BusinessMagazin

Tag: putin

  • Vladimir Putin ar putea susţine un discurs în cadrul următoarei Adunări Generale a ONU

    Potrivit unei surse citate de Kommersant, preşedintele rus intenţionează să participe la a 70-a Adunare Generală a ONU.

    “Călătoria este în curs de pregătire”, a declarat sursa citată de cotidianul rus, precizând că mai multe informaţii vor fi disponibile la începutul lunii august, în funcţie de evoluţia “situaţiei internaţionale”.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a exclus posibilitatea unei vizite la New York a lui Vladimir Putin.

    “O decizie definitivă încă nu a fost luată”, a declarat el.

    Mai mulţi lideri internaţionali, între care Papa Francisc, sunt aşteptaţi să participe la Adunarea Generală aniversară a ONU. Papa Francisc urmează să susţină la 25 septembrie un discurs în faţa Adunării. Acesta va fi primul discurs la ONU al unui Suveran Pontif în ultimii 20 de ani.

    În ultimii ani, delegaţia rusă la Adunarea Generală a ONU a fost condusă de ministrul de Externe Serghei Lavrov. Ultimul preşedinte rus care a participat la o Adunare Generală este Dmitri Medvedev. El a condus delegaţia rusă la Adunarea ONU din 2009. În schimb, Vladimir Putin a participat ultima dată la o Adunare Generală a Naţiunilor Unite acum zece ani.

  • Vladimir Putin sugerează că ar putea să nu mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte

    Putin a făcut această afirmaţie după ce a fost invitat să participe la competiţia WorldSkills International din 2019, pe care oraşul rus Kazan speră să o găzduiască. “Evenimentul despre care discutăm va avea loc în 2019, iar alegerile prezidenţiale din Rusia vor fi în 2018”, i-a răspuns Putin preşedintelui WorldSkills International (WSI), Simon Bartley.

    “Dar sunt încrezător că oricine va deveni şef al statului va fi bucuros să participe la acest eveniment”, a adăugat Vladimir Putin.

    Preşedintele rus a fost întrebat de mai multe ori despre planurile sale, după ce a fost reales în martie 2012, dar răspunsurile sale au fost întotdeauna evazive. În 2014, el a spus că este prea devreme pentru ca cineva să ia decizii despre alegeri care vor avea loc peste atâta timp.

    Centrul de sondare a opiniei publice Levada a prezentat miercuri un sondaj de opinie, conform căruia 85 la sută dintre ruşi evaluează pozitiv activitatea lui Putin ca preşedinte, în timp ce doar 14 la sută sunt nemulţumiţi.

  • Vladimir Putin a eliberat din funcţii oficiali de la Kremlin, pe fondul zvonurilor privind dispute

    Demiterile intervin la mai puţin de o lună de la asasinarea lui Boris Nemţov, unul dintre liderii opoziţiei ruse, o situaţie care a amplificat tensiunile între facţiunile din jurul preşedintelui Rusiei.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat eliberarea din funcţie a lui Oleg Morozov, 61 de ani, şeful departamentului prezidenţial pentru Afaceri interne. În locul lui a fost numită Tatiana Voronova.

    De asemenea, a fost semnat decretul de eliberare din funcţie a lui Sergei Bolhovitin, şeful Departamentului prezidenţial pentru Cooperarea internaţională. Succesorul lui Bolhovitin nu a fost anunţat.

    Speculaţiile privind amplificarea disputelor în anturajul lui Vladimir Putin sunt întreţinute şi de absenţa liderului rus din spaţiul public zece zile, până săptămâna trecută.

  • Prima reacţie a lui Vladimir Putin după absenţa de 10 zile: Viaţa ar fi plictisitoare fără bârfe

    “Viaţa ar fi plictisitoare fără bârfe”, a comentat Putin speculaţiile cu privire la dispariţia sa din viaţa publică de aproape două săptămâni.

    Preşedintele kîrgîz, Almazbek Atambaiev, a declarat luni în cadrul unei întâlniri cu omologul său rus că acesta din urmă nu numai că este în sănătos, ci chiar a condus maşina. “Vladimir Vladimirovici m-a adus cu maşina şi a condus chiar el. Aşa că acestea sunt doar zvonuri”, a declarat Atambaiev la Sankt Petersburg.

    Preşedintele kîrgîz a adăugat că deseori apar zvonuri şi despre starea sa de sănătate, dar acestea sunt nefondate.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al lui Putin a luat în derâdere ipotezele cu privire la dispariţia din viaţa publică a preşedintelui, care afirmau că acesta este paralizat, răpit de armată sau că abia s-a întors din Elveţia.

    “L-aţi văzut cu toţii pe preşedintele paralizat, răpit de generali? Tocmai s-a întors din Elveţia, unde a asistat la naşterea unui copil”, a glumit Peskov, enumerând teoriile cu privire la absenţa lui Putin.

    Un jurnalist străin i-a cerut lui Peskov să comenteze informaţiile apărute duminică în cotidianul austriac Kurier, potrivit cărora Putin suferă de dureri de spate, iar un medic vienez a mers la Moscova pentru a-l trata. “Da, a fost unul dintre generalii care l-au răpit pe Putin”, a răspuns Peskov.

    Vladimir Putin, în vârstă de 62 de ani, şi-a anulat săptămâna trecută participarea la o serie de evenimente planificate anterior, inclusiv o vizită în Kazahstan, o republică din Asia Centrală, şi semnarea unui acord cu republica separatistă georgiană Osetia de Sud, relatează AFP pe site-ul său de Internet.

    Absenţa sa neobişnuit de lungă a declanşat un adevărat val de speculaţii, inclusiv că liderul rus ar fi devenit tată, ar fi fost înlăturat de la putere printr-o lovitură de palat, s-ar fi îmbolnăvit, şi-ar fi făcut o operaţie estetică sau ar fi murit.

    O serie de glume morbide s-au propagat ca un incendiu pe reţele de socializare – ultimul bastion al libertăţii de exprimare în Rusia – iar hashtagul #Putinumer (#Putinmort) a devenit foarte popular pe Twitter.

    Canalul independent de televiziune pe Internet Dojd (Ploaie) a anunţat duminică, citând surse neprecizate, că preşedintele rus a făcut gripă şi s-a retras la reşedinţa de pe Lacul Valdai (nord).

    Rusia marchează săptămâna aceasta un an de la referendumurile organizate în pripă în Peninsula ucraineană Crimeea care au condus la anexarea teritoriului din nordul Mării Negre.

    Putin a declarat, într-un documentar difuzat duminică, cu această ocazie, că Rusia era pregătită, în urmă cu un an, să-şi pună forţele nucleare în stare de alertă de război din cauza situaţiei din Crimeea.

     

  • Preşedintele Consiliului European: Politica lui Putin este să aibă inamici, să se afle în conflict şi să-i distrugă

    Preşedintele Consiliului European a declarat pentru ziarul britanic că exclude o relaxare a sancţiunilor impuse Rusiei la summitul liderilor UE din această săptămână, în pofida presiunilor mai multor state în acest sens. El i-a acuzat pe unii lideri europeni că preferă “concilierea” cu Kremlinul în conflictul din Ucraina şi de “naivitate şi ipocrizie” în încercarea de a-i oferi lui Putin prezumţia de nevinovăţie, relatează The Guardian online.

    În acest prim interviu acordat unui număr de cinci publicaţii europene, Tusk a subliniat că prevederile armistiţiului ucrainean încheiat la Minsk luna trecută între Putin şi cancelarul german Angela Merkel este necesar să fie implementate înainte de orice relaxare a sancţiunilor.

    Înţelegerile de la Minsk prevăd ca Ucraina să recapete controlul asupra frontierelor din est, aflate în prezent pe mâna separatiştilor proruşi. Comentariile sale sugerează că sancţiunile ar putea să rămână în vigoare tot anul acesta, eventual până în cursul anului viitor.

    “Înţelegerea de la Minsk are sens doar dacă este implementată deplin. O implementare parţială va fi foarte riscantă pentru Ucraina”, a insistat el.

    Tusk, care a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului European în decembrie, s-a întors săptămâna trecută dintr-o vizită de la Washington, înainte de summitul UE de joi şi vineri, care va fi dominat de problema rusă. Sancţiunile impuse unor bănci şi firme urmează să expire în vară, în cazul în care nu vor fi prelungite prin consensul Celor 28.

    “Este foarte dificil, pentru că statele membre demonstrează foarte deschis că au puncte de vedere şi interese diferite”, a declaart el, denunţând lipsa unei politici comune. “Avem 28 de politici externe diferite”, a denunţat preşedintele Consiliului European, adăugând că “nu poate accepta argumentul că trebuie să credem în bunăvoinţa Rusiei”.

    “Când aud că trebuie să avem încredere în bunăvoinţa preşedintelui (rus Valdimir) Putin sau a separatiştilor, ştiu că este vorba fie de naivitate, fie de ipocrizie”, a subliniat Tusk.

    De pe o poziţie opusă faţă de cea a numeroşi lideri europeni, care îndeamnă la îndulcirea politicii faţă de Moscova, Tusk a catalogat strategia lui Putin ca ostilă în mod direct şi a îndemnat la un răspuns dur.

    “Ştiu – nu este o intuiţie, ci cunosc acest lucru – că politica lui Putin este mult mai simplă decât discuţiile noastre sofisticate. Unicul răspuns eficient la politica clară şi simplă a lui Putin este presiunea. (Politica sa este) pur şi simplu să aibă inamici, să fie mai puternic decât ei, să-i distrugă şi să fie în conflict”, a declarat preşedintele Consiliului European.

    Din acest motiv, Tusk boicotează marcarea a 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial la Moscova, pe 9 mai. “O prezenţă la parada militară, mână în mână cu agresorul de astăzi, o persoană care foloseşte arme împotriva civililor din estul Ucrainei? În opinia mea, ca să mă exprim delicat, este prea ambiguu”, a declarat preşedintele UE.

    Tusk a fost invitat la Moscova, dar a refuzat invitaţia, la fel ca Barack Obama, François Hollande şi alţi lideri est-europeni, iar cancelarul german Angela Merkel pare că va depune a doua zi jerbe de flori.

    Armistiţiul de luna trecută între Kiev şi separatiştii proruşi nu este “ideal”, dar a redus vărsarea de sânge şi a oferit ucrainenilor un răgaz, a apreciat Tusk. El a mai spus că Obama nu le cere europenilor să înăsprească sancţiunile, ci să le menţină pentru a demonstra o poziţie unită.

     

  • Putin a renunţat la compania sa americană de PR

    “Am decis să nu prelungim contractul din cauza isteriei antiruseşti, a războiului informatic care continuă”, a declarat pentru CNNMoney Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului.

    Ketchum a anunţat că nu mai reprezintă Rusia în Statele Unite sau Europa, dar că va păstra un birou la Moscova. Compania a refuzat să facă alte comentarii.

    Firma a fost angajată de Rusia în 2006, înainte de Summitul G8 de la Sankt Petersburg, pentru a ajuta Kremlinul în relaţia cu presa occidentală.

    Cel mai mare succes al ei a fost publicarea unui material de opinie controversat în The New York Times (NYT), semnat de Putin. Acest articol din 2013 critica “excepţionalismul american” şi a provocat o reacţie dură din partea mass-mediae occidentale împotriva agenţiei.

    Ketchum a facturat Moscovei aproape 30 de milioane de dolari pentru serviciile pe care i le-a oferit în cei nouă ani, potrivit unor documente depuse de către companie la Departaentul american al Justiţiei.

    Aceste documente arată că Ketchum a deschis calea către publicaţii occidentale ca Bloomberg, The Wall Street Journal (WSJ) şi Washington Post (WP) pentru a promova un summit BRICS, al puterilor emergente Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud.

    Ketchum a fost implicată, de asemenea, în campania de promovare a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci şi în obţinerea de către Rusia a statutului de membru la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

    “Dacă cheltuieşti o mulţime de bani pe comunicare, vrei să dea roade, şi nu este posibil în acest mediu plin de ură”, a subliniat Peskov.

    Activitatea Ketchum de promovare a Rusiei a scăzut deja puternic în ultima perioadă. Firma a câştigat 1,5 milioane de dolari din campanii pentru Guvernul rus în 2013 şi doar jumătate din această sumă în 2014.

    Un contract separat cu gigantul rus Gazprom este în continuare în vigoare, deşi firma nu a mai emis facturi pentru compania rusă de stat cu şase luni înainte de sfârşitul lui noiembrie 2014. Începând din 2007, agenţia americană a încasat 30 de milioane de dolari de la Gazprom.

  • Zvonuri potrivit cărora Vladimir Putin ar fi bolnav. REACŢIA Kremlinului: Îţi poate rupe mâna când dai noroc cu el

    Dmitri Peskov a intervenit joi pe postul de radio Ecoul Moscovei pentru a infirma zvonurile, relatează AP.

    El a insistat că Putin îţi poate “rupe mâna” când dai noroc cu el, atât de puternic este.

    Kremlinul a anunţat miercuri că Putin şi-a amânat o vizită pe care urma să o efectueze în Kazahstan.

    Informaţia a declanşat un val de zvonuri în mediile online.

    Unele sugerează că liderul rus ar fi grav bolnav, altele că doar ar plănui debarcarea unei figuri importante din Guvern.

    Putin a apărut ultima dată în public pe 5 martie, când televiziunile au transmis o intervenţie a sa la Ministerul de Interne.

     

  • Stratfor: Vladimir Putin va continua să menţină un control strâns asupra opoziţiei ruse

    Deşi au trecut mai mult de trei zile de la asasinarea liderului opoziţiei ruse Boris Nemţov, în apropiere de Kremlin, nu există încă niciun indiciu despre autorul crimei. Dar indiferent cine este acuzat şi cine este cu adevărat responsabil, opoziţia rusă este încă prea slabă pentru a reprezenta o provocare pentru preşedintele Putin.

    Intensificarea şi scăderea periodică a disidenţei politice este o tradiţie în Rusia, deşi grupurile care i se opun lui Putin sunt cam aceleaşi de la ascensiunea sa la putere. Majoritatea grupurilor de opoziţie sunt divizate de ideologie şi de personalităţi, dar atunci când îşi pun divergenţele deoparte pentru a se uni împotriva Kremlinului, ca în 2011-2012 când Putin a revenit pentru un al treilea mandat de preşedinte, Guvernul rus este obligat să reacţioneze.

    Opoziţia rusă este împărţită în două mari categorii, prima fiind reprezentată de partidele politice cu interese în Guvern. Partidul Comunist şi Partidul Liberal Democrat sunt cele mai cunoscute, ambele fiind prezente de zeci de ani pe scena politică. Cele două formaţiuni au obţinut rezultate importante în alegerile legislative din 2011 împotriva partidului Rusia Unită al lui Putin. Dar de-a lungul mandatelor lui Putin, ambele partide au trecut periodic de la demonstraţii împotriva acestuia la cooperarea cu el.

    A doua categorie de opoziţie a evoluat într-o mişcare generală anti-Putin care susţine diferite cauze: împotriva corupţiei, protecţia mediului, împotriva musulmanilor. Cei mai cunoscuţi lideri ai mişcării de protest sunt Aleksei Navalnîi, Boris Akunin şi Ksenia Sobceak.

    Boris Nemţov a fost unul dintre liderii opoziţiei cu un istoric îndelungat în Guvernul rus. El a urcat în ierarhia politică în anii ’90, devenind vicepremier în mandatul de preşedinte al lui Boris Elţîn. Mihail Kasianov, care conduce Uniunea Democratică a Poporului, a fost ministru de Finanţe în perioada lui Elţîn şi prim-ministru în timpul mandatului lui Putin. Vladimir Rîjkov, care conduce Partidul Republican al Rusiei, a fost vicepreşedinte al Dumei de Stat în perioada lui Elţin.

    Mulţi dintre liderii opoziţiei au legături cu politicile lui Elţîn, în special cu deciziile economice care au fost responsabile de dezvoltarea oligarhilor şi de criza financiară din Rusia. Aproape toate mişcările de opoziţie şi liderii lor au conexiuni în sistem şi nici o personalitate nu reuşeşte să atragă o parte cât mai mare din populaţia rusă, astfel că nu este uşor să se evidenţieze un lider în Rusia.

    Un exemplu al slăbiciunii opoziţiei ruse este demonstraţia care a avut loc duminică. Navalnîi organiza iniţial un protest faţă de acţiunile Rusiei în Ucraina, faţă de problemele economice şi corupţia din Guvern şi se aştepta la peste 100.000 de participanţi. După ce vineri seara a fost asasinat Nemţov, organizatorii protestului se aşteptau la o participare şi mai mare, însă duminică au venit doar între 21.000 şi 50.000 de manifestanţi.

    Acest lucru dovedeşte poziţia puternică a preşedintelui Vladimir Putin, care a implementat un sistem în care opoziţia este marginalizată şi joacă după regulile sale.

  • “Linia directă” între Vladimir Putin şi cetăţenii ruşi ar putea avea loc la 16 aprilie

    Potrivit publicaţiei ruse, organizatorii au început deja pregătirile tehnice pentru desfăşurarea “liniei directe cu Vladimir Putin”, care va fi transmisă de posturile de televiziune Pervîi Kanal, Rossia 1, Rossia 24 şi posturile de radio Maiak, Vesti FM şi Radio Rossia.

    Acest tip de emisiune, în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi asumă cu plăcere un rol paternalist şi poate lansa critici cu privire la subiecte sensibile de politică internă sau externă, a devenit o tradiţie în Rusia, după sosirea la putere a fostului agent KGB.

    Emisiunea din acest an va fi a treia de la realegerea lui Vladimir Putin pentru al treilea mandat de preşedinte şi a treisprezecea de când a apărut acest format.

    Interesul pentru “linia directă cu Vladimir Putin” din acest an poate fi unul record, în contextul crizei economice din Rusia, războiului din estul Ucrainei şi asasinării opozantului rus Boris Nemţov.

  • Kremlinul se opune planurilor de a schimba numele unui oraş rusesc în “Putin”

    Propunerea de a schimba numele oraşului Krasnokamsk, din regiunea Perm, nu este o modalitate eficientă de a aduce o schimbare, a declarat joi pentru site-ul regional V Kurse Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    El a adăugat că schimbarea numelui localităţii Krasnokamsk în Putin ar genera aşteptări false în rândul locuitorilor, precizând că ar trebui luate măsuri pentru a asigura prosperitatea oraşului indiferent de numele său.

    O petiţie lansată pe site-ul roi.ru susţine că schimbarea numelui ar forţa autorităţile locale să se ocupe de problemele oraşului, precum lipsa apei curente. Campania are sloganul “Daţi-i lui Putin apă curată”.

    Primarul oraşului Krasnokamsk, Iuri Ceciotkin, a declarat că nu vede nici un motiv pentru schimbarea numelui oraşului. “Părerea mea faţă de preşedinte este bună, dar părerea mea faţă de numele istoric al oraşului este şi mai bună”, a afirmat primarul. Numele Putin ar putea fi “mai potrivit pentru un oraş nou”, a adăugat el.

    Locuitorii oraşului ar putea fi de acord cu primarul, întrucât petiţia a primit doar 17 voturi până vineri dimineaţă, deşi are nevoie de 3.541 de voturi până pe 11 aprilie pentru a fi analizată de autorităţile municipale.