BusinessMagazin

Tag: reducere

  • Casa Albă acuză OPEC+ că ia parte Rusiei prin decizia de a reduce producţia de petrol cu 2 milioane de barili pe zi

    Casa Albă a acuzat OPEC+ că s-a aliniat cu Rusia după ce Arabia Saudită a condus grupul pentru a conveni asupra reducerilor profunde ale producţiei de petrol, provocând o reacţie din partea ţărilor care se luptă cu creşterea inflaţiei energetice declanşată de invazia Ucrainei de către Moscova, raportează Financial Times.

    Grupul OPEC+ a declarat că va reduce obiectivele de producţie cu 2 milioane de barili pe zi, echivalentul a 2% din oferta globală, după prima sa întâlnire personală din ultimii doi ani la Viena. Scăderea reală a producţiei este probabil mai aproape de 1 milion b/zi, deoarece mulţi membri mai slabi s-au străduit să atingă obiectivele de producţie în ultimele luni.

    Decizia a venit în ciuda lobby-ului amplu din partea guvernului SUA înainte de întâlnire şi a marcat o sfidare semnificativă a administraţiei Biden, care încearcă să reducă preţurile petrolului înainte de alegerile intermediare din noiembrie şi să înfometeze Rusia de venituri din energie.

    Administraţia Biden a criticat reducea, numind-o drept o „decizie mioapă” într-un moment în care „menţinerea unei surse globale de energie este de o importanţă capitală”. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat reporterilor de la Air Force One că este „clar” că Opec+ se „aliniază cu Rusia”.

    Ministrul energiei din Arabia Saudită, Prinţul Abdulaziz bin Salman, a respins sugestiile potrivit cărora reducerile ar afecta consumatorii, argumentând că acţiunile grupului au fost menite să încurajeze investiţiile pe termen lung în producţia de petrol.

    Ca răspuns la decizia OPEC+, SUA au declarat că vor continua să elibereze petrol din stocurile strategice „după caz” şi că vor explora „acţiuni responsabile suplimentare” pentru a creşte oferta internă de petrol.

    Preţurile petrolului au crescut cu peste 5% de vineri, înainte de întâlnire, iar indicele de referinţă internaţional Brent a urcat la 93,95 dolari pe baril după vestea reducerii.

    „Arabia Saudită a pus OPEC pe un curs de coliziune cu lumea liberă. Ei s-au alăturat Rusiei în numele managementului de protecţie a pieţei petrolului – la fel cum consumatorii din întreaga lume se luptă cu inflaţia şi cu creşterea costului vieţii”, a declarat Bill Farren-Price, un observator veteran al Opec la firma de consultanţă Enverus. „Cu siguranţă vor exista consecinţe politice pentru Riad”.

    Secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais din Kuweit, a susţinut că grupul oferă „securitate” şi „stabilitate” pieţelor energetice.

    „Totul are un preţ”, a spus el. „Securitatea energetică are şi ea, de asemenea, preţul ei.”

    Ministrul Energiei al Emiratelor Arabe Unite, Suhail Al Mazrouei, a declarat că grupul se concentrează pe evitarea prăbuşirii preţului petrolului ca în 2008 şi nu a vrut să se implice în discuţiile despre rolul Rusiei pe piaţă.

  • Cum arată planul BAT de tranziţie pentru atingerea obiectivului de zero emisii de carbon până în 2050

    BAT a publicat „Planul de tranziţie privind reducerea emisiilor de carbon”, în care sunt detaliate acţiunile pe care compania le va întreprinde pentru atingerea obiectivelor climatice. Potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii BAT, aceste obiective includ reducerea la jumătate a emisiilor absolute în cadrul operaţiunilor companiei şi a lanţului de aprovizionare până în 2030 şi zero emisii de carbon pe întregul lanţul valoric până în 2050 cel târziu.

    „Suntem o companie globală şi ştim că minimizarea impactului pe care îl avem în cadrul operaţiunilor noastre şi pe lanţul valoric este atât pasul corect, cât şi firesc din punct de vedere al afacerii noastre. Este şi motivul pentru care ne-am stabilit obiective extinse, bazate pe ştiinţă, legate de schimbările climatice şi continuăm să integrăm sustenabilitatea în tot ceea ce facem”, a declarat Kingsley Wheaton, Chief Growth Officer în cadrul BAT. 

    Folosind analizele de evaluare a riscurilor şi planificarea scenariilor, BAT a identificat riscurile şi oportunităţile de-a lungul întregului lanţ valoric şi s-a angajat să reducă cu 50% emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) absolute în Scop 1 şi 2 până în 2030 faţă de anul de referinţă 2020.

    În plus, conform CDP, abordarea emisiilor din Scopul 3, care sunt emisii indirecte provenite pe lanţul de aprovizionare al BAT, va fi una dintre cele mai critice şi dificile pentru sector şi reprezintă cea mai mare parte a amprentei totale de carbon a BAT.

    Pentru aceste emisii din Scopul 3, BAT s-a angajat, de asemenea, să reducă emisiile cu 50% până în 2030 faţă de anul de referinţă 2020, prin: 

    ·      colaborare cu furnizorii, în special cu cei care contribuie la cele mai multe emisii, pentru a asigura progresul în sustenabilitate;

    ·      trecerea progresivă de la transportul aerian la cel maritim, un mijloc de transport cu emisii mai reduse de carbon, în cazul produselor care necesită transport aerianiii;

    ·      conlucrare cu fermierii pentru cultivarea tutunului cu emisii reduse de carbon şi dezvoltarea altor proiecte similare;

    ·      promovarea circularităţii în cercetare şi dezvoltare, dezvoltarea proceselor de scoatere din uz şi promovarea principiilor de proiectare ecologică.

    În România, BAT este activă prin trei entităţi: BAT Investment – care include fabrica din Ploieşti, a doua cea mai mare fabrică a grupului din Europa, ce produce produse din tutun şi Neo, consumabilele din tutun folosite împreună cu dispozitivul BAT care încălzeşte tutunul – România este al treilea centru global de producţie a acestor consumabile; BAT Trading – entitatea de distribuţie; BAT Global Business Services – centrul de servicii din Bucureşti. Pentru grup lucrează direct din România 3.000 de persoane, iar cifra de afaceri a companiei a ajuns la 13 miliarde de lei în 2021. 

     

     

  • Germania strânge cureaua: Prima economia a Europei ar putea reduce exporturile de energie electrică în această iarnă pentru a putea supravieţui

    Germania ar putea fi nevoită să reducă exporturile de energie electrică către Franţa şi alte ţări în această iarnă pentru a preveni o defecţiune a reţelei sale electrice, a avertizat un director executiv al celui mai mare operator de reţea din ţară, scrie Financial Times.

    Hendrik Neumann, directorul tehnic al Amprion, cel mai mare dintre cei patru operatori de reţea electrică din Germania, a declarat că o oprire temporară ar putea deveni chiar necesară pentru a evita penuria de energie electrică şi blocajele în reţea. Cu toate acestea, el a spus că un astfel de scenariu ar putea fi mai degrabă aplicat pentru câteva ore decât pentru mai multe zile.

    Avertismentul vine într-un moment de tensiuni sporite cu privire la răspunsul Berlinului la criza energetică, unele state UE spunând că „scutul de protecţie” de 200 de miliarde de euro pentru întreprinderile şi consumatorii germani anunţat săptămâna trecută riscă să submineze unitatea europeană.

    Orice întrerupere sau reducere a exporturilor germane de energie electrică poate agrava deficitul de aprovizionare în Franţa, unde aproape jumătate din cele 56 de centrale nucleare ale ţării sunt în prezent în afara reţelei.

    Guvernul francez presează grupul de utilităţi de stat EDF să onoreze repornirea programată în această iarnă a tuturor celor 32 de reactoare nucleare care au fost deconectate în vară pentru întreţinere.

    Franţa a importat 6.000 de gigawaţi pe oră de electricitate din Germania în perioada ianuarie-martie – egal cu 5% din producţia totală de energie a ţării în trimestrul respectiv, potrivit think-tank-ului Fraunhofer ISE, o creştere de cinci ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Prevedem o situaţie extrem de stresată în timpul iernii viitoare”, a declarat Neumann pentru Financial Times.

    Amprion, cu sediul la Dortmund, a generat anul trecut venituri de 2,6 miliarde EUR şi profit operaţional de 216 milioane EUR. 

    Neumann a spus că nu împărtăşeşte punctul de vedere al ministrului german al economiei Robert Habeck, care în iulie a susţinut că ţara nu se confruntă cu o problemă a electricităţii.

    „Dacă ar fi fost cazul, nu ni s-ar fi cerut [de către guvern] să efectuăm o analiză specială [pe piaţa de energie electrică în timpul iernii]”, a spus el.

    Ca urmare a acestei revizuiri, guvernul german a decis luna aceasta să amâne dezafectarea programată în cursul anului a două dintre cele trei centrale nucleare rămase în ţară.

    Germania suferă, de asemenea, de o nepotrivire regională a producţiei şi consumului de energie. Multe parcuri eoliene sunt situate în partea de nord-est a ţării, în timp ce o mare parte a industriei înfometate de energie se află în sud-vest, unde există un deficit tot mai mare de capacitate de generare.

    Acest lucru poate declanşa diferenţe geografice între cerere şi ofertă, deoarece operatorul de reţea se poate lupta pentru a obţine energie dintr-o regiune în alta.

    Un astfel de dezechilibru este rezolvat în mod normal prin exploatarea mai multor centrale electrice pe cărbune şi gaz în sudul Germaniei, dar este posibil să nu fie suficientă capacitate disponibilă în această iarnă. Într-o astfel de situaţie, Germania ar putea fi nevoită să-şi reducă exporturile, a spus Neumann.

  • Stingeţi becul! Reducerea consumului în orele de vârf cu 5% devine obligatorie în România. Producătorii de energie sunt plafonaţi la 180 de euro/MWh din decembrie până în iunie, 2023

    Veniturile producătorilor de energie vor fi plafonate la 180 de euro/MWh de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, sumele care depăşesc acest plafon urmând să fie utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică, a anunţat Virgil Popescu, ministrul energie, pe pagina sa de Facebook, în urma reuniunii extraordinare a Consiliului de Energie de la Bruxelles.

    Printre noile măsuri se urmăreşte instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

    “România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel national”, a anunţat ministrul. În general, orele de vârf sunt seara, în intervalul 18-20 si dimineata, intervalul 8-10.

    Potrivit acestuia, statele membre vor putea, de asemenea, interveni în stabilirea unor preţuri reglementate la energie electrică pentru consumatorii casnici şi IMM-uri şi alte categorii de consumatori.

    “Cu privire la piaţa gazelor naturale, am reiterat în cadrul dezbaterilor urgenţa implementării unui plafon la tranzacţiile cu gaze naturale pe piaţa angro europeană. Un tarif plafonat ar conduce la un preţ mai redus la energia electrică produsă pe bază de gaze naturale, la agentul termic şi la materia primă utilizată în industria de profil. Pentru viitorul apropiat, România continuă să susţină obiectivul de decuplare a preţului energiei electrice de cel la gazului natural, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea design-ului pieţei de energie.”

     

  • Meta, compania-mamă a Facebook, va îngheţa angajările până la finalul anului pe fondul scăderii veniturilor din publicitate

    Compania-mamă a Facebook, Meta, a anunţat că implementează o îngheţare a angajărilor „pentru majoritatea rolurilor din cadrul companiei” şi va „minimiza costurile”, în timp ce grupul de social media se luptă cu o criză publicitară şi o concurenţă în creştere, a raportat Financial Times.

    Într-o notă internă adresată personalului, văzută de Financial Times, Lori Goler, unul dintre managerii Meta, a scris că, începând de vineri, compania „va întrerupe angajările şi nu va mai face nicio ofertă până când îngheţarea va fi ridicată mai târziu în acest an”.

    Ea a spus că, deşi unele echipe vor creşte în continuare, fiecare va trebui să decidă individual cum să prioritizeze proiectele şi să se restructureze pentru a „asigura că pot fi îndeplinite priorităţile de vârf ale companiei” în timpul eforturilor de strângere a curelei. Transferurile interne vor fi, de asemenea, îngheţate.

    „Bugetul nostru pentru 2023 va fi foarte strâns pentru toate echipele, pe măsură ce încercăm să minimizăm costurile”, a scris Goler.

    Vremurile de boom pentru grupurile de social media în timpul pandemiei de coronavirus s-au transformat într-o serie de vânzări profunde şi ample de acţiuni în acest an, deoarece condiţiile macroeconomice dure i-au determinat pe agenţii de publicitate, principala sursă de venituri a Meta, să-şi reducă cheltuielile. Grupul s-a confruntat, de asemenea, cu o concurenţă în creştere din partea aplicaţiei video TikTok, care este deţinută de ByteDance din China.

    În iulie, directorul executiv Mark Zuckerberg a anunţat proiectul de „reducere constantă a creşterii numărului de angajaţi în următorul an” intenţionând să reducă, de asemenea, personalul liderilor de echipă.

    Meta a încercat să echilibreze dezvoltarea produsului său video de scurtă durată, Reels, pentru a creşte popularitatea platformelor sale sociale Facebook şi Instagram, împreună cu eforturile sale de a construi o lume virtuală complet nouă, plină de avataruri digitale, numită metavers.

    Potrivit FT, Meta a refuzat să comenteze.

  • Atacuri silenţioase şi letale venite din cer: dronele Kievului au redus la tăcere tancurile şi pe soldaţii ruşi

    Dronele, ultima invenţie de război, au făcut diferenţa pe câmpul de luptă din Ucraina.

    Se apropie de sus, fără să scoată niciun zgomot, echipate cu bombe gata să fie aruncate. Sunt drone care în acest război Rusia-Ucraina joacă un rol decisiv atât în ​​faza de recunoaştere, cât şi în faza de atac.

    După cum arată acest videoclip publicat de contul de Twitter al Apărării Ucrainene, dronele zboară deasupra ţintei, de obicei tancuri ale forţelor inamice, ţintesc şi aruncă dispozitive letale de care armata lui Putin nu poate scăpa întreagă.

    Alte imagini care circulă la Youtube arată cum dronele Kievului ajung în tranşeele ruşilor.

  • Criza energiei: Danemarca reduce drastic taxele pe electricitate

    Danemarca va reduce drastic taxele pe electricitate timp de câteva luni în cadrul unui pachet de măsuri de susţinere pe perioada iernii prezentat recent în contextul scumpirii dramatice a energiei, scrie Le Figaro.

    Pachetul include de asemenea plafonări ale facturilor la electricitate, gaze şi încălzire.

     

  • Băutura care, conform ştiinţei, reduce riscul de deces prematur. Condiţia care trebuie îndeplinită

    Un grup de oameni de ştiinţă americani a descoperit o legătură între o băutură populară şi un risc redus de moarte prematură.
    Două căni pe zi, dar nu mai puţin, reduc riscul de deces prematur, în comparaţie cu cei care nu beau deloc. Este, conform statisticilor, despre cea mai consumată băutură din lume.
    Un studiu nou susţine că ceaiul reduce riscul de a muri prematur. Dr Maki Inoue-Choi şi o echipă de la Institutul Naţional al Cancerului (SUA) afirmă că consumul a două sau mai multe căni de ceai negru pe zi pare să fie legat de un risc cu 9 până la 13% mai mic de moarte prematură decât cei care nu consumă ceai.

    Nu contează dacă adaugi lapte sau zahăr sau îl bei rece sau fierbinte. Important este să bei ceai şi să asimilezi substanţele benefice pe care le conţine (deşi oamenii de ştiinţă precizează că ar fi mai bine să se limiteze zahărul şi grăsimile saturate precum cele din lapte).

    Pentru studiul lor, cercetătorii au folosit date despre obiceiurile alimentare ale jumătate de milion de adulţi cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani, date aflate în biobanca din Marea Britanie (o bază de date cu informaţii despre sănătate de la 500.000 de voluntari). Din acest grup mare de studiu, 85% au recunoscut că beau ceai în mod regulat, iar în 9 din 10 cazuri s-a ales ceai negru.
    Acest lucru a permis oamenilor de ştiinţă să descopere că un consum mai mare de ceai a fost asociat cu un risc mai scăzut de mortalitate: în practică, cei care beau două sau mai multe căni de ceai pe zi ar fi statistic mai puţin probabil să moară din cauze precum boli cardiovasculare, boli cardiace ischemice şi accident vascular cerebral.
    Atenţie la cofeină
    Oamenii de ştiinţă speculează că beneficiile ceaiului se datorează polifenolilor şi flavonoidelor, substanţe chimice care ne pot proteja corpul de stres. „Dar există multe mecanisme posibile”, explică dr. Inoue-Choi. „Ceaiul este bogat în compuşi bioactivi care au potenţialul de a reduce stresul oxidativ şi inflamaţia. Acest lucru ar putea funcţiona ca protecţie împotriva cancerului şi a bolilor de inimă”.
    Totuşi, atât ceaiul negru, cât şi ceaiul verde conţin cofeină. Şi consumul de prea multă cofeină poate avea efecte secundare imediate, inclusiv anxietate, ritm cardiac rapid, insomnie, dureri de cap şi probleme digestive. De fapt, cantitatea de cofeină din ceai şi cafea este în general considerată sigură de medici şi, conform mai multor studii, pare să aibă şi un efect pozitiv asupra metabolismului, nivelului de energie, concentrării mentale şi performanţei atletice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a decis! Este obligatoriu în toată Europa, inclusiv în România

    Comisia Europeană a lansat oficial un plan de urgenţă pentru a reduce creşterea facturilor şi preţurilor la energie, ca efect negativ a deciziei Rusiei de a tăia livrarile de gaze către Europa.

    „Primul răspuns pentru a face faţă preţurilor ridicate este reducerea cererii. Acest lucru poate avea un impact asupra preţurilor energiei electrice şi poate avea un efect global de calmare a tensiunilor de pe piaţă.

    Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producţia energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra preţului, Comisia propune obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5 % în timpul orelor de vârf selectate.

    Comisia propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi. 

    În al treilea rând, Comisia propune o contribuţie de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activităţile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale şi al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. 

    Această contribuţie limitată în timp ar menţine stimulentele pentru investiţii pentru tranziţia verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creştere de 20 % faţă de profiturile medii din ultimii trei ani.

    Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre şi redirecţionate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate şi industriile mari consumatoare de energie. ”

     

  • Cât de tare vor strânge din dinţi europenii când vine factura la energie în funcţie de ţara unde locuiesc. Care sunt europenii care vor scoate cei mai mulţi bani din buzunar, după ce preţurile au explodat

    Europa se confruntă cu o criză energetică care afectează tot continentul, cauzată de închiderea NordStream, însă impactul direct asupra europenilor variază foarte mult în funcţie de mixul energetic al fiecarei ţări. Preţul mediu al energiei electrice este cu 30% mai mare în Marea Britanie decât în cazul vecinilor săi europeni, scrie Financial Times.

    În ecuaţia facturilor pentru energie, trebuie luate în considerare nivelul de sprijin din partea guvernelor, mecanismele de stabilire a preţurilor dar şi impozitarea. Pentru a mai atenua efectele haosului energetic, UE a propus o plafonare a preţurilor la gazele ruseşti şi o taxă pentru companiile energetice, pentru a-şi proteja consumatorii. Pe lângă iniţiativa UE, ţările europene au anunţat şi o serie de măsuri individuale, cum ar fi reducerea de taxe.

    „Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat peisajul energetic. Nu poate exista o altă ieşire din această situaţie decât intervenţia directă a guvernelor”, a declarat Sumit Bose, specialist în energie verde.

    Cu toate acestea, o creştere a costului energiei electrice este inevitabilă în Europa, deoarece preţurile gazelor impactează şi piaţa energiei electrice. La această problemă se mai adaugă şi dificultăţi privind întreţinerea unor centrale nucleare, dar şi seceta care pune în dificultate sectorul hidroelectric.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro