BusinessMagazin

Tag: regiune

  • Cinema City a deschis la Cluj cea de-a 5-a sală 4DX din România

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România, parte din Cineworld Group, devenit recent al doilea mare lanţ de cinematografe din lume, în urma extinderii în SUA, prin achiziţia Regal Entertainment Group de către Cineworld Group plc. Mooky Greidinger, CEO-ul Cineworld Group, face parte din a treia generaţie a unei familii care s-a lansat în afaceri în acest domeniu în 1930, când bunicul său a deschis primul cinema în Haifa, Israel. De peste 87 de ani, Cinema City urmăreşte neîncetat să ofere cea mai bună şi mai diversă experienţă cinematografică unui public cât mai larg.

    Cinema City a mizat întotdeauna pe cele mai importante trenduri cinematografice – precum IMAX, 4DX sau VIP –, încă din 2007, când a deschis primele cinematografe din România. Iar dacă acum zece ani a urmări un blockbuster în format 3D reprezenta cea mai atractivă şi mai nouă modalitate de vizionare a unui film, tendinţele în cinematografie s-au schimbat rapid în ultimii ani, spectatorii căutând în sala de cinema adrenalină şi producţii memorabile trăite din ce în ce mai intens, fapt ce a dus la apariţia unui format precum 4DX-ul – o experienţă pentru toate simţurile. De altfel, în toate ţările unde au fost deschise aceste săli în ultimii ani, într-un ritm alert, spectatorii au fost cuceriţi, 4DX-ul performând în mod susţinut şi aducând din ce în ce mai mulţi oameni la cinema.

    La finalul lui 2017, compania a aniversat 10 ani şi 25 de multiplexuri în România, cu un total de aproape 41,000 de locuri în 231 de săli, printre care se numără şi 2 săli T IMAX, 5 săli 4DX şi 6 săli VIP. Mai mult, doar în ultimii 3 ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro.

    Odată cu deschiderea de luna aceasta, în România există acum un adevărat lanţ de cinema 4DX, care cuprinde 5 săli 4DX (în Mega Mall Bucureşti, City Park Mall Constanţa, Shopping City Timişoara, Brăila Mall şi Iulius Mall din Cluj-Napoca), disponibile doar în reţeaua Cinema City. Aceste 5 săli reprezintă aproape 15% din totalul de 36 existente în întreaga reţea Cineworld din Europa şi Israel, care cuprinde 9 ţări.

    Tehnologia 4DX reprezintă unul dintre cele mai revoluţionare formate de vizionare, fiind creată în 2009 de CJ 4DPLEX. Compania sud-coreeană a combinat tehnologia şi creativitatea pentru a le oferi spectatorilor o experienţă de cinema absolută, în care mişcările fluide sau dinamice ale scaunelor high-tech mobile se completează cu efectele de mediu, precum vântul, ploaia, ceaţa, fulgerele, bulele de săpun sau mirosul, disponibile atât pentru filmele 2D, cât şi pentru filmele 3D.

  • Judeţul din România unde se trăieşte ca în Evul Mediu. Mii de familii nu au apă curentă, electricitate şi încă folosesc WC-ul din curte

    Mai mult de  jumătate din locuinţele din judeţ au toaleta în curte. În plus, aproape 2.000 de case nu au energie electrică.  De precizat, că aşa arată situaţia la ultimul  recensământ al populaţiei şi locuinţelor din 2011. De la ultimul recensământ şi până în prezent situaţia ar fi putut suferi transformări, dar o situaţie actualizată se poate afla abia la următorul recensământ.
     
    Deşi oltenii au un simţ dezvoltat al proprietăţii, puţini conjudeţeni au casele dotate cu cele necesare unui minim confort şi unei igiene corespunzătoare. Un raport al Institutului European de Statistică (Eurostat), publicat în 2016 arăta că regiunea sud-vest Oltenia se află pe ultimul loc în rândul regiunilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte dotarea locuinţelor cu WC (în interiorul casei) şi cu apă curentă.
     
    Astfel, potrivit datelor Direcţiei Regionale de Statistică Olt, mai mult de jumătate din numărul de locuinţe din judeţ nu sunt racordate la sistem de canalizare. Din totalul de 189.653 de locuinţe, din judeţul Olt, 53.834 sunt racordate la o  reţea publică de canalizare, în timp ce 17.558 de locuinţe au sistem propriu de canalizare. Însă nu mai puţin de 112.057 locuinţe nu sunt racordate la sistemul de canalizare. 
     
    În ce priveşte mediul urban, datele recensământului din 2011 arătau că din cele 30.896 de locuinţe, 29.285 erau racordate la o reţea publică de canalizare, 414 la un sistem propriu de canalizare şi 197 – altă situaţie. În urmă cu şapte ani nu mai puţin de 1.000 de locuinţe din Slatina nu aveau sistem de canalizare.
     
    În Caracal datele arătau că în 2011, 1.347 de locuinţe nu erau racordate la un sistem de canalizare, în oraşul Balş, 1.462 de locuinţe nu aveau canalizare, în oraşul Corabia, 2.096 nu erau racordate la un sistem de canalizare, în Drăgăneşti Olt, 1.989 nu avea sistem de canalizare, în oraşul Piatra Olt, 1.009 se aflau în această situaţie, în Potcoava,1.639 nu erau racordate la canalizare, în timp ce în oraşul Scorniceşti, din totalul de 5.705 locuinţe, nu mai puţin de 3.139 nu erau racordate la un sistem de canalizare. Cum se prezintă situaţia în cele 112 localităţi ale judeţului se poate vedea din tabelul următor:
     
    LOCUINŢE CONVENŢIONALE DUPA DOTAREA CU INSTALAŢII DE CANALIZARE – RPL 2011
               
    Localitate Total locuinţe convenţionale Are instalaţie de canalizare Nu are sistem de canalizare
    la o reţea publica la un sistem propriu alta situaţie
    JUDEŢUL OLT 189653 53834 17558 6204 112057
      MUNICIPIUL SLATINA 30896 29285 414 197 1000
      MUNICIPIUL CARACAL 12627 10117 552 611 1347
      ORAŞ BALS 7890 6121 267 40 1462
      ORAŞ CORABIA 7000 3779 776 349 2096
      ORAŞ DRĂGANEŞTI-OLT 4372 1527 764 92 1989
      ORAŞ PIATRA-OLT 2460 299 516 636 1009
      ORAŞ POTCOAVA 2335 222 347 127 1639
      ORAŞ SCORNICESTI 5705 1714 846 6 3139
      BABICIU 924 0 2 176 746
      BALDOVINEŞTI 542 0 1 2 539
      BĂLTENI 722 1 32 44 645
      BĂRĂŞTI 1299 11 173 62 1053
      BÂRZA 951 16 103 34 798
      BOBICEŞTI 1297 2 63 149 1083
      BRÂNCOVENI 1188 1 41 9 1137
      BRASTAVĂŢU 1819 0 1 306 1512
      BREBENI 1195 1 89 0 1105
      BUCINIŞU 861 1 17 0 843
               

     

    Cititi continuarea pe www.gazetaoltului.ro

     

  • KMG Internaţional a obţinut în 2017 rezultate record. Cifra brută de afaceri se apropie de 10 miliarde de dolari

    Rezultatul operational (EBITDA) pentru 2017 s-a ridicat la 242 milioane USD, cu circa 20% peste nivelul consemnat în 2016 şi triplu faţă de cel din 2012 (79 milioane USD). În acelaşi timp, profitul net s-a majorat de şase ori faţă de cel din 2016 până la un nivel de 80 milioane USD, faţă de un rezultat negativ de 208 milioane USD înregistrat în 2012.

    Prin implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a controlului bugetar, dezvoltarea de politici de management al riscului (hedging, impact curs valutar), dar şi adoptarea unei strategii de finanţare prudentă, KMGI a reuşit în perioada 2012-2017 reducerea semnificativă a datoriilor totale – de la 925 milioane USD în 2012 la 416 milioane USD anul trecut, respectiv 608 milioane USD în 2016.

    De asemenea, consolidarea şi centralizarea liniilor de finanţare au contribuit şi la scădere de peste trei ori a datoriilor nete (194 milioane USD în 2017) dar şi la imbunătăţirea semnificativă a fluxurilor de numerar disponibile la nivelul Grupului.

    Cifra brută de afaceri obţinută de Grup anul trecut s-a ridicat la peste 9,5 miliarde USD, în creştere cu circa 36% faţă de nivelul înregistrat în 2016.

    Rezultatele au fost susţinute de creşterea volumului de materii prime procesate şi a vânzărilor de produse petroliere în România şi regiune, optimizarea şi eficientizarea costurilor de prelucrare, logistice şi distribuţie, dar şi de implementarea unor programe de transformare a activităţilor curente în vederea reducerii cheltuielilor operaţionale şi creşterea profitabilităţii.

    KMGI a prelucrat în perioada 2012-2017 32,3 milioane tone de materii prime în cele 3 unităţi de producţie din România – rafinăriile Petromidia şi Vega, divizia de petrochimie. În 2017, volumul de materii prime prelucrate a fost în creştere cu 5% faţă de nivelul din 2016, până la 6,23 milioane tone.

    Pe plan local, volumul carburanţilor comercializaţi (benzine, motorine, GPL – gaz petrolier lichefiat) s-a majorat de la 1,6 milioane tone în 2012 la aproape 2 milioane tone în 2017 (+7% peste nivelul din 2016), pe fondul unei extinderi a reţelei cu 9% până la 1.028 de puncte de distribuţie şi 243 de staţii GPL auto.

  • Antoine Brun, noul vicepreşedinte Procter & Gamble pe regiunea Europei de Sud-Est

    „Oportunităţile de creştere pe care aceste pieţe le oferă, fac din Europa de Sud-Est un loc foarte bun în care să îţi desfăşori activitatea”, a declarat Antoine Brun.

    Antoine Brun s-a alăturat echipei Procter & Gamble în 1995 în Franţa, de-a lungul carierei ocupând diverse funcţii în vânzări, marketing şi management. A deţinut şi o serie de poziţii de conducere de top, acoperind mai multe pieţe globale din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia-Pacific. Înainte de a prelua noile responsabilităţi din Europa de Sud-Est, a ocupat funcţia de vicepreşedinte în Australia şi Noua Zeelandă.

    El preia responsabilităţile Elenei Kudryashova, care a fost numită vicepreşedinte Baby Care China în cadrul Procter & Gamble.

    Din portofoliul companiei fac parte branduri precum Always, Ariel, Fairy, Gillette, head&shoulders, Lenor, Oral-B, Pampers, Pantene şi Tide.

  • Noua conducere a PSD: Viorica Dăncilă – preşedinte executiv, Marian Neacşu – secretar general. Lista completă a vicepreşedinţilor

    Viorica Dăncilă a obţinut 2880 voturi, în timp ce contracandidaţii săi Ecaterina Andronescu a primit 541 voturi şi Nicolae Bănicioiu 292 voturi.

    Marian Neacşu a fost reales secretar general cu 3063 voturi. Contracandidatul său, Codrin Ştefănescu a obţinut 668 voturi.

    Noua conducere a PSD

    Preşedinte executiv: Viorica Dăncilă

    Secretar general: Marian Neacşu

    Noii vicepreşedinţi:

    Gabriela Firea şi Robert Negoiţă (regiunea Bucureşti-Ilfov)

    Carmen Dan şi Adrian Ţuţuianu (regiunea Muntenia)

    Doina Fedorovici şi Gabriel Vlase (regiunea Nord -Est)

    Doina Pană şi Gabriel Zetea (regiunea Nord-Vest)

    Roxana Mînzatu şi Bogdan Trif (regiunea Centru)

    Mirela Furtună şi Marian Oprişan (regiunea Sud-Est)

    Lia Olguţa Vasilescu şi Paul Stănescu (regiunea Sud-Vest)

    Natalia Intotero şi Mihai Fifor (regiunea Vest).

  • CBRE a numit-o pe Luiza Moraru în funcţia de Coordonator al Diviziei de administrare pentru regiunea CEE

    Luiza Moraru va conduce de la Bucuresti echipele de administratori de proprietati din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania, urmand sa alinieze bunele practici si fluxurile de lucru din intreaga regiune la nivel de excelenta.

    In prezent, CBRE administreaza la nivelul CEE o suprafata de 3.950.000 de metri patrati, dintre care 1.800.000 de metri patrati de centre comerciale si 1.000.000 de metri patrati de birouri, restul suprafetei fiind spatii industriale si logistice. In Romania, departamentul de administrare de proprietati a fost infiintat la finele anului 2013, sub conducerea Luizei Moraru, portofoliul crescand la 400.000 de metri patrati in doar 4 ani si fiind format din cladiri reprezentative ca, de exemplu, Sun Plaza Bucuresti, Vivo Cluj, Vivo Constanta sau Timpuri Noi Square Bucuresti.
     
    Luiza Moraru are o experienta ca broker si consultant de retail de peste 17 ani, dintre care ultimii 10 ca parte a CBRE Romania.  

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 si S&P 500 cu sediul central in Los Angeles, este cea mai mare companie de servicii comerciale si investitii in real estate din lume, pe baza veniturilor din 2016. Compania are peste 75.000 de angajati (fara a include afiliatii) si raspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari si deserveste proprietari si chiriasi prin intermediul celor peste 450 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume. CBRE ofera o gama extinsa de servicii integrate, inclusiv administrare si coordonare tranzactii si management de proiecte, managementul proprietatii, administrarea investitiilor, evaluare, inchiriere de proprietati, consultanta strategica, vanzari de proprietati, servicii ipotecare si servicii de dezvoltare.

  • Serghei Lavrov: Statele Unite să nu se joace cu focul în Siria

    ”Îi învit încă o dată pe americani să nu se joace cu focul şi să îşi măsoare paşii, care nu trebuie să fie determinaţi de nevoile mediului politic actual, ci mai degrabă de interesele pe termen lung ale poporului sirian şi ale tuturor persoanelor din această regiune, inclusiv ale kurzilor”, a declarat Lavrov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua ambiţie a PSD pentru România. Cum ar putea ţara noastră să ÎNARMEZE toată regiunea

    ”A fost o întâlnire foarte bună, o întâlnire punctuală. Am ridicat diferite probleme care vizează România. Am vorbit despre OCDE, despre România să fie membru OCDE şi susţinerea Statelor Unite. Am vorbit despre viză pentru români, am vorbit despre investitorii americani în România (…) Am vorbit despre menţinerea procentului de 2% (din PIB, n.r.) pentru Apărare, dar în acealaşi timp am pus şi problema ca România să devină producător de armament pentru întreaga zonă. Deci în toată discuţia am încercat să am o abordare care să susţină România şi o colaborare foarte bună pe Parteneriatul Strategic cu Statele Unite”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Febra vânzărilor şi a cumpărărilor

    Spre comparaţie, în 2012 au avut loc 118 tranzacţii, cu o valoare de 1,46 mld. de euro, iar în 2016 s-au derulat 136 de deal-uri, cu o valoare totală de 1,97 mld. de euro. Cele mai multe dintre tranzacţiile semnate anul trecut au avut loc în producţie (39), urmate de real estate şi contrucţii (30), comerţ (15) şi telecom & IT (finanţe şi asigurări).

    La nivel regional, China a devenit cel mai mare investitor străin din Europa emergentă în 2017, potrivit raportului M&A Emerging Europe 2017/2018, publicat de CMS în colaborare cu platforma de informaţii EMIS. China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78%, până la 7,7 miliarde de euro, după o creştere de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017. Aceste rezultate pot fi un semnal pentru ce se aşteaptă în viitor în regiune, deoarece investiţiile interne au continuat să domine activitatea: investitorii ruşi au efectuat 603 tranzacţii în valoare de 22,5 miliarde de euro, iar investitorii polonezi au negociat 166 de tranzacţii în valoare de 4,3 miliarde de euro.

    În ansamblu, Europa emergentă s-a bucurat de încă un an foarte bun pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii şi a închis 2017 cu 2.113 tranzacţii, raportate la întreaga regiune – cu 6% mai mult faţă de 2016. Valoarea tranzacţiilor a ajuns la 71,5 miliarde de euro, un mic declin faţă de 2016, dar cu mult peste valorile din 2014 şi 2015.

    Cea mai mare achiziţie pe plan local a anului trecut a fost a unui pachet minoritar de acţiuni (13,6%) la Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, de către compania mamă italiană Enel, pentru 401,2 milioane de euro. Cea mai mare vânzare totală este A&D Pharma Holdings către Penta Investments, într-un deal de 350 de milioane de euro.

    În topul celor mai mari 20 de tranzacţii de private equity de anul trecut, în rândul ţărilor europene emergente, există unul singur încheiat pe plan local, respectiv achiziţia A&D Pharma de către Penta Investments, într-o tranzacţie cu o valoare de 350 de milioane de euro. Cea mai mare tranzacţie din pieţele emergente, cu o valoare de peste 7,5 miliarde de euro, a avut loc în Rusia; grupul Rosnef, cu activităţi în domeniul minier, dar şi al energiei, a fost preluat de grupul CEFC China Energy.

    În topul celor mai mari 20 de listări la bursă de anul trecut în ţările emergente, România are tot doar o singură reprezentantă, respectiv
    IPO-ul lansat de Sphera Franchise Group, când a atras pentru 25,3% din acţiuni finanţare de 62 mil. euro.

    ”Avem o poveste frumoasă de spus, despre companii autohtone care au ajuns jucători de talie regională capabili de expansiune internaţională, şi o creştere aconomică puternică, care transformă Europa emergentă într-o ţintă atractivă pentru investiţii“, spune Horea Popescu, partener în cadrul CMS România. La rândul său, Cristina Reichman, tot partener în cadrul aceleiaşi societăţi, comentează: ”Băncile, asigurătorii şi fondurile de investiţii se uită cu mare interes la modelele de afaceri pe care consumatorii le apreciază. Iar impactul va fi uriaş“.

    Potrivit raportului, în 2017 s-au evidenţiat câţiva actori importanţi. |n Ucraina, în ciuda tensiunilor din estul ţării, s-a înregistrat o creştere cu 67% a activităţii de fuziuni şi achiziţii, în timp ce Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere (126%), în valoare totală de 2,7 miliarde de euro. Rusia, cea mai mare ţară din regiune, a avut cele mai înalte niveluri de activitate în 2017, cu 671 tranzacţii în valoare de 36,7 miliarde de euro. România a înregistrat o creştere puternică în activitatea de fuziuni şi achiziţii, cu o creştere cu 13% a volumului de tranzacţii şi cu 64% a valorii acestora. Creşterea economică din Polonia a avut ca rezultat o piaţă puternică a tranzacţiilor, cu o creştere de 3% a volumului de tranzacţii (288).

    În întreaga regiune, cel mai activ sector a fost cel imobiliar şi de construcţii, cu un total de 390 tranzacţii în valoare de 16,9 miliarde de euro, urmat de producţie şi apoi de cel tehnologic. Polonia a fost cea mai activă piaţă pentru noile listări la bursa de valori, cu un IPO în valoare totală de aproape 1,8 miliarde de euro. ”Suntem, în general, optimişti şi credem că 2018 va fi un an foarte bun pentru fuziuni şi achiziţii în regiune.

    Creşterea economică din CEE/SEE, împreună cu finanţarea încă ieftină, la care se adaugă şi numărul redus al incertitudinilor de la început de an, comparativ cu 2017, fac din regiune o destinaţie de investiţii de dorit. |n plus, ne aşteptăm că incertitudinea fiscală şi privind reglementarea din Statele Unite va forţa companiile de acolo să fie mai precaute cu privire la tranzacţiile interne şi să se uite în schimb mai atent la Europa. Clasarea Chinei ca prim investitor în Europa Centrală şi de Est anul trecut ar putea sugera viitoarele tendinţe în piaţa de M&A“, conchide Stefan Stoyanov, head of M&A database la EMIS.

  • Air France anulează numeroase curse aeriene din cauza ninsorilor abundente din regiunea Parisului

    “Din cauza ninsorilor abundente din regiunea Parisului şi a dificultăţilor de acces la aeroporturi, operaţiunile de tratare a avioanelor au fost încetinite”, a comunicat miercuri Air France.

    Compania intenţionează să asigure 90% din cursele pe distanţe lungi, dar doar 60% din cele pe distanţe medii care pleacă de pe Aeroportul Paris-Charles de Gaulle şi 50% dintre cele pe distanţe scurte cu decolare de pe Aeroportul Paris-Orly.

    “Ţinând cont de condiţiile meteo, sunt aşteptate întârzieri la decolările de pe ambele aeroporturi”, precizează Air France.