Guvernul polonez va menţine costul electricităţii la un nivel redus anul viitor pentru până la 98% dintre companiile poloneze, a anunţat ministrul dezvoltării, Waldemar Buda, potrivit The First News. Guvernul va prezenta în scurt timp un nou tarif al electricităţii pentru toate IMM-urile.
Tag: Polonia
-
Polonia ar vrea arme nucleare americane/Ar fi o premieră pentru un fost stat din Pactul de la Varşovia
Polonia a iniţiat discuţii cu Statele Unite despre staţionarea de armament nuclear pe teritoriul polonez, în cadrul acţiunilor de contracarare a ameninţărilor Rusiei, afirmă preşedintele Andrzej Duda, în contextul declaraţiilor liderilor de la Moscova privind Ucraina.
Polonia, cel mai mare stat membru NATO din estul Europei, a suplimentat semnificativ bugetul militar în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, dar până acum oficialii de la Varşovia nu discutaseră cu aliaţii pentru primirea de arme nucleare ca mijloc de disuasiune.
Afirmaţiile preşedintelui Andrzej Duda ridică semne de întrebare privind posibilitatea ca arme nucleare americane să fie staţionate pentru prima dată într-un fost stat membru al Pactului de la Varşovia. Acţiunea ar fi o sfidare a avertismentelor preşedintelui Vladimir Putin, care a semnalat că Rusia va riposta la orice extindere a capabilităţilor militare NATO în fosta zona de influenţă a Moscovei, notează agenţia Bloomberg.
“Problema este, în primul rând, că nu avem arme nucleare. Există întotdeauna o potenţială oportunitate de a participa la staţionarea comună a armamentului nuclear”, a declarat Andrzej Duda într-un interviu acordat publicaţiei Gazeta Polska.
“Am vorbit cu liderii americani despre posibilitatea ca Statele Unite să analizeze opţiunea” staţionării de arme nucleare pe teritoriul Poloniei. “Subiectul este deschis”, a subliniat Duda.
Staţionarea în comun a armamentului nuclear poate implica participarea la misiuni de escortare sau recunoaştere pentru asistarea avioanelor care participă la o misiune nucleară, punerea la dispoziţie a avioanelor cu dublu uz sau găzduirea de armament nuclear pe teritoriul ţării. Aliaţi precum Germania, Belgia, Olanda, Italia şi Turcia găzduiesc arme nucleare americane pe teritoriile lor, potrivit datelor obţinute de Centrul pentru Controlul Armamentului şi Neproliferare.
În aprilie, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie (PiS), declara pentru publicaţia Welt am Sontag că Polonia este “deschisă” posibilităţii găzduirii de arme nucleare americane.
-
Criza energiei: Polonia va cheltui 5 miliarde de dolari pentru sprijinirea populaţiei
Guvernul polonez a anunţat că va cheltui mai mult de 5,3 miliarde de dolari pentru sprijinirea gospodăriilor, în contextul creşterii preţurilor la energie în Europa.
Anterior, autorităţile din Polonia au anunţat că vor îngheţa preţurile la energie pentru gospodării în 2023 la nivelul din acest an până la o anumită limită de utilizare. De asemenea, se vor oferi reduceri pentru economisirea energiei.
Parlamentul urmează să înceapă miercuri să discute cel mai recent proiect de lege privind sprijinul pentru energie.
Majoritatea gospodăriilor ar urma să primească o limită de 2.000 kWh pe an, gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi ar urma să primească 2.600 kWh, în timp ce familiile cu trei sau mai mulţi copii şi fermierii ar avea dreptul să primească până la 3.000 kWh de energie mai ieftină.
Guvernul estimează că îngheţarea preţurilor la energie pentru gospodării ar costa până la 4,5 miliarde de dolari, că o plată unică pentru persoanele care folosesc electricitatea pentru încălzire s-ar ridica la 200 de milioane de dolari şi că o reducere pentru cei care economisesc energie ar costa 550.000 de milioane de dolari.
Acestea ar însemna un total de 5,3 miliarde de dolari.
-
Brutăriile din Polonia şi Germania, în faţa falimentului
Preţurile ridicate ale energiei „ucid“ brutăriile din Polonia, notează Warsaw Voice.
Din martie, facturile acestora au crescut cu până la 947%. Acest lucru înseamnă scumpiri uriaşe ale pâinii sau falimentul.
În Germania, multe brutării s-au prăbuşit deja în urma creşterii costurilor, în timp ce altele pregătesc proteste pentru a cere susţinere urgentă din partea guvernului, potrivit The Local.
-
Patru ţări din Europa, recompensate de Washington pentru merite deosebite în sprijinirea Ucrainei. România nu este printre premiante
Prim-miniştrii Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei au primit prestigiosul „Transatlantic Leadership Award” („Premiul pentru Leadership Transatlantic”) din partea Center for European Policy Analysis (Centrului pentru Analiza Politicii Europene – CEPA), informează site-ul organizaţiei.
Ceremonia de premiere pentru acordarea premiului a fost stabilită pentru 27 septembrie.
Premiul a fost acordat celor patru politicieni pentru „sprijinul puternic acordat Ucrainei şi contribuţia lor specială la consolidarea cooperării transatlantice”.
Ţările baltice şi Polonia au avut cele mai dure atitudini faţă de războiul lui Putin, dar şi faţă de cetăţenii ruşi, cărora le-a interzis accesul.
CEPA este un think-tank cu sediul la Washington, angajat să consolideze relaţiile transatlantice şi să promoveze valorile şi principiile democratice.
-
Polonia: colapsul sectorului rezidenţial se adânceşte
Chiar şi în perioadele de lockdown, dezvoltatorii din Polonia construiau mai multe apartamente decât în prezent. Reducerea ofertei este rezultatul unui declin al cererii datorat creditării limitate, dar şi dorinţei de menţinere a marjelor, scrie Warsaw Voice.
În urma scăderii continue a cererii de credite ipotecare şi a declinului vânzărilor de locuinţe, dezvoltatorii din Polonia şi-au redus dramatic investiţiile.
Potrivit datelor biroului central de statistică al ţării (GUS), în august companiile au început lucrări de construire a doar 5.200 de unităţi, cu 63% mai puţine în termeni anuali şi în scădere cu 38% faţă de luna iulie.
Datele arată că toate cele trei motoare de creştere ale pieţei suferă: producţia este în scădere în cele mai mari şase zone metropolitane şi în orăşelele şi centrele mai mici responsabile pentru boomul din ultimii ani. „Dezvoltatorii se mişcă rapid în sensul reechilibrării pieţei şi reducerii riscurilor legate de investiţii, suspendând lucrările noi de construcţii la scară masivă. Drept urmare, oferta pe o perioadă scurtă de timp poate atinge minime istorice, cu toate consecinţele negative“, arată Jaroslaw Jedrzynski, expert în cadrul portalului imobiliar Rynekpierwotny.pl.
Sectorul rezidenţial are un impact major asupra altor segmente ale economiei. Datele GUS pe august anunţă o adâncire a crizei, poate până la o recesiune în toată regula, adaugă expertul.
Declinul producţiei de locuinţe era aşteptat, iar scăderea anuală ar putea atinge 40%. Cu o cerere atât de mică, numai o reducere a ofertei îi poate ajuta pe dezvoltatori să menţină preţurile de tranzacţionare a locuinţelor.
Cumpărătorii instituţionali ar fi trebuit să constituie o alternativă pentru dezvoltatori, însă fondurile aşteaptă o scădere a preţurilor locuinţelor.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
Dacă producţia din august se va menţine în lunile următoare, bilanţul pe 2022 s-ar închide cu aproximativ 110.000 de unităţi în dezvoltări începute, iar în 2023 numărul acestora s-ar ridica la 62.000.
În cele mai mari şapte oraşe ale ţării, dezvoltatorii au vândut 22.800 de apartamente în primele opt luni ale anului, cu 37% mai puţine faţă de perioada similară a anului trecut.
Doar în august, aceştia au vândut mai puţin de 2.500 de unităţi, reprezentând un declin anual de până la 45%.
-
Alertă în Uniunea Europeană! Polonia a luat o decizie fără precedent, după ultimele bombardamente de la centrala nucleară din Zaporojie
Polonia, îngrijorată de luptele din jurul centralei nucleare ucrainene Zaporojie, a distribuit pastile de iod pompierilor pentru a le da apoi oamenilor în caz de expunere radioactivă, a declarat joi un ministru adjunct.
“După ce presa a relatat despre luptele din apropierea centralei nucleare din Zaporizhzhia, am decis să luăm măsuri din timp, să distribuim iod”, a declarat ministrul adjunct de interne Blazej Pobozy pentru postul privat de radio Radio Zet, citat de Reuters.
“Aş dori să-i asigur pe toţi cetăţenii că sunt acţiuni de rutină, preventive, care au rolul de a ne proteja în cazul unei situaţii care… sper că nu se va întâmpla”, a adăugat el.
Se consideră că iodul protejează organismul împotriva unor afecţiuni precum cancerul tiroidian în caz de expunere radioactivă.
Bombardamentele de la Zaporojie – cea mai mare centrală nucleară din Europa – au avariat clădirile din apropierea celor şase reactoare ale sale şi au retezat cablurile de alimentare, existând riscul unei catastrofe nucleare care ar afecta ţările vecine.
Rusia şi Ucraina se acuză reciproc pentru bombardamentele din jurul centralei.
Şeful agenţiei atomice a Naţiunilor Unite a declarat miercuri că nu va renunţa la planul de creare a unei zone de protecţie în jurul centralei Zaporojie, în ciuda anunţului Rusiei de a mobiliza noi trupe şi de a organiza un referendum în regiune.
-
Premierul Poloniei avertizează Europa: UE ar trebui să acorde prioritate altor măsuri de combatere a crizei înainte să aplice taxarea producătorilor de energie
UE ar trebui să acorde prioritate altor măsuri de combatere a crizei înaintea impunerii unei taxe speciale pentru producătorii de energie, a spus premierul polonez, un semn al posibilelor dezacorduri faţă de planurile Bruxelles-ului de a ajuta consumatorii să treacă prin criza energetică, a raportat Financial Times.
Înaintea reuniunii de urgenţă a UE în domeniul energiei de vineri, Mateusz Morawiecki a sugerat că o suspendare temporară a schemei UE de combatere a emisiilor de carbon ar ajuta la scăderea costurilor energiei electrice şi ar oferi „un răspuns potrivit lui Putin, arătându-i că suntem capabili să reacţionăm foarte rapid”.
În schimb, taxa corporativă excepţională propusă de Comisia Europeană ar dura mult mai mult pentru a reduce creşterea preţurilor la energie electrică pentru gospodăriile europene din cauza modului în care ar fi aplicată.
„Nu excludem anumite impozite asupra celor care au profituri extraordinare, dar există şi alte instrumente care ar trebui declanşate chiar înainte de acestă taxă”, a spus Morawiecki într-un interviu. El a avut în vedere o suspendare a ETS pentru 1-2 ani sau o scădere semnificativă a preţurilor la permisele de carbon.
Avertismentul liderului polonez sugerează că, departe de a rezolva criza, reuniunea de urgenţă a UE de vineri de la Bruxelles ar putea expune noi dezacorduri între statele membre legate de abordarea crizei energetice.
Bruxelles-ul propune o taxă pe veniturile „enorme” generate de producătorii de energie electrică non-gaz care ar fi redirecţionate către statele membre pentru a sprijini gospodăriile şi companiile vulnerabile, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Morawiecki a avertizat şi împotriva pericolului acordării unui rol mai mare Bruxelles-ului în stabilirea politicii fiscale, sarcină care ar trebui lăsată în mâinile statelor membre UE.
În timp ce pieţele energetice ale UE ar trebui să fie mai interconectate, Morawiecki a susţinut că un răspuns UE la criza energetică nu poate ignora diferenţele majore dintre statele membre, cum ar fi cele care se bazează mai mult pe energie nucleară sau regenerabilă.
„A pretinde că este foarte uşor să existe o singură politică energetică este total greşit: o singură dimensiune nu se potriveşte tuturor. Toate statele membre trebuie să aibă propriile soluţii pentru sistemele lor energetice şi aspiraţiile de neutralitate climatică”, a spus el.
Premierul polonez a îndemnat UE să pună lupta împotriva schimbărilor climatice pe plan secundar „cum se procedează acum în Germania, unde se pornesc din nou centralele pe cărbune” pentru a ajuta ţara să îşi satisfacă nevoile energetice.
Polonia a înregistrat luna trecută o rată a inflaţiei de 16,1%, cea mai mare din ultimii 25 de ani, despre care economiştii anticipează că ar putea împinge ţara într-o recesiune chiar înainte de sfârşitul anului. Miercuri, banca centrală şi-a majorat rata dobânzii de referinţă cu 25 de puncte de bază.
-
Dascălii din Polonia şi Ungaria se pregătesc de proteste şi greve de amploare. Întreaga Europă se confruntă cu un deficit acut de profesori
Profesorii din Polonia şi Ungaria avertizează că sistemul public de învăţământ se află în pragul colapsului. Deficitul de profesori şi discuţiile legate de greve umbresc pregătirile pentru noul an şcolar, scrie Balkan Insight.
Polonia duce lipsă de până la 90.000 de profesori, potrivit Sindicatului Solidaritatea, notează Warsaw Voice.
Profesorii muncesc mai mult pentru câştiguri mai mari, însă adesea nu au de ales pentru că în caz contrar nu ar avea cine să le predea copiilor. Din septembrie, profesorii sunt obligaţi să petreacă o oră în plus la şcoală sau grădiniţă, pentru consultări cu părinţii sau elevii.
Totuşi, aceştia nu vor fi plătiţi suplimentar pentru ora respectivă. Reprezentanţii sindicatelor spun că le vor trimite chestionare membrilor şi că forma de protest va fi decisă în septembrie. Aceştia nu exclud închiderea şcolilor.
Şi reprezentanţii autorităţilor locale consideră că situaţia din învăţământ este disperată. În Varşovia, un sondaj realizat de acestea relevă că peste 50% dintre profesori intenţionează să-şi schimbe profesia. Printre motive: salariile mici, burnoutul, schimbările constante de reglementări.
În Polonia, un profesor începător se poate aştepta la un salariu de 2.600 de zloţi (550 de euro) pe lună, egal cu costul închirierii unui apartament de două camera într-un oraş mare, potrivit Balkan Insight. Un profesor cu 15 ani de experienţă câştigă 4.000 de zloţi pe lună, aproximativ egal cu salariul unui casier dintr-un supermarket.
Situaţia este similară în Ungaria. Un profesor cu 30 de ani de experienţă câştigă 300.000 de forinţi pe lună (800 de euro).
Sindicatul PSZ se aşteaptă ca 22.000 de profesori să părăsească sistemul public în următorii cinci ani. Iar cu peste 40% dintre profesori având vârste de peste 50 de ani şi numai 7% sub 30, situaţia se va înrăutăţi chiar şi fără demisii.
În prezent, sistemul public de învăţământ duce lipsă de 15% din necesar. Specialiştii argumentează că o majorare imediată a salariilor de cel puţin 30-50% este necesară pentru retenţia şi atragerea de noi profesori.
Guvernul ungar promite să majoreze salariile la 80% din salariul mediu al ţării până în 2029, însă profesorii nu cred în astfel de promisiuni. „Când vor primi facturile la energie în toamnă, profesorii va trebui să se decidă dacă să le plătească sau să mănânce. Mulţi vor face foamea“, avertizează un profesor.
Liderii sindicali ai profesorilor ungari au organizat un protest în această săptămână, purtând toţi negru pentru a „jeli“ începutul de an şcolar, relatează Euractiv. Aceştia au anunţat că organizează o grevă, cel mai probabil pentru sfârşitul lunii noiembrie.
De altfel, întreaga Europă se confruntă cu un deficit de profesori, notează Le Monde. Chiar şi ţările cu salarii atractive au această problemă.
-
Polonia cere despăgubiri din partea Germaniei pentru al Doilea Război Mondial
Polonia a decis să ceară oficial Germaniei despăgubiri pentru cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat, joi, Jaroslaw Kaczynski, liderul naţionaliştilor aflaţi la putere.
Polonia estimează pierderile din al Doilea Război Mondial cauzate de Germania la 6.200 de miliarde de zloţi.
La cursul actual, despăgubirile solicitate sunt în valoare de 1.320 de miliarde de dolari.