BusinessMagazin

Tag: proiect de lege

  • Cea mai mare problemă a României a fost rezolvată: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care modifică stema ţării

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării şi impune obligativitatea ca, pâna la 31 decembrie 2018, autorităţile publice să înlocuiască stemele şi sigiliile existente cu cele prevăzute de în lege.

    Proiectul de lege al Camerei Deputaţilor care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării a fost adoptat cu 262 voturi ”pentru”. Noile drapele, sigilii, bancnote şi monede vor conţine astfel modelul schimbat al stemei ţării.

    „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschide, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 102/1992 privind stema şi sigiliul statului, adoptat miercuri de Camera Deputaţilor.

    Totodată, monedele şi bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

  • Proiect de lege: Limitarea vitezei sub 50 de km/h pe întreg parcursul localităţilor, interzisă

     Iniţiativa prevede că ”se interzice limitarea vitezei sub 50 de km pentru autovehicule la întreaga localitate, adică de la indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate până la indicatorul de ieşire din localitate”.

    ”În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică limita de viteză inferioară vitezei maxime de 50km/h, semnificaţia acestor indicatoare încetează la intersecţia cea mai apropiată. În afara localităţilor limitările de viteză trebuie să fie restrânse pe o distanţă minimă necesară care nu poate depăşi 3 kilometri cu excepţia lucrărilor în executare”, se mai arată în propunerea legislativă.

    Iniţiatorul argumentează că legislaţia actuală este ”plină de ambiguităţi şi lacune” din cauza cărora există ”limitări de viteză exagerate pe o lungime exagerată, precum şi semnalizări interpretabile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operatorii de telefonie mobilă obligaţi să ofere gratuit 500 MB trafic lunar pe internet. Barurile, restaurantele şi autorităţile publice vor oferii şi ele internet gratuit

    Autorităţile publice şi restaurantele, terasele şi barurile vor fi obligate să ofere reţele de internet wi-fi gratuit în zona clădirilor pe care le deţin şi în zonele turistice, şi operatorii de telefonie mobilă ar putea fi obligaţi să asigure fiecărui client, indiferent de tipul de abonament, 500 MB de trafic de internet lunar, potrivit unui proiect de lege iniţiat de deputatul Mihai Sturzu.

    “Autorităţile administraţiei publice locale, în domeniul public administrat de acestea şi în zonele turistice din unitatea teritorială aflată în administrare, au obligaţia să asigure internet gratuit, cu acces neîntrerupt, prin contractarea unui agent economic ce serveşte drept provider” prevede proiectul de lege.

    “Operatorii de telefonie mobilă asigură tuturor clienţilor lor, în mod gratuit, un pachet minim lunar de 500 MB trafic de internet pe mobil”, este obligaţia prevăzută pentru companiile de telefonie.

    “Restaurantele, terasele, barurile, discotecile şi oricare alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică asigură accesul gratuit al persoanelor la internet, în interiorul şi exteriorul perimetrului fiecărei clădiri deţinute de acestea”, mai prevede iniţiativa legislativă.

    Parlamentarii vor începe în perioada următoare dezbaterea proiectului, care va trebui aprobat întâi în comisiile de specialitate şi apoi votat de cele două camere ale legislativului.

    .

  • Senatul a respins proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 300; doar 2 voturi pentru

    Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abţinut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleşi.

    La referendumul din 2009 77,78% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Defăimarea ţării sau naţiunii române se va pedepsi cu închisoarea

     Iniţiatorii vor reintroducerea în Codul Penal a infracţiunii de ”defăimare a ţării sau a naţiunii”, care ar urma să fie pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

    În expunerea de motive, aleşii invocă evenimentele care au avut loc la Târgu Secuiesc de 1 decembrie 2015, faptul că tot mai mulţi cetăţeni de alte etnii consideră Ziua naţională a României ca zi de doliu sau că personaje istorice au fost spânzurate simbolic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul unde în curând ar putea fi ilegal ca pietonii să scrie mesaje pe telefon în timp ce merg pe stradă – VIDEO

    Americanii din New Jersey care merg cu nasul în telefon ar putea ajunge la închisoare, în cazul în care noul proiect de lege va deveni lege, informează Huffington Post.

    Dacă proiectul de lege va trece cei care vor fi prinşi că scrie mesaje pe telefon în timp ce merg pe stradă ar putea fi amentaţi cu 50 de dolari, să stea 15 zile în închisoare sau aceştia pot fi amendaţi şi să petreacă câteva zile închişi.

    “Dacă o persoană aflată pe drum, fie că merge sau conduce, prezintă un risc pentru alţii pe drum, ar trebui să existe o lege care să descurajeze şi să sancţioneze acest comportament riscant”, a declarat Pamela Lampitt, unul dintre susţinătorii proiectului de lege. Ea a mai spus că a fost martoră la un accident mortal: un copil a traversat strada uitându-se la telefon când a fost lovit de un autobuz.

    Accidentele legate de mersul pe jos neatent au crescut cu 35% din 2010, potrivit CBS. Mai mult, oamenii care traversează în timp ce trimit mesaje sunt de două ori mai susceptibili să fie loviţi de o maşină decât oamenii care vorbesc la telefon, potrivit unei cercetări a universităţii Alabama din Birmingham.
     

  • Producătorii de tutun cer şase luni pentru adaptarea producţiei

    În cursul întâlnirii din 21 ianuarie, cu Comitetul inter-ministerial responsabil de transpunere, reprezentanţii companiilor British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris au solicitat „prorogarea termenului de fabricaţie, la şase luni de la data la care legea va intra în vigoare”. Mai multe state UE au apelat la această soluţie (de exemplu, Polonia sau Danemarca) pentru a nu afecta piaţa legală şi veniturile bugetare. Prorogarea priveşte doar termenul de fabricaţie, cu respectarea în continuare a celui de „piaţă curată” cerut de Directivă, şi anume 20 mai 2017.

    Principalele argumente ale reprezentanţilor producătorilor, care reprezintă 98% din piaţa locală a ţigaretelor:

    •           Subliniem, de la bun început, că dorim să ne conformăm prevederilor Directivei, a cărei transpunere am solicitat-o oficial, în mod repetat, pe parcursul ultimului an şi jumătate. La fel ca orice altă industrie, avem nevoie, însă, de minimum şase luni pentru adaptarea proceselor de producţie. Noile cerinţe privesc atât produsul, cât şi ambalajele, drept urmare este necesară achiziţionarea de noi maşini, utilaje şi materiale. Sunt investiţii consistente, care nu pot fi realizate în absenţa cadrului legal ferm, dat fiind că proiectul dat publicităţii la sfârşitul anului va suferi, probabil, modificări semnificative în cadrul procesului legislativ. Este cu atât mai dificil cu cât schimbările ar urma sa aibă loc aproape simultan, în toate cele 28 de state membre UE, în condiţiile în care numărul furnizorilor de echipamente este foarte limitat, iar comenzile ferme trebuie plasate cu mult timp înainte.

    •           Industria a intrat deja, de la începutul lunii decembrie, în situaţia de avarie, pentru că legislaţia fiscală în vigoare conţine limitări riguroase, care nu permit creşteri substanţiale ale stocurilor, cu care să fie acoperită cererea în perioada de după 20 mai, când nu vom mai putea produce şi comercializa. Pierderea lunară medie a statului, dacă nu se acceptă amânarea, este de circa 230 milioane de euro, reprezentând taxe şi contribuţii. De asemenea, comerţul ilegal, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va înflori, în condiţiile în care produsele  legale  nu vor mai fi valabile, cu costuri şi eforturi de combatere greu de cuantificat.

    •           Pe de altă parte, textul actualului Proiect de Lege este incomplet şi imposibil de aplicat. De exemplu, lipsesc specificaţiile tehnice privitoare la avertismentele de sănătate şi informaţiile referitoare la numărul de telefon şi site-ul referitor la renunţarea la fumat, acestea urmând sa fie stabilite prin ordine ministeriale, abia la 30 de zile după publicarea legii!

    •           Proiectul de Lege are carenţe în privinţa respectării normelor de tehnică legislativă, menţionează repetat că legea poate fi modificată şi completată prin ordin exclusiv al ministrului sănătăţii, conţine  încă formulări echivoce, reglementează în mod neclar contravenţii şi prevede sancţiuni excesive şi disproporţionate. În acelaşi timp, conţine prevederi cu impact anticoncurenţial, precum raportarea detaliată a volumelor de vânzări sau efectuarea unor studii comune ale producătorilor referitoare la ingrediente, aditivi etc.

    •           Este necesară continuarea consultării în vederea clarificării, corectării şi completării Proiectului de lege.

    Industria tutunului a virat în 2014 la buget peste 2,7 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Circa 60% din producţia fabricilor din România se exportă.

    Companiile de tutun, aflate în România de peste 20 de ani, deţin capacităţi importante de producţie, situându-se în topul exportatorilor. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajaţi, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.

     

  • Aleşii vor să-i scutească de impozitul pe venit pe cei din cercetare. De prevedere ar urma să beneficieze şi cadrele didactice universitare

    Iniţiativa legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cerând ca din rândul contribuabililor scutiţi de plata impozitului pe venit să facă parte şi angajaţii “care activează în domeniul inovării şi cercetării aplicate”.

    Contribuabilii care vor beneficia de prevederile proiectului de lege ”trebuie să îndeplinească condiţiile legale de cercetător sau cadru didactic universitar”, putând fi angajaţi în institute de cercetare, universităţi, centre de cercetare şi dezvoltare sau societăţi comerciale.

    Proiectul de act normativ este iniţiat de un grup de senatori PSD, fiind susţinută şi de parlamentari UNPR, ALDE, UDMR, plus trei liberali. Mai mulţi dintre semnatarii proiectului de lege sunt cadre didactice universitare – cum ar fi Mihnea Costoiu sau Ecaterina Andronescu.

    Proiectul de lege defineşte cercetarea aplicată ca ”activitate orientată spre lărgirea cunoştiinţelor şi spre utilizarea de cunoştiinţe noi în crearea de noi procese, produse şi servicii şi în îmbunătăţirea lor”.

    Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că România cheltuie pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană, fiind pe ultimul loc în UE în privinţa ponderii cheltuielilor din PIB alocate acestui domeniu.

    Semnatarii invocă faptul că Noul Cod Fiscal scuteşte de la plata impozitului pe venit ”persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator”, categorie cărora ar trebui să i se alăture cei din cercetare.

    ”Judecând după standardele internaţionale, dar şi după nevoile interne, România nu are destui cercetători. Numărul acestora este în scădere în ultimii ani, iar marile companii cu filiale în România de arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locală şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare”, arată expunerea de motive. Iniţiativa legislativă este menită să încurajeze cercetarea şi inovarea în România, să stimuleze din punct de vedere financiar şi să deschidă noi oportunităţi în dezvoltarea de noi centre, potrivit sursei citate.

  • Aleşii vor să-i scutească de impozitul pe venit pe cei din cercetare. De prevedere ar urma să beneficieze şi cadrele didactice universitare

    Iniţiativa legislativă modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cerând ca din rândul contribuabililor scutiţi de plata impozitului pe venit să facă parte şi angajaţii “care activează în domeniul inovării şi cercetării aplicate”.

    Contribuabilii care vor beneficia de prevederile proiectului de lege ”trebuie să îndeplinească condiţiile legale de cercetător sau cadru didactic universitar”, putând fi angajaţi în institute de cercetare, universităţi, centre de cercetare şi dezvoltare sau societăţi comerciale.

    Proiectul de act normativ este iniţiat de un grup de senatori PSD, fiind susţinută şi de parlamentari UNPR, ALDE, UDMR, plus trei liberali. Mai mulţi dintre semnatarii proiectului de lege sunt cadre didactice universitare – cum ar fi Mihnea Costoiu sau Ecaterina Andronescu.

    Proiectul de lege defineşte cercetarea aplicată ca ”activitate orientată spre lărgirea cunoştiinţelor şi spre utilizarea de cunoştiinţe noi în crearea de noi procese, produse şi servicii şi în îmbunătăţirea lor”.

    Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că România cheltuie pentru cercetare şi dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puţin decât media europeană, fiind pe ultimul loc în UE în privinţa ponderii cheltuielilor din PIB alocate acestui domeniu.

    Semnatarii invocă faptul că Noul Cod Fiscal scuteşte de la plata impozitului pe venit ”persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator”, categorie cărora ar trebui să i se alăture cei din cercetare.

    ”Judecând după standardele internaţionale, dar şi după nevoile interne, România nu are destui cercetători. Numărul acestora este în scădere în ultimii ani, iar marile companii cu filiale în România de arată reticente în privinţa dezvoltării unor centre de cercetare locală şi a încadrării activităţilor specifice ca activităţi de cercetare-dezvoltare”, arată expunerea de motive. Iniţiativa legislativă este menită să încurajeze cercetarea şi inovarea în România, să stimuleze din punct de vedere financiar şi să deschidă noi oportunităţi în dezvoltarea de noi centre, potrivit sursei citate.

  • Indemnizaţia consilierilor locali ar putea creşte, fiind actualizată în funcţie de salariul edililor

    Iniţiativa legislativă prevede că “pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii, care se actualizează în funcţie de indemnizaţia primarului”.

    Potrivit expunerii de motive semnate de senatorul PSD Liviu Octavian Bumbu şi deputatul ALDE Sorin Teju, în prezent, indemnizaţia consilierilor locali este de 5% din salariul primarului, sumă care nu a mai fost actualizată din anul 2010.

    Iniţiatorii proiectului de lege care ar putea majora indemnizaţia consilierilor locali cer dezbaterea şi adoptarea iniţiativei legislative în procedură de urgenţă. Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată.