BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Viaţa după pandemie. Analiştii cred că viaţa va reveni la normal în aproximativ 7 ani

     

    Când se va sfârşi pandemia? Este întrebarea pusă de toată lumea încă din luna martie a anului trecut când noul coronavirus s-a răspândit în rate alarmante în jurul lumii. Conform statisticilor de la Bloomberg acest lucru va deveni realitate abia peste 7 ani.

    Răspunsul dat de aceştia este măsurat în numărul vaccinurilor administrate în lume. Conform datelor strânse de Bloomberg, momentan în lume 186 de milioane de oameni s-au vaccinat. Virusologul american, Anthony Fauci, spune că pentru o întoarcere la normal, între 70% şi 85% din populaţia planetei trebuie să se vaccineze.

    Israel, ţara care are cea mai mare rată de vaccinare din lume, se aşteaptă ca în aproximativ 2 luni procentajul de 75% să fie atins. Statele Unite, pe de altă parte, se aşteaptă ca acest număr să fie atins undeva în apropierea sfârşitului anului acesta. Cum ţările mai bogate din vest vaccinează mai rapid şi eficient populaţia, statisticile arată că la rata actuală, lumea întreagă se va întoarce la normal abia în 7 ani.

    Însă, rata de vaccinare globală va creşte pe vreme ce tot mai multe vaccinuri vor fi aprobate şi oferite publicului. Cele mai mari centre ce produc serurile anti Covid din India şi Mexic abia ce încep să producă tot mai multe doze. Conform statisticilor, peste 8,5 miliarde de doze de vaccin au fost comandate de peste 100 de ţări ale lumii. Însă, numai o treime din acestea au şi început administrarea dozelor către populaţie.

    Imunitatea faţă de COVID începe la câteva săptămâni după administrarea dozelor. Însă, dacă doar un număr mic al populaţiei se vaccinează, virusul se va răspândi în continuare la rate înalte fără ca nimeni să-şi dea seama. Dacă tot mai mulţi oameni se vaccinează, tot mai multe grupuri vor dezvolta o imunitate colectivă faţă de virus lucru ce va opri cazurile izolate de infecţie din a deveni tot mai numeroase. Acest concept este numit imunitate de turmă.

    Această imunitate de turmă, însă, ridică foarte multe semne de întrebare în lumea medicală. Mulţi spun că aceasta poate fi obţinută şi înainte atingerii procentajului de 75% al oamenilor vaccinaţi. Alţii o descriu ca momentul când orice focar de infecţie reuşeşte să fie ţinut sub control. Spre exemplu, chiar dacă apare un focar de varicelă într-o comunitate nevaccinată, imunitatea de turmă va opri aceste cazuri izolate din ase răspândi în restul ţării.

    Vaccinurile administrate actual au nevoie de două doze administrate pentru a oferi o imunitate completă. Numerele celor de la Bloomberg calculează vaccinurile administrate complet. Un nou vaccin ce se află în testări produs de compania Johnson & Johnson a oferit rezultate pozitive după administrarea unei singure doze.

    Însă, statisticile nu acoperă ţările sau zonele unde o imunitate naturală a fost atinsă. Aceste ţări ar putea necesita un număr mai mic de vaccinări pentru ca imunitatea de turmă să fie atinsă. Deşi este cunoscut faptul că oamenii ce se recuperează după ce au fost infectaţi, este încă nesigur eficienţa protecţiei oferită de anticorpi şi mai ales cât durează aceasta. Vaccinul este în continuare recomandat şi persoanelor care au contractat noul coronavirus. Datele se actualizează zilnic, însă la rata actuală, un progres ce să înlocuisacă predicţia de 7 ani este încă destul de departe.

     

     

  • Socialism pentru bogaţi şi capitalism pentru restul lumii: Când guvernul face mai multe pentru investitorii de la bursă decât pentru populaţie şi companii

    Socialism pentru bogaţi şi capitalism pentru restul lumii, aşa sună o temă recurentă a americanilor din anii `60, care devine cu atât mai grăitoare astăzi, când lumea este într-o criză fără precedent, în care bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii se duc la fund.

    „Înţeleg de ce Democraţii sunt nervoşi”, notează Thomas Friedman, editorialist New York Times, premiat de trei ori cu Premiul Pulitzer.

    Donald Trump a operat economia în primii trei ani cu deficite bugetare care aminteau de perioadele de război sau de crizele financiare, mulţumită reducerilor de taxe, cheltuielilor militare şi politicii fiscale. El a făcut toate aceste lucrui înainte de pandemie, când economia deja creştea iar şomajul era la un nivel foarte redus, continuă el.

    Acum, când Joe Biden vrea să cheltuiască sume mari pentru a sprijini economia, mulţi republicanii şi-au amintit cât de problematice sunt deficitele.

    „Ce escroci”, punctează Friedman.

    Trebuie făcut tot ce este necesar pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili dintre americani, cei care şi-au pierdut locurile de muncă, locuinţele sau businessurile din cauza Covid-19.

    „Dar, dar, dar…când virusul dispare, TOŢI trebuie să avem o discuţie”.

    Au existat atât de multe discuţii în ultimii ani legate de dezavantajele globalizării rapide şi de „gândirea neoliberă de piaţă liberă” – care au influenţat atât Democraţii, cât şi Republicanii – încât am ignorat cu toţii un alt consens, mult mai puternic, care a acaparat ambele partide: Ne aflăm într-o eră a dobânzilor reduse, deci deficitele nu contează atâta timp cât le poţi gestiona.

    Astfel, rolul guvernelor în ţările dezvoltate poate continua să se extindă – ceea ce a şi făcut, prin ajutoare de stat din ce în ce mai mari, cheltuieli pe deficit, datorii guvernamentale din ce în ce mai mari şi prin accesul din ce în ce mai facil la bani de la banca centrală pentru a finanţa toată aventura.

    Noul consens are un nume: „Socialism pentru bogaţi şi capitalism pentru restul lumii”, argumentează Ruchir Sharma, chief global strategist în cadrul Morgan Stanley Investment Management.

    Socialism pentru bogaţi şi capitalism pentru restul lumii – o variaţie a unei teme popularizate încă din anii `60 – se desfăşoară acum chiar în faţa noastră, crede Sharma. Principala dovadă: intervenţiile guvernului sunt destinate mai mult pieţelor financiare decât economiei reale.

    Astfel, cei mai bogaţi 10% dintre americani, care deţin peste 80% din acţiunile listate în SUA, şi-au triplat averea în 30 de ani, în timp ce cei mai săraci 50% dintre americani nu au înregistrat nicio creştere a averii, întrucât ei se bazează pe locurile lor de muncă din economia reală pentru a supravieţui de la o lună la alta.

    În acelaşi timp, productivitatea mediocră din economia reală a limitat oportunităţile, alegerile şi veniturile atât pentru săraci, cât şi pentru clasa de mijloc.

    Cea mai bună dovadă este reprezentată de anul trecut: Suntem în mijlocul unei pandemii care a răvăşit economia reală, a distrus locuri de muncă şi a pus la pământ afacerile mici – dar pieţele de acţiuni sparg record după record.

    „Asta nu este corect. Practic, sunt elefanţi zburători. Mereu mă îngrijorez când văd elefanţi care zboară pentru că nu se termină bine”, punctează Friedman.

    Chiar dacă decidem să creştem taxele pentru cei bogaţi pentru a redirecţiona mai mult sprijin pentru cei săraci, atunci când te bazezi atât de mult pe stimuli te poţi confrunta cu foarte multe consecinţe neaşteptate.

    Ruchir Sharma scria la mijlocul anului trecut în Wall Street Journal un eseu prin care explica faptul că accesul facil la bani pentru companii şi ajutoarele guvernamentale din ce în ce mai generoase alimentează extinderea monopolurilor şi „ţin în viaţă companii zombie, extrem de îndatorate”, în detrimentul startup-urilor care aduc cele mai mari inovaţii.

    Toată această situaţie contribuie la o productivitate mai redusă, ceea ce înseamnă o creştere economică mai redusă şi „o plăcintă din ce în ce mai mică din care trebuie să mănânce toată lumea”.

    Prin urmare, nimeni nu ar trebui să fie surprins că „millenialls şi generaţia Z cresc şi devin nemulţumiţi de această formă distorsionată de capitalism, ajungând în final să prefere socialismul”.

    În 1980, doar 2% din companiile listate din SUA erau considerate ca fiind companii „zombie” – un termen utilizat de Bank for International Settlements (BIS) pentru companii care nu au câştigat destul profit pentru a-şi acoperi dobânzile pe datorii în ultimii trei ani.

    Numărul companiilor zombie a crescut rapid la începutul anilor 2000, iar până în ajunul pandemiei au ajuns să reprezinte 19% din totalul companiilor americane listate.

    Acelaşi lucru se întâmplă şi în Europa, China sau Japonia.

    Evoluţia nu ar trebui să surprindă pe nimeni în contextul în care cascada de ajutoare guvernamentale a continuat să curgă din ce în ce mai rapid, iar guvernele au fost dispuse să cumpere chiar şi acţiuni de categoria „junk” doar pentru a preveni falimentele.

    Acest mod de a gestiona situaţia „distorsionează eficienţa alocărilor de capital necesare pentru a majora productivitatea”.

    Ultimii ani ar fi trebuit să reprezinte o eră a distrugerii creative. Cu atât de multe instrumente digitale de inovare la dispoziţie, cu acces la putere computerizată ieftină şi cu acces facil la capital, startup-urile ar fi trebuit să explodeze. Dar nu au făcut-o.

    „Înainte de pandemie, SUA genera startup-uri şi închidea companii mari în cel mai lent ritm din ultimii 50 de ani. (…) Numărul companiilor listate din SUA a scăzut la jumătate, adică aproximativ 4.400, de la vârful înregistrat în 1996”, punctează Sharma.

    În încheiere, Friedman reiterează ideea conform căreia trebuie să facem mai multe acum pentru a ajuta toţi cetăţenii care suferă să treacă de pandemie.

    Totuşi, în locul cecurilor lunare acordate direct populaţiei, lumea ar putea să ia pagină din cărţile unor state precum Coreea de Sud, Taiwan sau Singapore: cash doar pentru cei mai săracie şi investiţii masive în infrastructură pentru a îmbunătăţi productivitatea şi pentru a crea locuri de muncă cu salarii decente.

    Capitalismul trebuie să meargă înainte într-un mod mult mai inclusiv. Economiile cresc atunci când oamenii inventează şi lansează lucruri.

    „Fără risc antreprenorial şi distrugere creativă, capitalismul nu funcţionează”, a punctat Sharma în opinia lui de anul trecut.

  • Ungaria iese din liniile UE, din nou: Viktor Orban ia măsuri disperate şi decide aprobarea vaccinului Sputnik V şi utilizarea lui pe populaţie. El vrea să aducă şi vaccinul chinezilor

    Ungaria a devenit prima ţară din Uniunea Europeană care a aprobat vaccinul rusesc împotriva Covid-19, cunoscut drept Sputnik V, în contextul în care premierul Viktor Orban îşi asumă acest risc drept unul politic, încercând să câştige cât mai multă simpatie până la alegerile de anul viitor, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea de reglementare a medicamentelor din Ungaria a acordat o autorizare de urgenţă pentru Sputnik V, cât şi pentru vaccinul dezvoltat de AstraZeneca, a anunţat guvernul.

    Decizia vine după ce Orban a decis să iasă din liniile stabilite alături de Uniunea Europeană şi să aprobe ambele vaccinuri care nu au fost încă autorizate pentru Europa.

    Nu este niciun secret că Viktor Orban este foarte apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi de Partidul Comunist Chinez, însă el ar putea rămâne singurul lider european care a ales să îşi expună populaţia în faţa unor vaccinuri aprobate accelerat, fără destule verificări.

    Guvernul de la Budapesta ia în calcul chiar să procupe vaccinul Sinopharm, în ciuda trecutului înţesat de corupţie al companiei.

    Mutările lui Orban sunt disperate în contextul în care următoarele alegeri electorale se apropie, iar liderul naţionalist vrea să obţină al patrulea mandat la conducerea Ungariei.

  • Surpriză: Ce se întâmplă în Israel după ce a fost vaccinată peste un sfert din populaţia ţării

    Israelul şi-a vaccinat peste un sfert din populaţia ţării, iar cazurile de COVID-19 încep să scadă după ce numărul zilnic de infecţii atinsese săptămâna trecută un nou nivel record, notează Business Insider.

    Peste 2,5 milioane de oameni din Israel au primit cel puţin una dintre cele două doze ale vaccinului anti-coronavirus, adică aproximativ 28% din totalul populaţiei. Autorităţile sanitare au raportat în ultimele zile o scădere constantă a numărului de infecţii zilnice, de la aproape 10.000 pe 13 ianuarie la circa 6.500 pe 18 ianuarie.

    Israelul este pe primul loc la nivel mondial în ceea ce priveşte rata de vaccinare a cetăţenilor, în timp ce ţări precum Statele Unite şi Franţa au întâmpinat probleme în mod constant de-a lungul programului de imunizare. Israelul beneficiază de pe urma faptului că are o populaţie relativ mică – 10 milioane de oameni – şi un teritoriu de 22.000 km2..

    De asemenea, autorităţile pun ritmul rapid de vaccinare pe seama accesului universal la asistenţă medicală, sistemului sanitar centralizat şi digitalizării sistemelor de stocare a datelor.

    Guvernul de la Ierusalim îşi va împărţi datele obţinute în urma programului de imunizare cu Pfizer şi BioNTech pentru a susţine dezvoltarea tot mai multor strategii de combatere a pandemiei.

    Media de infecţii săptămânale din Israel a scăzut de la aproape 8.400 pe 13 ianuarie la 8.144 pe 19 ianuarie, ceea ce sugerează că focarele care au luat naştere în ultimele săptămâni au început într-un final să dispară.

    Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat la începutul lunii că Israelul va deveni primul stat din lume care va învinge pandemia de coronavirus, urmând să fie vaccinată întreagă populaţie a ţării până la sfârşitul lunii martie.

     

  • Emiratele Arabe Unite plănuiesc să îşi vaccineze 50% din populaţie, aproape cinci milioane de oameni, până la sfârşitul lunii martie, într-unul dintre cele mai eficiente programe de imunizare din lume

    Autorităţile sanitare din Emiratele Arabe Unite intenţionează să vaccineze 50% din populaţia ţării până la sfârşitul lunii martie, potrivit CNBC.

    Statul de 10 milioane de locuitori a lansat programul de imunizare spre sfârşitul anului trecut, după ce a aprobat vaccinul producătorului chinez Sinopharm pentru lucrătorii medicali din prima linie şi oficialii guvernamentali, decizie luată încă din luna septembrie.

    În ceea ce priveşte rate de administrare a dozelor, programul naţional din EAU este acum pe locul doi la nivel mondial după Israel. Peste 1,8 milioane de oameni au primit până acum vaccinul Sinopharm, reprezentând o rată de vaccinare de patru ori mai mare faţă de cea din Statele Unite.

    În prezent, dozele create de Pfizer şi BioNTech sunt distribuite în Dubai pentru lucrătorii din prima linie, persoanele cu vârste trecute de 60 de ani şi oamenii cu afecţiuni medicale grave.

    Ambele vaccinuri sunt administrate în două doze la o distanţă de 28 de zile, iar pacienţii nu mai sunt obligaţi să intre în carantină la 28 de zile după a doua inoculare, însă vor trebui să poarte în continuare mască şi să practice distanţarea socială.

    Sinopharm spune că vaccinul prezintă o eficienţă de 86%, în timp ce vaccinul Pfizer/BioNTech este eficient în proporţie de 95%.

    După ce rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 s-a menţinut anul trecut în jurul pragului de 2.000, autorităţile din EAU au raportat în ultimele zile peste 3.000 de infectări zilnice, creşterea putându-se datora noii tulpini descoperite în Regatul Unit. Pe deasupra, numărul turiştilor britanici care au vizitat Emiratele în perioada sărbătorilor de iarnă s-a menţinut la un nivel relativ ridicat în ultimele săptămâni.

    Până acum au fost administrate la nivel global 42,2 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, conform datelor colectate de Bloomberg.

     

  • Începutul sfârşitului e departe: cu 20.000 de persoane vaccinate pe zi, populaţia României s-ar imuniza în circa 2-3 ani

    Valeriu Gheorghiţă a anunţat recent faptul că din data de 4 ianuarie ar trebui să existe cam 20.000 de persoane vaccinate pe zi. Până la data de 3 ianuarie au fost vaccinate circa 13.600 de persoane, campania de vaccinare începând în data de 27 decembrie

    Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul Comitetului Naţional pentru Planificarea Vaccinării COVID-19 în România, a spus recent că începând de ieri, 4 ianuarie, ar trebui să existe circa 20.000 de persoane vaccinate pe zi. Creşterea numărului de persoane vaccinate vine pe seama faptului că în peste 90% din cele peste 376 de centre de vaccinare destinate personalului medical va fi începută activitatea. Chiar şi cu o creştere de la 1.600 de persoane vaccinate pe zi în medie, la 20.000 de persoane vaccinate pe zi, România nu are şanse să scape prea curând de pandemie. Începutul sfârşitului pandemiei este mai departe decât s-ar fi aşteptat în contextul acesta. Cu 20.000 de vaccinări pe zi, populaţia României s-ar putea imuniza în circa 2-3 ani.

    Campania de vaccinare a început în data de 27 decembrie, fiind o zi istorică, care ar fi trebuit să marcheze începutul sfârşitului, dar la aproape 10 zile de la primele persoane vaccinate, am ajuns la circa 13.600 de persoane vaccinate, conform datelor din 3 ianuarie a Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID. Din cele 13.600 de persoane vaccinate, au fost semnalate doar 37 de reacţii comune şi minore.

    Totodată, din data de 4 ianuarie a început activitatea de vaccinare pentru Etapa I la nivelul întregii ţări.

    ​România a primit 150.150 de doze de vaccin, din care au fost folosit aproape 13.600 de doze, deşi autorităţile se aşteptau la rezultate mai bune în ceea ce priveşte vaccinarea românilor, rezultatele după aproape 10 zile nu sunt pe măsura aşteptărilor.

    Totuşi, Valeriu Gheorghiţă a spus că următoarea tranşă a vaccinului va veni săptămâna aceasta, astfel că cea de-a doua etapă a vaccinării, adică a persoanelor vulnerabile, cu risc să dezvolte infecţii severe, ar putea începe la jumătatea lunii ianuarie. Totodată, în cea de-a doua etapă a vaccinării vor fi incluşi şi persoanele din categorii esenţiale precum profesorii şi reprezentanţii structurilor de ordine.

    Numărul de mic de persoane care au ales să se vaccineze se poate datora şi neîncrederii pe care oamenii o au faţă de noul vaccin, care a stârnit multe controverse atât în rândul populaţiei României, cât şi a altor ţări.

    ​Totuşi, România nu ar putea scăpa prea curând de virusul care a marcat anul 2020, dacă nu va exista o accelerare a numărului de persoane vaccinate.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a spus recent că a avut loc o consultare cu specialiştii din Israel pe campania de vaccinare, acolo unde s-au vaccinat circa 1 milion de persoane într-o săptămână.

    Autorităţile din România ar trebui să ia exemplul Israelului, unde se vaccinează circa 150.000 de persoane pe zi, adică circa 2% din populaţie. În doar o săptămâna de la începutul campaniei de vaccinare, Israel are circa o zecime din populaţie vaccinată.

     

  • Cu un pas mai aproape de livrările cu drona: Americanii pregătesc legislaţia care va permite dronelor să zboare deasupra populaţiei

    Dronele de dimensiuni reduse vor putea zbura atât deasupra populaţiei, cât şi pe timpul nopţii, în SUA, în contextul în care Administraţia Federală pentru Aviaţie (FAA) a anunţat că pregăteşte legislaţia care ar putea aduce dronele mai aproape de utilizarea comercială la scară largă, potrivit Reuters.

    FAA a anunţat că mult-aşteptata legislaţie pentru drone va adresa aspectele legate de securitate prin impunerea unei metode de identificare de la distanţă pentru orice dronă care circulă în scop comercial.

    Până acum, operaţiunile care implicau drone erau limitate la spaţiul destinat de la caz la caz sau erau nevoite să beneficieze de o excepţie specială acordată de autorităţi.

    Noua legislaţie va intra în vigoare la 60 de zile după ce va fi publicată în luna ianuarie. Producătorii de drone vor avea 18 luni la dispoziţie să introducă în producţie tehnologie pentru identificare de la distanţă, iar operatorii vor avea 12 luni în plus la dispoziţie pentru a furniza tehnologia.

    De asemenea, FAA a menţionat că vor exista reguli specifice pentru anumite operaţiuni care se vor desfăşura noaptea, cât şi pentru operaţiunile cu drone de dimensiuni mai mari.

    „Noile reguli deschid calea pentru o integrare accelerată a dronelor în spaţiul nostru aerian, prin adresarea aspectelor legate de securitate şi siguranţă. (…) Acestea ne aduc mai aproape de momentul în care vom vedea în mod obşinuit operaţiuni cu drone precum livrarea de colete”, a declarat Steve Dickson, administrator al FAA.

    Doar în SUA au fost înregistrate peste 1,7 milioane de drone deja.

  • Ţara unde pandemia face ravagii. Autorităţile îndeamnă populaţia să poarte mască inclusiv în propria locuinţă

    Japonia se chinuie să gestioneze pandemia exact înaintea sărbătorilor de iarnă, iar anumiţi lideri locali au început să îi îndemne pe cetăţeni să poarte masca de protecţie inclusiv în propriile lor locuinţe, potrivit Bloomberg.

    Yuriko Koike, guvernatoarea Tokyo-ului, şi omologii ei din trei prefecturi învecinate au transmis un mesaj comun prin care îi îndeamnă pe cei în vârstă şi pe cei vulnerabili să poarte masca în propria casă în timpul vacanţei de iarnă. Şi alte prefecturi, precum Fukushima şi Niigata, au lansat separat indicaţii similare.

    Japonia se confruntă cu un nou val al pandemiei de Covid-19 pe măsură ce iarna îşi intră în drepturi, iar numărul de noi cazuri zilnice a atins un nivel record.

    Autorităţile nu au puterea de a impune lockdown strict şi au dificultăţi în a convinge populaţia să rămână acasă.

    Odată lăudată pentru abilitatea de a gestiona pandemia fără a impune măsuri dure de distanţare socială, Japonia începe să pună la îndoială modelul pe care l-a ales pentru traversarea situaţiei epidemiologice.

    De asemenea, statisticile din realitatea economică arată că oamenii se reîntorc încet spre marile oraşe. În timp ce traficul din cunoscuta zonă de shopping Ginza din Tokyo era cu 19% mai jos duminică faţă de media anului trecut, acesta a înregistrat o creştere de 3% faţă de săptămâna anterioară, conform televiziunii FNN, care citează date de la operatorul telecom NTT Docomo.

    Guvernatoarea Koike le-a cerut cetăţenilor din Tokyo să rămână acasă de Revelion, un moment în care familiile se adună de obicei.

    Cu toate acestea, Tokyo a atins săptămâna trecută un record de cazuri zilnice noi, cu 821 de infectări într-o singură zi.

  • Unu din patru oameni la nivel global nu se va putea vaccina împotriva coronavirusului până în 2022

    În timp ce unele ţări şi-au lansat deja programele de vaccinare împotriva coronavirusului, aproape un sfert din populaţia planetei nu va avea acces la vaccin înainte de 2022, conform unui studiu citat de Forbes.

    Studiul, publicat de jurnalul medial BMJ, a analizat comenzile pentru vaccinurile anti-COVID-19 înainte ca autorităţile sanitare să îşi dea acordul pentru nivelul de siguranţă şi eficienţă. Astfel, până pe 15 noiembrie, câteva ţări au rezervat circa 7,5 miliarde de doze de la 13 producători.

    Însă peste jumătate din dozele rezervate (51%) va merge către ţările cu venituri mari, în ciuda faptului că aceste state reprezintă doar 14% din populaţia la nivel mondial.

    Rachel Silverman, analist pentru Centrul pentru Dezvoltare Globală din SUA, a declarat pentru BBC că vaccinurile „sunt acoperite în mare parte de o serie de acorduri lansate în avans, majoritatea în ţări bogate”.

    De exemplu, Statele Unite – care au rezervat 800 de milioane de doze – reprezintă aproximativ o cincime din cazurile de COVID-19 la nivel mondial, însă Japonia, Australia şi Canada au comandat la un loc aproximativ un miliard de doze, însă cele trei ţări reprezintă sub 1% din infecţiile raportate la nivel global.

    Rezultatul, conform autorilor studiului, este un grad ridicat de incertitudine pentru restul oamenilor, adică 85% din populaţia planetei. În plus, 40% dintre dozele produse de marile companii farmaceutice vor rămâne ţărilor cu venituri mici şi medii, însă procentul poate varia în funcţie de deciziile statelor cu venituri mari.

     

  • Paradoxul scandalos al pandemiei: Ţările bogate au cumpărat doze cât să îşi vaccineze de 3 ori populaţia în 2021, în timp ce în ţările sărace ajung doze doar pentru 10% din populaţie

    Oamenii din ţările mai sărace ar putea să nu aibă acces la un vaccin sigur şi eficient împotriva Covid-19 în următorii ani, în contextul în care naţiunile mai bogate „adună” mai multe doze de vaccin decât au nevoie, arată un semnal de alarmă tras de coaliţia de organizaţii People`s Vaccine Alliance.

    Din coaliţia People`s Vaccine Alliance fac parte organizaţii precum Amnesty International, Global Justice Now şi Oxfam, potrivit CNBC. Grupul a avertizat că naţiunile bogate au rezervat şi cumpărat destule doze pentru a-şi vaccina întreaga populaţie de trei ori până la finalul anului 2021.

    Canada este în vârful acestei liste, întrucât şi-a asigurat deja destule doze pentru a-şi vaccina populaţia de cinci ori, conform mesajului publicat şi de Amnesty International. La polul opus, aproape 70 de ţări mai sărace vor avea doze doar pentru a-şi vaccina 1 din 10 cetăţeni până la finalul anului viitor.

    Grupul a calculat că mai multe ţări bogate care reprezintă doar 14% din populaţia lumii au cumpărat deja 53% din toate dozele de vaccin anunţate şi promise până acum.

    Agenţia de presă Reuters a relatat luna trecută în baza unor surse că guvernul canadian poartă discuţii cu guvernele altor ţări, cu intenţia de a dona o parte din dozele de vaccin către naţiuni mai sărace.

    People`s Vaccine Alliance citează date colectate de compania Airfinity, specializată în analiza de informaţii ştiinţifice. Airfinity colectează aceste date pentru a analiza înţelegerile dintre naţiunile lumii şi cei opt producători care lucrează la dezvoltarea unui vaccin anti-Covid. Calculele au la bază ideea că vaccinurile aflate în prezent în teste clinice vor fi autorizate.

    „Nimănui nu ar trebui să îi fie blocat accesul la un vaccin vital în funcţie de ţara din care vine sau de câţi bani are în buzunar. (…) Însă, dacă nu va avea loc o schimbare fundamentală, miliarde de oameni din întreaga lume nu vor primi un vaccin sigur şi eficient împotriva Covid-19 în anii următori”, a declarat Anna Marriott, director pentru politici de sănătate în cadrul Oxfam.

    Cum arată situaţia

    Raportul vine într-un moment în care oamenii speră că un program de vaccinare în masă ar putea pune capăt pandemiei de Covid-19 care a făcut până acum peste 1,56 de milioane de victime la nivel global până acum.

    Cu toate acestea, lupta globală pentru a securiza viitoarele doze de vaccin a ridicat semne de întrebare asupra accesului echitabil la serul vital. În acelaşi timp rămân multe întrebări în ceea ce priveşte costul, logistica şi distribuţia.

    Marea Britanie a lansat marţi prima campanie de vaccinare, care a început cu o femeie în vârstă de 90 de ani pe nume Margaret Keenan, ea intrând în istorie drept prima persoană care a primit vaccinul Pfizer-BioNTech, dincolo de testele clinice. Vaccinul a fost aprobat de autorităţile din Marea Britanie săptămâna trecută şi ar putea primi autorizare şi în alte ţări în următoarele zile.

    Alte două laboratoare de dezvoltare ar trebui să depună cereri de autorizare la autorităţi în perioada următoare, acestea fiind Moderna şi Oxford-AstraZeneca.

    Situaţia la zi prezentată de People`s Vaccine Alliance arată că toate dozele pe care le va produce Moderna şi 96% dintre dozele produse de Pfizer-BioNTech au fost deja rezervate sau achiziţionate de ţări bogate. În ceea ce este descris drept „un contrast îmbucurător”, Oxford-AstraZeneca a promis că 64% dintre dozele produse de ei vor ajunge la oameni din ţările în curs de dezvoltare.

    „Adunarea de vaccinuri ajunge să submineze eforturile care se fac la nivel global pentru a ne asigura că toată lumea poate fi protejată în faţa Covid-19. Ţările bogate au obligaţii clare legate de drepturile omului şi trebuie nu doar să se abţină din acţiuni care ar putea afecta accesul la vaccin în alte părţi ale lumii, ci să coopereze şi să ajute alte ţări care au nevoie”, a declarat Steve Cockburn, director pentru economie şi justiţie socială, în cadrul Amnesty International.