Pământul se va încălzi mult mai repede, într-un ritm periculos, dacă SUA se retrag din acordul climatic de la Paris şi nu-şi vor mai ţine angajamentul luat de a reduce poluarea cu dioxid de carbon. Este semnalul tras de oamenii de ştiinţă. Pentru că America este cel mai mare producător de gaze cu efect de seră, după China.
Tag: poluare
-
Locul din România unde se află cel mai pur aer de pe planetă, lipsit aproape complet de radiatii şi poluare
Salina Slanic este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare exacavata fiind de 2.9 milioane de metri cubi, si detine cel mai pur aer de pe planeta, lipsit aproape complet de radiatii si poluare.Aflata la aproximativ 100 de kilometri de Bucuresti si 44 km de Ploiesti, statiunea Slanic este o destinatie recunoscuta pentru activitatea balneoturistica inca din anul 1853, cand a fost declarata statiune turistica de interes national.
-
Locul din România unde se află cel mai pur aer de pe planetă, lipsit aproape complet de radiatii şi poluare
Salina Slanic este cea mai mare din Europa ca dimensiuni, volumul de sare exacavata fiind de 2.9 milioane de metri cubi, si detine cel mai pur aer de pe planeta, lipsit aproape complet de radiatii si poluare.Aflata la aproximativ 100 de kilometri de Bucuresti si 44 km de Ploiesti, statiunea Slanic este o destinatie recunoscuta pentru activitatea balneoturistica inca din anul 1853, cand a fost declarata statiune turistica de interes national.
-
Cum se îmbogăţeşte un om din vânzarea unui lucru la care toată lumea de pe glob ar trebui să aibă acces gratuit
În unele locuri de pe pământ, aerul curat este un lux. Fie că este vorba de smogul gros produs de fabrici sau de poluarea invizibilă ieşită din ţevile de eşapament care sufocă oraşele. Tot mai multe citadele pierd lupta contra poluării, relatează BBC.
Se estimează că anual mor între 3,5 şi 5 milioane de oameni din pricina inhalării aerului poluat, a noxelor care se găsesc în atmosferă. Doar în India şi China se estimează că an de an 3 milioane de oameni mor din pricina poluării.
Această situaţie dramatică determină oamenii să apeleze la aerul îmbuteliat. Un număr tot mai mare de companii fac bani buni din îmbutelierea aerului curat. Pare o glumă, doar că este, de fapt, o afacere profitabilă. O astfel de companiei este Edmonton, din Alberta (Canada), care îmbuteliază aerul. O singură sticlă cu opt litri de aer comprimat se cinde la 24 de dolari şi este suficientă pentru 160 de inspiraţii.
Moses Lam a pornit această afacere dorind iniţial să facă glume prietenilor săi, dar a constatat, că, de fapt, cererea pentru astfel de produse a explodat. „Pieţele pe care le intim sunt cele sufocate de poluare, unde mulţi oameni mor înainte de vreme din pricina calităţii proaste a aerului. Aerul nostru este pur şi simplu o experienţă pe care cei mai mulţi dintre indieni şi chinezi nu ar avea cum să o cunoască altfel.” Moses vinde acum 10.000 de sticle cu aer în fiecare lună şi se aşteaptă ca până la finalul anului numărul acestora să crească de patru ori.
Aethaer este o altă companie, din UK, care are activităţi similare. Borcanele lor cu aer de ţară se vând pentru 103 dolari. Fondatorul afacerii, Leo De Watts a dorit să crească gradul de conştientizare în ce priveşte efectele poluării. „Borcanele cu aer pot fi achiziţionate fie pentru considerente estetice, fie pentru a fi făcute cadou, sau, pur şi simplu, ca investiţie,” crede britanicul.
Oamenii de ştiinţă consideră că beneficiile aerului îmbuteliat sunt nule. „Este improbabil să aibă efecte benefice. Este o pierdere de bani,” spune Shawn Aaron, director al Centrului de Cercetări în Sănătate Respiratorie, în Canada.
-
Cum se îmbogăţeşte un om din vânzarea unui produs pentru care nimeni nu ar trebui să plătească vreodată
Se estimează că anual mor între 3,5 şi 5 milioane de oameni din pricina inhalării aerului poluat, a noxelor care se găsesc în atmosferă. Doar în India şi China se estimează că an de an 3 milioane de oameni mor din pricina poluării.
Această situaţie dramatică determină oamenii să apeleze la aerul îmbuteliat. Un număr tot mai mare de companii fac bani buni din îmbutelierea aerului curat. Pare o glumă, doar că este, de fapt, o afacere profitabilă. O astfel de companiei este Edmonton, din Alberta (Canada), care îmbuteliază aerul. O singură sticlă cu opt litri de aer comprimat se cinde la 24 de dolari şi este suficientă pentru 160 de inspiraţii.
Moses Lam a pornit această afacere dorind iniţial să facă glume prietenilor săi, dar a constatat, că, de fapt, cererea pentru astfel de produse a explodat. „Pieţele pe care le intim sunt cele sufocate de poluare, unde mulţi oameni mor înainte de vreme din pricina calităţii proaste a aerului. Aerul nostru este pur şi simplu o experienţă pe care cei mai mulţi dintre indieni şi chinezi nu ar avea cum să o cunoască altfel.” Moses vinde acum 10.000 de sticle cu aer în fiecare lună şi se aşteaptă ca până la finalul anului numărul acestora să crească de patru ori.
Aethaer este o altă companie, din UK, care are activităţi similare. Borcanele lor cu aer de ţară se vând pentru 103 dolari. Fondatorul afacerii, Leo De Watts a dorit să crească gradul de conştientizare în ce priveşte efectele poluării. „Borcanele cu aer pot fi achiziţionate fie pentru considerente estetice, fie pentru a fi făcute cadou, sau, pur şi simplu, ca investiţie,” crede britanicul.
Oamenii de ştiinţă consideră că beneficiile aerului îmbuteliat sunt nule. „Este improbabil să aibă efecte benefice. Este o pierdere de bani,” spune Shawn Aaron, director al Centrului de Cercetări în Sănătate Respiratorie, în Canada.
-
Cât de aproape suntem de visul producerii infinite de energie şi fără poluare şi ce are de-a face cu asta o vedetă TV din Marea Britanie
Un obiect de fier întunecat stă pe biroul lui Richard Dinan din centrul Londrei. El insistă că nu este doar un element de design. Obiectul, forjat în inima unei stele în urmă cu miliarde de ani, este un meteorit şi i-a dat cea mai recentă idee de afacere lui Dinan, scrie Richard Gray pentru BBC.Richard Dinan este cunoscut în Marea Britanie ca fiind milionarul care a devenit faimos datorită reality show-ului Made in Chelsea. Acum el conduce o companie de printare de cărţi de vizită şi o companie de printare 3D. Totuşi are un scop mai ambiţios: fuziunea nucleară.De zeci de ani, fuziunea nucleară a fost visul oricărui om de ştiinţă care spera să rezolve problema energiei. Energia produsă de fuziunea nucleară ar putea avea utilizări numeroase şi ar reprezenta o sursă de energie curată şi sigură. Totuşi, acest vis încă a rămas îndepărtat. Oamenii de ştiinţă încearcă să transforme fuziunea nucleară într-o sursă de energie viabilă încă din anii ’50. Există chiar o glumă în comunitatea oamenilor de ştiinţă: lumea e la o distanţă de doar 30 de ani de beneficiile fuziunii nucleare… tot timpul a fost şi tot timpul va fi la o asemenea distanţă. Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice reacţionează pentru a forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mai ridicată) decât nucleele iniţiale. Ca urmare a fuziunii se produc şi alte particule subatomice, ca de exemplu neutroni sau raze alfa (nuclee de heliu) sau beta (electroni sau pozitroni). Fuziunea nucleară se poate clasifica după condiţiile de desfăşurare în fuziune termonucleară şi fuziune la rece.Fuziunea termonucleară ar putea deveni o sursă de energie practic nelimitată (şi ecologică) atunci când reactoarele de fuziune (care în prezent se află în fază experimentală şi nu produc încă un surplus net de energie) vor deveni viabile din punct de vedere tehnologic şi economic.De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă s-au întrecut în a construi sisteme de fuziune nucleară care să poată furniza energie verde într-un mod cât mai sigur cu putinţă şi pe termen nelimitat. Realizarea fuziunii n-a fost niciodată o problemă, oamenii fiind capabili să realizeze fuziune termonucleară încă de la realizarea primei bombe cu hidrogen, în 1952, dar provocarea a fost cum să recupereze şi să utilizeze energia extraordinară pe care o eliberează fuziunea.STADIUL ACTUAL AL PROIECTELOR DE FUZIUNE NUCLEARĂ.Ţări din întreaga lume au aruncat miliarde de euro în dezvoltarea diverselor proiecte de fuziune, construind maşini uriaşe care încălzesc la temperaturi mai mari decât e capabil chiar Soarele. S-au înregistrat câteva progrese. Joint European Torus a demonstrat în 1991 că este posibil să elibereze energia din fuziunea nucleară într-un mediu controlat. A eliberat 16 megawaţi de energie, destul pentru a fierbe 6.400 de cazane cu apă. Însă, în acelaşi timp, a fost nevoie de 25 megawaţi pentru a declanşa fuziunea nucleară.35 de ţări s-au angajat să construiască un nou reactor mai mare bazat pe acelaşi design, cunoscut ca International Thermonuclear Experimental Reactor (Iter). Scopul reactorului este acela de a genera un surplus de energie. Proiectul s-a lovit de nenumărate amânări şi cheltuielile au depăşit bugetul previzionat. Iniţial costul acestuia era estimat la 5 miliarde de euro, dar între timp cheltuielile s-au triplat, ajungând la 14 miliarde de euro.În prezent, investitori precum Dinan cred că pot mişca lucrurile în direcţia bună. ”Tehnologia a avansat foarte mult de când Iter a fost proiectat“, spune Dinan, care adaugă că ”nu pot schimba fizica, dar pot construi tehnologia rapid şi ieftin“.Planul lui Richard Dinan este să construiască reactoare mai mici şi mai compacte, care vor costa doar o fracţiune din investiţia necesară pentru Iter. El spune că deoarece compania sa este mai mică şi mai agilă, aceasta poate rezolva problema mai repede decât marile şi costisitoarele proiecte interguvernamentale. Mai mult, este încredinţat că avansul în domeniul supercomputerelor şi imprimării 3D îi va permite să construiască reactoare mult mai rapid. Speră să construiască două reactoare în următorii şapte ani cu 200 de milioane de lire sterline pe care se aşteaptă să-i obţină de la investitori.Cele mai importante iniţiative în domeniul producerii reactoarelor care folosesc fuziunea nucleară sunt cele ale germanilor din Griefswald, care au fabricat stelaratorul Wendelstein 7-X, şi cele ale chinezilor de la EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak). Niciuna dintre echipele de cercetători nu a reuşit însă să dovedească că poate produce energie nucleară sustenabilă prin intermediul fuziunii nucleare. Reactorul german de fuziune nucleară Wendelstein 7-X (W7-X) funcţionează şi promite energie infinită şi verde pentru totdeauna.Deşi ar fi uşor să-l disconsideri pe Dinan, start-up-ul său, Applied Fusion Systems, este doar una dintre companiile care investesc în dezvoltarea fuziunii nucleare. Doar în Marea Britanie mai există cel puţin alte două companii care încearcă să producă energie creată prin fuziune nucleară, iar în SUA mai multe astfel de proiecte sunt susţinute de miliardari precum Jeff Bezos, Paul Allen sau Peter Thiel.La urma urmei, în contextul în care schimbările climatice fac ca utilizarea combustibililor fosili să fie nesustenabilă, există o foame pentru alte surse de energie. Cu toate acestea, sursele de energie regenerabilă cum ar fi soarele sau vântul nu sunt încă pe deplin fiabile, iar fuziunea nucleară rămâne o alegere nepopulară din cauza deşeurilor pe care le produce. ”Nu mă surprinde faptul că există un număr din ce în ce mai mare de investitori interesaţi de fuziune nucleară. Această sursă de energie are un randament incredibil, fără deşeuri radioactive, necesită spaţiu redus şi are o sursă de alimentare inepuizabilă“, spune Ian Chapman, şeful Autorităţii pentru Energie Atomică din Marea Britanie şi şeful centrului ştiinţific Culham.O MULŢIME DE BANI AR PUTEA FI FĂCUŢI ÎN ACEST DOMENIU.Când Iter va porni (programat deocamdată pentru 2025), este de aşteptat să aibă o capacitate de producere de 500 MW, adică de 10 ori mai mult decât ar fi necesar pentru pornirea unei reacţii de fuziune nucleară. Rămâne de văzut dacă aşa se va şi întâmpla. ”Încă ne aflăm în stadiul în care încercăm să demonstrăm că putem produce mai multă energie decât consumăm şi că poate fi folosită în mod comercial“, spune Chapman.Succesul lui Iter va însemna începutul unei schimbări fundamentale în peisajul energetic al lumii. Dinan, precum multe ale companii din industrie, speră ca aceia care ştiu deja să construiască reactoare să aibă parte de cele mai mari recompense când acest lucru se va întâmpla. -
Plăcuţele de frână, un pericol pentru sănătate
Cele mai multe acuzaţii de poluare la adresa maşinilor sunt legate de arderea combustibililor în motoare, rezultând diverse emisii nocive. Însă maşinile mai au şi alte ”bube” – vedeţi în continuare de ce plăcuţele de frână se încadrează în această categorie şi ce măsuri vor să ia experţii Comisiei Europene.
IATĂ DE CE PLĂCUŢELE DE FRÂNĂ SUNT UN PERICOL PENTRU SĂNĂTATE
-
Care este cea mai preţioasă resursă de pe pământ şi de ce poate fi una dintere cele mai bune investiţii pentru viitor
Eoin Fahy, economistul şef al Kleinwort Benson Investors, firmă de investiţii din Dublin, şi-a făcut o carieră de succes investind în apă. “Este evident. Apa este cea mai preţioasă resursă de pe pământ”, a spus Fahy pentru BBC.
Spre deosebire de petrol, pentru apă nu există variante alternative.
Problema nu este faptul că nu există suficientă apă pe glob, ci faptul că nu este destulă apă potabilă pentru toată lumea. Doar 1% din apa de pe glob este consumată de oameni, potrivit agenţiei pentru protecţia mediului din Statele Unite. Construirea fabricilor de desalinizare, cele care transformă apa sărată în apă potabilă, este încă foarte scumpă.
Poluarea reprezintă altă cauză a scăderii stocului de apă potabilă. China este un punct fierbinte din punctul de vedere al disponibilităţii apei potabile. Jumătate din râurile şi lacurile ţări sunt poluate, iar majoritatea apei potabile vine din sudul ţări, dar în nord densitatea populaţiei este cea mai mare. Naţiunile Unite estimează că între 2014 şi 2050 nu mai puţin de 292 milioane de oameni o să se mute în zonele urbane ale ţări. Pentru a rezolva infrastructura de apă a ţării, China ar trebui să cheltuiască trilioane de dolari, potrivit unui raport al companiei McKinsey.
Această problemă reprezintă si o oportunitate de investiţie. “Modul cel mai simplu în care să faci bani ar fi să investeşti în companiile care sunt implicate în îmbunătăţirea calităţii apei”, a spus Fahy. “Dar şi investiţiile în companii care construiesc fabrici de desalinizare sau în companii care construiesc baraje sau centre de tratare a apei”, a adăugat el.
Altă metodă de a investi în apă este prin cumpărare. În Australia, investitorii pot cumpără suprafeţe de apă, pe care le pot închiria altor companii care vor să folosească apa (de exemplu, companii din domeniul agriculturii).
“Lipsa apei potabile este una dintre cele mai mari probleme cu care ne vom confrunta în următorii 10-20 de ani”, a concluzionat Eoin Fahy
-
Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO
Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk este un oraş minier localizat în cercul polar arctic. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic.
Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).
Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.
Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.
Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente.
-
Spune-mi cât poluează maşina ta ca să-ţi spun ce sticker va purta. Tabelul care arată unde te încadrezi cu gradul de poluare
Conform proiectul elaborat de Ministerul Mediului privind înlocuirea timbrului de mediu, obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX, autorităţile propun introducerea a şase abţibilduri colorate, care să facă distincţia între autoturisme în funcţie de nivelul de poluare al acestora. Acest proiect propune ca pentru autovehiculele electrice şi cele cu motoare hybrid (electric + alt carburant) să fie alocat un abţibild de culoare verde, numerotat cu cifra “0”, aceste vehicule fiind considerate cel mai puţin poluante.
IATĂ AICI TABELUL CU GRADELE DE POLUARE ALE MAŞINII TALE ŞI STICKER-ELE PE CARE LE VEI PURTA