Una dintre cele mai mari schimbări din istoria Facebook a fost anunţată, miercuri, pe blogul reţelei de socializare online.
SCHIMBARE MAJORĂ la Facebook: VEZI AICI ce se va întâmpla în continuare cu profilul tău
Tag: profil
-
Facebook anunţă o SCHIMBARE MAJORĂ pentru utilizatori – FOTO, VIDEO
“Astăzi începem să testăm următorul pas într-o evoluţie evidentă a profilurilor: clipurile de profil. În curând, vei avea opţiunea de a filma un scurt clip repetitiv care se va derula pentru oricine îţi vizitează profilul”, anunţă reprezentanţii Facebook pe blogul companiei.
“Clipurile de profil îţi vor permite să afişezi o latură a ta pe care până acum nu o puteai arăta şi vor adăuga o nouă dimensiune profilului tău”, se mai arată în anunţ.
“Nu ignorăm, însă, nici fotografiile de profil. Am dezvoltat, de asemenea, noi opţiuni care te vor ajuta să îţi laşi personalitatea să strălucească prin intermediul fotografiilor de profil”, continuă oficialii Facebook.
Aceasta nu este, însă, singura noutate anunţată miercuri de cea mai mare reţea de socializare online. O altă modificare în curs de implementare vizează modul în care utilizatorii îşi pot afişa descrierile personale şi datele de contact.
“Ai avut întotdeauna posibilitatea de a controla cine poate vedea informaţiile pe care le afişezi pe profil, iar acum îţi vom uşura posibilitatea de a vedea ceea ce pot vedea alţii, introducând un nou spaţiu personalizabil în partea superioară a profilului”, anunţă reprezentanţii Facebook.
O altă noutate anunţată de Facebook se referă la modul în care aplicaţia va arăta pe platformele mobile.
„Pe lângă opţiunile noi de profil, am făcut unele modificări de design la varianta mobilă, care îmbunătăţesc layot-ul profilului şi prezintă mai bine informaţiile despre tine şi prietenii tăi, într-un mod mai antrenant vizual”, anunţă compania, care mai adaugă că „imaginile de profil sunt acum centrate şi mai mari”.
Noile opţiuni create de Facebook sunt testate deocamdată pe un număr redus de utilizatori iPhone din Marea Britanie şi California, urmând să fie introduse în curând pentru mai mulţi utilizatori.
„Considerăm că aceste îmbunătăţiri ale profilului vor oferi oamenilor mai multe modalităţi de a se conecta între ei şi de a se exprima în moduri semnificative. Suntem nerăbdători să vedem cum vor fi utilizate de oameni”, se arată în finalul anunţului făcut de Facebook.
-
Cui laşi moştenire profilul tău de Facebook?
Dacă lucrurile s-au stabilit şi în România în ce priveşte donarea organelor după moarte, prin cardul naţional de sănătate, situaţia s-a lămurit şi în cazul celei mai populare reţele de socializare de la noi: Facebook. De acum înainte, poţi să decizi cui laşi moştenire contul tău de Facebook!
Potrivit wsj.com, Facebook a introdus Legacy Contact, o opţiune în interiorul setărilor de securitate, cu ajutorul căreia poţi să-ţi alegi un prieten care să controleze anumite aspecte ale paginii, cum ar fi imaginea principală şi cea de copertă, după ce mori.
-
Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software
Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.
Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.
Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“
Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.
De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“
-
Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software
Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.
Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.
Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“
Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.
De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“
-
Există un profil robot al antreprenorului de succes?
Cercetătorii încearcă de foarte mulţi ani să stabilească profilul antreprenorului de succes, au scris sute de pagini şi au creat în timp nenumărate liste de trăsături şi competenţe necesare succesului. Nu există însă până acum o concluzie. Ce e drept, au identificat unele elemente comune şi mulţi sunt de acord că pot fi dezvoltate într-o bună măsură prin educaţie, mentoring, coaching.
Iată ce cred unii dintre cei mai respectaţi lideri de opinie despre antreprenorii de succes. Investitorul Arthur Krock consideră că nu există un stil antreprenorial care să funcţioneze mai bine decât altele. În opinia sa, este important ca antreprenorul să aibă stil. Howard Stevenson de la Harvard Business School respinge ideea conform căreia spiritul antreprenorial are la bază un set de abilităţi sau funcţii economice, fiind de părere că el reflectă un comportament distinct, cu mai multe dimensiuni.
Cu alte cuvinte, în opinia sa, este mai important ce face antreprenorul şi nu cum este el. Amar Bhide de la Columbia University reduce competenţele antreprenoriale la două: creativitate – inovare şi capacitate de execuţie. Iar Pablo Cardona de la IESE Barcelona grupează competenţele antreprenoriale în trei categorii: personale (creativitate, perseverenţă, integritate, tenacitate, echilibru emoţional, spirit autocritic), interpersonale (comunicare, carismă, delegare, respect) şi de business (viziune, gestionarea resurselor, networking, aptitudini de negociere). În orice caz, între toate aceste competenţe şi trăsături, delegarea e aproape unanim considerată ca fiind esenţială în dezvoltarea afacerii.
Delegarea-ce, cum, când?
De câte ori mă ocup de antreprenoriat, fie ca practician, fie ca profesor, sau consultant, îmi vine iar şi iar în minte sfatul lui Michael Gerber: „Work on the business, not in the business”. Lucrează pentru business şi nu te afunda în activităţile de zi cu zi, adică: DELEAGĂ! Uşor de spus, greu de făcut, din mai multe motive, pe care puţini le recunosc.
În primul rând, cinstit vorbind, îţi vine mai la îndemână să te descurci singur decât să explici, o dată şi încă o dată, până ce sunt lucrurile înţelese, apoi să îţi înghiţi criticile şi să-ţi păstrezi calmul atunci când ţi se pare că cel căruia i-ai delegat încurcă lucrurile, sau le face mult mai încet decât tine, sau pur şi simplu altfel decât ţi-ai dori. În al doilea rând, este atât de greu pentru mulţi dintre noi să renunţăm la plăcerea imensă de a fi specialişti, la laudele pe care le primim pentru lucrurile pe care le facem foarte bine cu mâna sau cu mintea noastră! Şi nu în ultimul rând, mai este şi problema spiritului de competiţie foarte dezvoltat, pentru că, da, antreprenorii sunt foarte competitivi, unii intrând în competiţie chiar şi cu propriii lor angajaţi.
A delega înseamnă de cele mai multe ori să-i laşi pe alţii să devină specialişti şi să fie lăudaţi pentru ceea ce fac, iar tu să te retragi „în spatele scenei”, ceea ce nu e întotdeauna uşor. A delega mai înseamnă să treci de la rolul de specialist la cel de generalist, de manager şi lider. Iar a fi lider şi manager este o artă aparte, greu de deprins. Este dificil să alegi calea, să-i determini pe angajaţi să o urmeze cu entuziasm şi să-i ajuţi să fie performanţi. Numai că la un moment dat nu mai ai de ales şi trebuie să înveţi să delegi, pentru că nu-ţi mai ajunge timpul, indiferent câte asistente performante ai avea şi cât de organizat şi de energic ai fi.
Pentru a reuşi în delegare, două condiţii sunt obligatorii: să ai cui delega şi să ştii cum să o faci.Cui delegăm?
„Omul potrivit, la locul potrivit, în momentul potrivit.” Această sintagmă este deja cunoscută şi nu mai pare neobişnuită, aşa cum se întâmpla cu câtva timp în urmă. Numai că în practică lucrurile sunt complicate. Headhunterii sunt scumpi, site-urile de joburi nu sunt neapărat utile, anunţurile în ziar au devenit istorie. Iar dacă în corporaţii există candidaţi interni, în companiile mici şi mijlocii nu prea este cazul, fie pentru că nu există suficiente talente, fie pentru că atunci când este promovat cineva, alţi angajaţi se pot simţi jigniţi şi pleacă. Or, cu cât compania este mai mică, cu atât mai dramatică este plecarea unui angajat valoros.
În aceste condiţii, se pare că sursa de candidaţi cea mai eficientă o reprezintă recomandările angajaţilor sau ale cunoscuţilor, cu condiţia ca apoi aceştia să fie supuşi tuturor rigorilor procesului de selecţie; iar flerul, creativitatea, atenţia şi competenţa celor care sunt implicaţi în procesul de angajare, antreprenorul însuşi fiind de cele mai multe ori implicat, sunt majore.
Nu se construiesc uşor o echipă şi o cultură în care delegarea să funcţioneze ceas. Ca antreprenorul să poată delega cu succes, este necesar să aibă încredere că, pe de o parte, angajaţii lui sunt integri şi motivaţi, pe de altă parte au experienţa şi aptitudinile necesare, iar asta presupune să petreacă timp împreună cu ei şi să ajungă să-i cunoască.
În opinia mea, integritatea este o chestiune care determină decizia ca o persoană să rămână în echipă sau să fie imediat îndepărtată. Trebuie urmărită cu maximă atenţie şi sancţionată pe loc. De aceea, în continuare mă voi referi doar la motivaţie şi experienţă/aptitudini.
Cum delegăm?
Aşa cum scriam mai sus, a delega presupune transformarea antreprenorului din specialist în lider şi manager. În aceste roluri, antreprenorului îi revine misiunea să-i convingă pe cei din echipă să depună toate eforturile pentru atingerea obiectivelor sale şi să le creeze cadrul necesar (competenţe şi condiţii).
Fiecare angajat are niveluri diferite de motivaţie şi de experienţă/aptitudini atunci când sunt chemaţi să îndeplinească o anumită sarcină. De aceea, pentru a putea delega cu succes, este necesar ca antreprenorul să-şi adapteze stilul de leadership fiecărui subordonat direct şi fiecărei sarcini pe care acesta o primeşte. În tot acest parcurs, rolul său de lider este să dezvolte permanent motivaţia şi experienţa subordonatului legat de fiecare sarcină pe care i-o atribuie.
Subiectul delegării este vast şi unanim recunoscut de specialişti ca fiind unul foarte important. De aceea, dorind să-i acord importanţa cuvenită, mă opresc aici şi voi reveni cu alte elemente în articolul următor.
-
Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României
Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.
Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.
În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.
„În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.
Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.
Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.
De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.
-
Povestea unuia dintre cei mai puternici oameni din IT
Plattner s-a născut pe 21 iunie 1944 în Germania, lângă Berlin. El a urmat cursurile Universităţii din Karlsruhe, lucrând apoi în cadrul mai multor firme cu profil tehnic, una dintre acestea fiind IBM.
Pe 1 aprilie 1972, Hasso Plattner şi alţi patru foşţi angajaţi ai IBM au decis să îşi încerce norocul şi să înceapă o afacere pe cont propriu în industria software. SAP este una dintre cele mai de succes afaceri europene din această industrie apărută în America şi dominată în proporţie covârşitoare tot de America.
Aplicaţiile software tradiţionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate în funcţie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execuţie, ambiţia noii companii era aceea de a crea aplicaţii care să le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct şi accesul instantaneu la date.
În primii ani, SAP a funcţonat ca o companie „virtuală“, fără un birou real în afara unui apartament închiriat în Mannheim, câştigând noi clienţi în vecinătatea acestui oras. Compania a reuşit să finalizeze în 1973 prima versiune a aplicaţiei sale System R („R“ vine de la real-time), denumită apoi R/1, devenită arhetipul aplicaţiilor ulterioare R/2 şi R/3. Superioritatea acestei aplicaţii faţă de altele existente pe piaţă venea din următoarele elemente: procesarea în timp real, respectarea strictă a consistenţei datelor şi integrarea diverselor procese de business într-o singură bază de date.
Plattner a fost CEO al SAP până în anul 2003, rămânând şi astăzi în consiliul de administraţie al companiei. În 2014, SAP avea peste 74.000 de angajaţi şi a generat venituri de 20 de miliarde de dolari.Plattner practică mai multe sporturi, printre care yachting, ski, snowboard şi tenis. El deţine un teren de golf în Africa de Sud şi este proprietarul echipei de fotbal american San Jose Sharks.
În 2001, revista Time l-a numit pe Plattner „una dintre cele mai influente persoane din industria IT“. El este căsătorit şi are doi copii; averea sa este evaluată la 9,5 miliarde dolari.
-
Subiecte BACALAUREAT 2015 matematică. Ce au primit absolvenţii clasei a XII-a
Subiectele de la matematică de la Bacalaureat 2015 le găsiţi pe Mediafax.ro imediat ce acestea vor fi diponibile.
Următoarea probă de la Bacalaureat 2015, cea la alegere a profilului, se desfîşoară vineri, pe 3 iulie. Rezultatele de la Bacalaureat 2015 se afişiează pe 6 iulie, până la ora 12:00, urmând ca in aceeaşi zi să se poată depune contestaţii.
Pe 10 iulie se afişiează rezultatele finale de la Bacalaureat 2015.
Calendar Bacalaureat 2015
29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
7 – 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finalePremieră la bacalaureat 2015 – lucrările scrise vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul
Lucrările scrise ale candidaţilor la bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul, măsura fiind luată, prin ordin de ministru, cu puţin timp înainte de susţinerea probelor.
Astfel, potrivit ordinului ministrului Educaţiei din 23 iunie, publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial, în sesiunile examenului de bacalaureat din acest an, evaluarea iniţială a lucrărilor scrise ale candidaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti se realizează în alt judeţ, care va fi stabilit de Comisia Naţională de Bacalaureat.
Transportul lucrărilor scrise dintr-un judeţ în cel desemnat şi aducerea lor înapoi, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi se fac în conformitate cu procedurile elaborate de Comisia Naţională de Bacalaureat.
Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.
Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.
De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare ce ar putea permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.
Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.
Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi “eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceştia nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.
-
Românul de 24 de ani care este plătit cu 250.000 de dolari ca să se joace pe calculator
Tânărul de 24 de ani este cel mai bine cotat jucător român de DotA 2, fiind membru al echipei cloud9. Armand „bOne 7“ Pittner a început să se joace acum 12 ani şi se antrenează zilnic, 8-9 ore cu echipa şi alte câteva ore individual.
Nu spune cât câştigă el, însă recunoaştea recent pentru ZF că salariul este de domeniul miilor de euro, la care se adaugă premiile care de cele mai multe ori rămân în mare parte în buzunarul jucătorilor. Este momentan un job full time, şi cei mai mulţi gameri profesionişti nu se gândesc la o reorientare.