BusinessMagazin

Tag: PRABUSIRE

  • Unul dintre cei mai mari creditori italieni s-a prăbuşit: Banca Carige şi-a pierdut 83% din valoare

    Creditorul italian Banca Carige s-a prăbuşit în Milano după ce unul dintre cei mai mari investitori a blocat vânzarea unei participaţii din bancă în data de 22 decembrie, spulberând speranţele unei restructurări necesare, potrivit Bloomberg.

    Acţiunile s-au prăbuşit atunci cu 19%, lăsând creditorul din Genova cu o valoare de piaţă de circa 79 milioane euro. În total, de la începutul anului banca şi-a pierdut 83% din valoare de la începutul anului.

    Instituţia financiară a propus la întâlnirea investitorilor să vândă acţiuni în valoare de 400 de milioane de euro, însă această propunere a fost blocată de Malacalza Investimenti, care deţine 27,5% din bancă, lăsând creditorul fără unul dintre principalii piloni ai planului de majorare de capital aprobat de Banca Centrală Europeană.

    Board-ul băncii a anunţat că va informa reglementatorul cu privire la rezultatul votului şi că va continua să lucreze „în interesul clienţilor şi al acţionarilor”. Vicepreşedintele băncii, Lucrezia Reichlin şi un membru al board-ului, Raffaele Mincione, au demisionat săptămâna trecută din bancă după rezultatul votului.

     

     

  • LOVITURĂ uriaşă la cea mai mare bancă. S-a prăbuşit total şi acum undele de şoc aruncă haos în toată lumea

    La ora redactării acestei ştiri acţiunile EBS se tranzacţionează la 29,9 euro pe unitate, în scădere cu 2,7 euro faţă de şedinţa precedentă.
     
    Bursa de la Bucureşti sângerează astăzi în condiţiile în care indicele principal BET se prăbuşeşte cu 8%, cel mai abrupt declin al pieţei româneşti de capital determinat doar de factori interni.
     
    Prăbuşirea aduce aminte de perioada de criză din 2007-2008 însă în realitate este determinată de peticirea unui buget mult prea generos decât îi permite statutul de a doua cea mai săracă economie a Uniunii Europene, prin aplicarea unor taxe care loves puternic sectoar reprezentative la bursă, precum bancar şi energie.
     

  • S-a prăbuşit tavanul unuia dintre cele mai cunoscute CLUBURI din Capitală

    Bucăţi din tavanul clubului s-au desprins şi s-au spart pe podea miercuri seară, în jurul orei 22.00. Accesul în sală a fost oprit cât au fost înlăturate bucăţile căzute din tavan, dar, după o jumătate de oră, clienţii erau iar înăuntru.
     
    “Control Club, ce facem aici? E inacceptabil! Cade tavanul şi continuaţi să ţineţi clubul deschis? Interziceţi oamenilor să facă poze, măturaţi repede şi continuaţi programul ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, lăsând oamenii să intre într-un club în care tocmai a căzut o parte din tavan?? Nu îl închideţi şi-l băgaţi imediat în reparaţii? Vrem să avem oameni care mor iar în cluburi prin Bucureşti? E o iresponsabilitate enormă din partea voastra, ruşine! – la Control Club”, a comentat pe o reţea de socializare Sonia Nedea.
     

  • BREAKING NEWS! Cea mai puternică bancă s-a PRĂBUŞIT. Este pentru prima oară în istorie când se întâmplă asta

    Acţiunile creditorului german erau la ora transmiterii acestei ştiri cotate la 7.96 euro/ titlu, fiind a doua oară în istoria băncii când scad sub pragul de 8 euro/acţiune.
     
    Autorităţile germane suspectează practici frauduloase în cadrul diviziei de wealth management din cadrul băncii, asupra căreia au şi descins săptămâna trecută în sediul din Frankfrut. 
     

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.

  • Revine HAOSUL în economia mondială. Este cea mai mare PRĂBUŞIRE din ultimul deceniu

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 64 de centi, la 58,12 dolari/baril, de la 59,51 dolari, în timp ce contractele pentru petrolul american au scăzut, pentru prima oară pentru mai mult de un an, sub 50 de dolari/baril. Contractul din ianuarie a scăzut cu 40 de cenţi, la 49,89 dolari.
     
    Preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri că a discutat cu OPEC şi că este gata să continue cooperarea în ceea ce priveşte livrările, dacă este necesar, dar că este mulţumit de un preţ de 60 de dolari barilul.
     
    Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) şi producătorii non-OPEC se întâlnesc săptămâna viitoare la Viena pentru a discuta o nouă rundă de reduceri, între 1 şi 1,4 milioane de barili pe zi pentru susţinerea preţurilor.
     
    Stocurile de ţiţei din S.U.A. au atins cel mai înalt nivel din an, a zecea creştere săptămânală consecutivă, iar acum sunt cu doar 80 de milioane de barili sub recordul din martie 2017, de 535 milioane de barili, potrivit Energy Information Administration.
     

  • Bitcoin s-a prăbuşit la minimul ultimelor 13 luni. La apogeu, criptomoneda era cotată la peste 19.700 de dolari. Vezi cât a ajuns acum să valoreze

    Bitcoin a atins luni minimul ultimelor 13 luni, la 5.173,23 dolari pe platforma Bitstamp, informează Reuters.
     
    Bitcoin a coborât cu 5,2%, de la 5.270 dolari.
     
    Şi bitcoin, dar şi alte monede virtuale, cum sunt ethereum sau XRP, au avut o perioadă de scădere, pe fondul temerilor legate de o eventuală scindare a bitcoin şi a efectelor pe care acestă mişcare le-ar putea avea asupra pieţei.
     

  • Lira sterlină s-a prăbuşit, după seria de demisii din guvernul condus de Theresa May

    Lira a scăzut faţă de dolar şi s-a îndreptat spre cea mai mare scădere din an în raport cu euro după ce ministrul pentru Brexit Dominic Raab şi alţi demnitari au demisionat în semn de protest împotriva planului.
     
    Traderii se tem acum că însăşi poziţia prim-ministrului May este ameninţată. “Dacă miniştrii au procedat aşa, este mai greu pentru Theresa May să-şi menţină poziţia”, spune Jordan Rochester, strateg la Nomura.
     
    Lira sterlină a pierdut 1,8%, ajungând la 1,2751 dolari, a doua cea mai mare scădere din acest an, şi a scăzut cu 1,5% faţă de euro.
     

  • Prăbuşire abruptă pentru unul dintre cele mai mari grupuri de modă de lux

    Renumitul brand a declarat că venitul net a scăzut în trimestrul al doilea la 137,6 miliarde de dolari (91 de cenţi/acţiune), de la 202,9 miliarde de dolari (1,32 dolari/acţiune) în aceeaşi perioadă a anului trecut.. Veniturile totale au crescut cu 9,3%, la 1,25 miliarde de dolari, ratând uşor suma estimată de analişti, 1,26 miliarde de dolari.
     
    În urma scăderii acţiunilor, compania a încercat să reducă excesul de stoc din magazinele europene, unde rivale ca Louis Vuitton Moet Hannessy şi Kering au câştigat popularitate. În acelaşi timp, Jimmy Choo, brand achiziţionat în noiembrie, a raportat vânzări mai mari decât cele anticipate.
     
    Din această cauză, compania şi-a ajustat în creştere perspectivele pentru anul fiscal în curs.
     

  • Evenimentul anului 1999: Bancorex – „O bancă pentru Mileniul Trei“ sau sinonimul celui mai mare colaps bancar de după ’89

    În mod ironic, Bancorex care se dorea a fi „O bancă pentru Mileniul Trei“, după cum propriul slogan indica, a dispă­rut înainte de vremurile pe care le ţintea.

    Prăbuşirea Bancorex a lăsat în urmă o pagubă de peste 2 miliarde de dolari, adică circa 6% din PIB-ul României la acea vreme şi a dus sistemul bancar în prag de colaps. Vinovaţii nu au fost găsiţi nici măcar în ziua de astăzi, la aproape 20 de ani de la faliment, iar factura Bancorex este plătită de noi toţi printr-o infrastructură deficitară din toate punctele de vedere.

    Recuperarea creanţelor trenează de două decenii, sumele recuperate până acum fiind derizorii. Statul ar fi trebuit să recupereze circa 1,1 miliarde de dolari de la 647 de firme care au luat credite de la Bancorex şi pe care nu le-au mai rambursat niciodată.

    De altfel, creditele garantate de cele mai multe ori cu garanţii fictive sau cu o valoare mult peste cea reală acordate în mod preferenţial au fost cauza principală a prăbuşirii Bancorex. Peste 5.000 de persoane cu conexiuni politice au beneficiat de credite prefe­ren­ţiale de la Bancorex în valoare totală de circa 70 milioane de dolari, scria la acea vreme Ziarul Financiar.

    Deşi din punct de vedere legal nu a intrat în faliment, Bancorex este aso­ciată cu falimentul, în condiţiile în care creditele sale neperformante – găurile rele- au fost preluate de Auto­rita­tea de Valorificare a Activelor Ban­care (AVAB), în timp ce activele sănă­toase au fost transferate BCR, încă în pro­prietatea statului, la finalul anului 1999.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro