prelungit şi în anul 2014. Potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli propus pentru acest an, Tarom ar putea încheia 2013 cu 2.030 de angajaţi.

    Directorul general executiv Christian Heinzmann apreciază că Tarom ar trebui să aibă în jur de 1.500 de
    angajaţi la nivelul anului 2015, când îşi propune să revină pe profit. Compania îşi propune să crească cu câte 100.000 pe an numărul pasagerilor transportaţi, de la 2,3 milioane în acest an la 2,6 milioane în 2016. În acelaşi timp, gradul de încărcare al aeronavelor ar urma să urce de la 68% în acest an la 75% în 2016. De asemenea, vor fi negociate noi poliţe de asigurare, îmbunătăţite, pentru aeronave, pentru a reduce costurile.

    O altă direcţie pentru eficientizarea activităţii este renegocierea contractelor cu furnizorii majori ai companiei. Conducerea companiei a obţinut deja discounturi de 5% până la 10% în cazul a 12 contracte, generând reduceri de costuri de aproximativ 1 milion de dolari anual.

    CFR MARFĂ, TOT CU PIERDERI
    CFR Marfă estimează că va încheia acest an cu pierderi de 211 milioane lei, de 2,2 ori mai mari faţă de rezultatul negativ bugetat pentru 2012, de 95 milioane lei. Potrivit proiectului de buget pentru acest an, compania de stat estimează venituri de 1,135 lei miliarde lei şi cheltuieli de 1,346 miliarde lei. Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, ultimul an în care compania a fost pe profit a fost 2007, cu un câştig net de 4,7 milioane lei.

    |n intervalul 2008-2011, pierderile totale ale CFR Marfă s-au ridicat la 1,1 miliarde lei. CFR Marfă estimează că va încheia acest an cu 9.053 de salariaţi, bugetul pentru anul trecut indicând un număr de 9.162 angajaţi pentru finele lui 2012. Compania a programat suma de 77 milioane lei pentru investiţii în 2013, cu 20 de milioane lei mai puţin faţă de anul trecut.

    VENITURI SUPLIMENTARE DIN FIER VECHI
    CFR SA vrea să obţină venituri suplimentare de peste 50 de milioane de lei în urma eficientizării activităţii de patrimoniu şi valorificării deşeurilor feroase.

    “Principalele măsuri operaţionale care vor fi implementate la nivel naţional în perioada imediat următoare vizează eficientizarea activităţii comerciale, prin reanalizarea actualelor tarife percepute pentru închirierea spaţiilor şi a terenurilor din patrimoniul privat al companiei, precum şi prin utilizarea unui mecanism mai eficient de stabilire a preţurilor pentru locaţiile încă neînchiriate. De asemenea, compania va demara şi procedurile de valorifi care a fi erului vechi şi a materialelor mărunte de cale, procedură care se va desfăşura etapizat prin Bursa Română de Mărfuri în următoarele 4-5 luni”, informează compania.

    Măsurile vor duce la încasarea unor venituri estimate pentru anul în curs la peste 50 de milioane de lei. Directorul general al CFR SA, Dimitrios Sophocleous, va analiza în paralel, împreună cu reprezentanţii sucursalelor feroviare, mai multe oportunităţi de utilizare a activelor companiei şi de valorificare a forţei de muncă.

  • Parlamentul din Cipru va discuta vineri un plan pentru restructurarea sectorului bancar

     Legislativului i se va cere să aprobe restructurarea Laiki, a doua mare instituţie de credit a ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale din Cipru, Panicos Demetriades, citat de Financial Times. Astfel Laiki va fi scindată între o bancă “bună” şi una “neperformantă”, urmând ca depozitele mari să sfârşească în a doua, a spus el.

    “Sistemul bancar are nevoie de restructurare, altfel va intra în faliment, iar aceasta trebuie făcută imediat. Prin stabilirea acestui cadru legal, vor fi impuse măsuri de restructurare asupra Laiki, astfel încât să se afle în poziţia de a continua să ofere servicii bancare clienţilor”, a afirmat guvernatorul.

    Depozitele de până la 100.000 de euro vor fi garantate, iar locurile de muncă vor fi menţinute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom a propus Ciprului ajutor financiar, în schimbul dreptului de explorare a gazelor

     Reprezentanţi ai producătorului rus de gaze au transmis propunerea duminică seară preşedintelui cipriot, Nicos Anastasiades, potrivit postului Sigma TV, citat de portalul Greek Reporter.

    Planul prevede ca Gazprom să finanţeze restructurarea sistemului bancar al ţării în schimbul unui control considerabil asupra resurselor de gaze naturale ale Ciprului. Dacă acceptă propunerea ruşilor, Cipru nu va mai fi nevoit să accepte condiţiile impuse de statele zonei euro pentru un pachet de ajutor financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro