BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Cum este economia Kazahstanului, punctul fierbinte al planetei în acest moment, cu un PIB de 171 miliarde de dolari şi vaste resurse de petrol şi uraniu? Salariul minim pe economie este de 84 de dolari pe lună

    Kazahstanul, cea mai importantă economie din Asia Centrală şi fostă ţară sovietică, are un Produs Intern Brut de 171 de miliarde de dolari, exporturi în valoare de 51 miliarde de dolari şi vaste resurse de uraniu, zinc, cupru, aluminiu şi petrol, conform datelor publicate de Banca Mondială. Ca nivel de trai, salariul minim pe economie este de 84 de dolari, de aproape 4 ori mai mic decât în România.

    Kazahstanul este cea mai mare dintre republicile din Asia Centrală şi a noua ţară ca mărime din lume, cu o suprafaţă de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătraţi. Se învecinează cu Rusia la nord, Marea Caspică la sud-vest, Turkmenistan, Uzbekistan şi Republica Kârgâză la sud şi China la est.

    Kazahstanul şi-a câştigat independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică la 16 decembrie 1991. În 1998, capitala a fost mutată din sud-estul ţării, de la Almaty, în nord, la Astana. La 23 martie 2019, capitala a fost redenumită „Nur-Sultan”, după numele preşedintelui Nursultan Nazarbayev, cel care a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani.

    Populaţia actuală a Kazahstanului este de aproximativ 19 milioane de oameni, dintre care 68% sunt etnici kazahi. Există, de asemenea, o comunitate rusă importantă (19 % din populaţie) şi comunităţi mai mici de uzbeci, ucraineni, uiguri, tătari şi germani. Conform unui recensământ din 2009, apartenenţa religioasă este împărţită între islam (70% din populaţie) şi ortodocşii rusi (26%).

    Economia Kazahstanului a avut o performanţă puternică între 2001 şi 2007, alimentată de exporturile de energie şi minerale în expansiune şi facilitată de reforma economică, investiţiile străine şi – mai ales – de o serie de recolte bune. Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kazahstanul a susţinut o creştere medie anuală a PIB-ului de 9,7% pe an între 2001 şi 2007. Cu toate acestea, această creştere solidă a încetinit în timpul crizei financiare globale la doar 1,2% în 2009. O redresare puternică a înregistrat o creştere economică, potrivit raportului FMI, de 7,5% în 2011, 5,1% în 2012 şi 5% în 2013. În mare parte, ca urmare a preţurilor scăzute ale petrolului şi a presiunilor externe cauzate de situaţia economică din Rusia şi de devalorizarea rublei ruse, creşterea a scăzut la 2% în ultimul trimestru din 2015, potrivit site-ului Departamentului de Afaceri Externe şi Comerţ al Guvernului Australiei. Produsul Intern Brut al Kazahstanului este de aproximativ 171 de miliarde de dolari, iar PIB-ul nominal pe cap de locuitor, de 9,122 USD pentru 2020, îl depăşeşte cu mult pe cel al vecinilor săi din Asia Centrală şi este comparabil cu cel al Rusiei.

    Din motive istorice şi geografice, economia Kazahstanului este strâns legată de cea a Rusiei, care rămâne cel mai mare partener de import. Rusia continuă să închirieze aproximativ 6.000 km pătraţi de teritoriu kazah în jurul instalaţiei spaţiale Cosmodromul Baikonur, unde a fost lansat Sputnik I în 1957, primul satelit artificial al Pământului. Cosmodromul este în uz activ, iar închirierea sa a fost prelungită până în 2050. Kazahstanul, totuşi, devine, de asemenea, aproape integrat cu China, care a devenit cel mai mare partener de export în 2011. Împreună cu Rusia, Belarus, Armenia şi Kârgâzstan, Kazahstanul este, totodată, membru al Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală menită să faciliteze o mai bună integrare economică în regiune.

    Cererea Kazahstanului de a adera la Organizaţia Mondială a Comerţului a fost acceptată de Consiliul guvernatorilor OMC în iunie 2015, iar aderarea sa oficială a început la 30 noiembrie 2015.

    Pe lângă uraniu, Kazahstanul deţine rezerve vaste de combustibili fosili şi resurse naturale, în mare parte neexploatate. La nivel global, Kazahstanul este pe locul 12 ca rezerve dovedite de petrol şi pe locul 14 ca rezerve de gaze naturale şi se clasează în primele zece ţări pentru rezerve de cărbune, aur, crom, zinc, plumb şi bauxită. Kazahstanul deţine 8% din zincul mondial, 7% din mangan şi 4% din minereul de fier. În ceea ce priveşte producţia, însă, industria minieră din Kazahstan rămâne departe de a-şi realiza întregul potenţial. Producţia zilnică de petrol a Kazahstanului în 2016 a fost de 1,6 milioane de barili, din care 73% au fost exportaţi. Se crede că sectorul Mării Caspice al Kazahstanului deţine alte câteva rezerve importante de petrol şi gaze încă neexploatate.

    Având în vedere că terenurile sale vaste de stepă sunt capabile să găzduiască atât creşterea de animale, cât şi producţia de cereale, agricultura este o industrie importantă pentru Kazahstan, fiind un mare producător de grâu. Principalele sale pieţe de export sunt vecinii săi din Asia Centrală, Iran şi Turcia; deşi în ultimii ani a început să exporte în China, Coreea de Sud şi Japonia. Departamentul Agriculturii al SUA a estimat că producţia totală de grâu din Kazahstan pentru 2019/20 a fost de 14 milioane de tone.

    Investiţiile străine directe în Kazahstan au depăşit 129 de miliarde de dolari în 2014. Atragerea de investiţii suplimentare este parte integrantă a planurilor guvernului Kazahstanului de a diversifica economia, în special în domenii precum producţia de metale neferoase, care completează dotarea sa energetică.

    De asemenea, Kazahstanul a devenit a treia ţară ca mărime în ceea ce priveşte energia consumată pentru a „mina” Bitcoin, cea mai renumită criptomonedă din lume, o dezvoltare impresionantă pentru o ţară care funcţionează în esenţă pe cărbune.

    Datele de la Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index arată că ponderea globală a Kazahstanului în puterea de procesare a criptomonedei a crescut semnificativ, în timp ce alte ţări majore în „criptominat” au decelerat. China, de departe cel mai mare producător de criptomonede, a înăsprit reglementările privind monedele digitale, ceea ce a determinat pe mulţi să treacă la servere din Kazahstan, potrivit The Diplomat.

     

  • 2021, cel mai dinamic an la Bursă

    Top 3 evenimente de la Bursă:

     

    1. 21 de companii s-au listat de la începutul anului 2021 şi până la închiderea din 7 decembrie 2021
     

    2. Numărul celor care investesc prin fonduri mutuale a crescut constant în 2021 la circa 444.000 de persoane.

     

    3. 28.000 de investitori tranzacţionau activ la Bursa de la Bucureşti la septembrie 2021, cele mai recente date, acesta fiind cel mai ridicat număr din ultimii ani.
     

    Aşteptări pentru 2022:

    ►Ÿ Continuarea listărilor: deja câteva companii se pregătesc pentru listare la începutul anului 2022.

    Ÿ► Creşterea ponderii Bursei româneşti în PIB: deja Bursa locală a crescut la o pondere de circa 20% din PIB, faţă de 10-12% în urmă cu doar câţiva ani.

    Ÿ► Posibil mai multe companii în structura indicilor internaţionali FTSE pe fondul unei lichidităţi tot mai bune.

     

    Tranzacţia anului

    Chiar dacă va fi finalizată în primele luni din 2022, tranzacţia de circa 1,1 miliarde de dolari prin care producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG) intră în cel mai important proiect energetic offshore din România, respectiv Neptun Deep, prin achiziţia pachetului deţinut de americanii de la Exxon, este de departe cea mai importantă tranzacţie pentru o companie listată.

     

    Principala temere din 2022

    Cea mai importantă temere – cea cu privire la impunerea unor noi restricţii pe fondul COVID, se pare că se duce undeva în plan secund fiind „detronată” de creşterea inflaţiei. O inflaţie ridicată, precum 8% şi cu aşteptări de 5-6% pentru finele anului viitor, erodează din randamentul obligaţiunilor şi determină pierderea de valoare din portofoliul investitorilor care au mizat pe astfel de instrumente financiare.

     

    Personajul anului

    Antreprenorul care a conştientizat că Bursa de la Bucureşti este un canal de finanţare care îi asigură accesul nemijlocit la resursele puse la dispoziţie de investitori. Toate cele 21 de companii listate în anul 2021 sunt companii antreprenoriale.

     

    Investiţia anului

    Pe partea de randament bursier, investiţia anului 2021 este de departe cea la Chimcomplex Borzeşti, respectiv un randament de aproximativ 1.200% pe fondul unor rezultate financiare peste aşteptări.

     

    Bursa pe fluturaş

    În ultimii ani mai multe companii listate la Bucureşti au ales să-şi remunereze angajaţii cu acţiuni, ca parte a unui program de fidelizare şi de recompensare şi prin care acestea conectează performanţa businessului cu cea a angajaţilor. Ulterior, salariaţii pot vinde acele acţiuni la Bursă, adică la pot valorifica, iar în funcţie de preţul de tranzacţionare pot ieşi chiar şi cu câteva salarii în plus.

     

    Bine de ştiut!

    Deschiderea contului de tranzacţionare în doar câteva minute. Fie că eşti în faţa unui calculator, fie în faţa unui telefon, deschiderea unui cont de tranzacţionare la Bursa de la Bucureşti nu a fost nicicând mai uşoară fiind posibilă chiar şi printr-un selfie cu buletinul sau un interviu de doar câteva minute prin zoom pentru verificarea identităţii persoanei respective.

     

    Declaraţia anului

    „Viitorul e al celor care investesc în el”, noul slogan al BVB care pune în lumină viziunea brandului şi importanţa investiţiilor.

  • Verdict necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR: Din cauza lipsei de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor, am ratat toate şansele de a adopta euro mai repede, iar noua ţintă va fi 2029

    ♦ Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, consfinţeşte eşecul României în proiectul adoptării euro mai repede ♦ România ar putea adopta euro după 22 de ani de la aderarea la UE şi după 30 de ani de la începerea cotării euro la Bucureşti.

    Următorul raport privind tre­cerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cu­mulând 15 ani faţă de ter­me­nul ini­ţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), este verdictul necruţător al lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR. Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

    Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

    „Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

    El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

    Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

    În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

    România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

    În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

    În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

  • Finanţele publică, în sfârşit, ceea ce ştia toată lumea: Datoria publică a trecut de nivelul de atenţionare de 50% din PIB. De la începutul lui 2021, România s-a împrumutat cu 57 de miliarde de lei

    Datoria publică a României a crescut cu 57 de miliarde de lei de la începutul anului şi a ajuns la 556,4 mld. lei, adică 50,2% din PIB-ul României din ultimele patru trimestre. Datele sunt aferente lunii septembrie 2021 şi au fost publicate abia în decembrie.

    Finanţele au publicat astăzi un comunicat prin care anunţă că România are al nouălea cel mai mic grad de îndatorare din Uniunea Europeană, dar şi că, în lumina noilor date de la INS despre evoluţia PIB, datoria publică este de 48,5% din PIB, ca urmare a creşterii PIB.

    „Conform informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”, anunţă reprezentanţii Finanţelor.

    Este adevărat, 60% este plafonul maxim admis pentru datoria publică ca pondere în PIB, însă economiştii consideră că un nivel de îndatorare între 45 şi 50% din PIB este deja o linie roşie pentru o economie a României şi datoria publică devine o frână a creşterii economice.

    Chiar şi cu raportarea la un PIB mai mare, care reduce automat datoria ca pondere în PIB, misiunea de a ţine datoria publică la sub jumătate din PIB este foarte grea pentru Finanţe. La nivelul lunii septembrie 2021, când datoria era de 556,4 mld. lei, deficitul bugetar era de 44,3 mld. lei. Cu un deficit programat de 83,3 mld. lei, înseamnă că Finanţele trebuie se împrumută cu încă 39 de mld. de lei până la finalul anului, adică încă circa 3,2 puncte procentuale din PIB. În consecinţă, chiar şi cu o datorie de 48,5% din PIB în septembrie, doar din deficitul bugetar se mai adaugă cel puţin 3 puncte procentuale din PIB datorie până la final de an, ceea ce înseamnă că datoria publică trece de 50% din PIB.

     

     

  • Citatul săptămânii. Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal: Sfârşitul de an aduce multe surprize, şi să nu uităm că aflăm acum, pe final de an, că anumite domenii sunt subfinanţate – pensii, alocaţii

    Aş spune că execuţia de până acum ar sugera un deficit mai mic (de 7% din PIB – n. red.). Sfârşitul de an aduce multe surprize, şi să nu uităm că aflăm acum, pe final de an, că anumite domenii sunt subfinanţate – pensii, alocaţii. Mai sunt şi aceşti bani pe care statul îi va plăti pentru compensarea facturilor, deci este posibil să ajungem la peste 7%.

  • La mulţi ani, România! Unde se află România la 1 decembrie 2021, la 32 de ani de democraţie şi aproape 2 ani de pandemie

    La aniversarea de 103 ani a României de astăzi, la 32 de ani de la Revoluţie şi la 2 ani de pandemie, România înregistrează progrese notabile din punctul de vedere al calităţii vieţii, al nivelului de trai, al businessului, chiar dacă este încă departe de Vest, arată cifrele care creionează tabloul macro al economiei româneşti la final de 2021.

    În momentul Revoluţiei România avea un PIB de sub 40 de miliarde de dolari. Acum, la 32 de ani de la schimbarea regimului, de la comunism la capitalism, are un PIB de mai bine de 250 de miliarde de dolari (240 mld. euro).

    Un salariu mediu net ajung în Bucureşti la aproape 4.500 de lei (aproape 900 de euro), iar salariul mediu pe ţară este de peste 3.500 de lei net (710 euro). Dar, cu un salariu minim de 280 de euro în 2021, România mai are mult de tras pentru a ajunge din urmă alte state din Uniunea Europeană, care au salarii minime mult mai mari decât salariul mediu din România.

  • Peste 40 de ţări au ajuns să datoreze Beijingului mai mult de 10% din PIB-ul lor. Datoriile ascunse din spatele Noului Drum al Mătăsii se ridică la 385 de miliarde de dolari

    Iniţiativa Noului Drum al Mătăsii (Belt and Road) a generat deja datorii ascunse în cuantum total de 385 de miliarde de dolari pentru zeci de ţări, potrivit FT.

    Un nou studiu sugerează că datoriile acumulate de ţările implicate în iniţiativa de infrastructură lansată de Xi Jinping în 2013 au fost subraportate timp de mai mulţi ani. Această evoluţie a dus la un munte de „datorii ascunse”, pe care guvernele respective ar putea ajunge să le plătească.

    Raportul publicat de laboratorul de cercetare AidData s-a uitat la peste 13.000 de proiecte realizate prin ajutor financiar sau prin finanţarea unor datorii, care s-au derulat în 165 de ţări în perioada 1999-2017, totalizând 843 de miliarde de dolari.

    Cercetătorii AidData sugerează că datoriile generate prin demersul chinezilor sunt „semnificativ mai mari” decât au crezut anterior agenţiile de rating şi organismele interguvernamentale de supraveghere.

    „Mi-a tăiat respiraţia când am descoperit prima dată acest nivel (de 385 miliarde dolari)”, a declarat Brad Parks, director executiv al echipei AidData.

    Ritmul creditării prin Iniţiativa Belt and Road a încetinit în ultimii doi ani, iar în 2021 Statele Unite a început să demareze eforturi serioase petnru a contracara dominaţia Beijingului în finanţarea proiectelor de dezvoltare pe plan internaţional.

    Odată cu lansarea iniţiativei în 2013 a avut loc şi o schimbare bruscă a modului în care statul chinez îi creditează pe alţii. Înainte, chinezii creditau în mod direct bănci centrale, dar acum, aproape 70% din datorie este în dreptul unor jucători precum companii deţinute de stat, bănci deţinute de stat, joint ventures şi instituţii private.

    Peste 40 de ţări cu venituri reduse şi venituri medii au ajuns la un nivel al datoriilor faţă de China care se traduce prin faptul că datorează Beijingului mai mult de 10% din PIB-ul lor, conform estimărilor AidData.

    Nivelul de subraportare se ridică în medie la 6% din PIB în dreptul celor peste 40 de ţări, conform studiului.

    Raportul vine într-un moment în care actorii internaţionali acuză China că a împins ţările în curs de dezvoltare înspre o capcană a datoriilor, care ar putea duce în final la sechestru din partea Beijingului, atunci când aceste ţări nu îşi vor putea plăti datoriile.

  • Euler Hermes: BNR va începe probabil o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă, pentru a stopa creşterea inflaţiei

    Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9% , dar, chiar dacă perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite îngrijorări, România este o economie emergentă performantă, analiştii estimându-se  la o redresare puternică, pe scară largă, bazată mai ales pe cheltuielile de consum şi investiţiile fixe, arată o analiză realizată de Euler Hermes.

    Astfel, creşterea economică este estimată la peste 7% în 2021 şi peste 4% în 2022.

    În acelaşi timp, deşi riscurile inflaţioniste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe, politica monetară se bazează pe ţintirea inflaţiei în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul ţintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creşterii rapide, cu două cifre, a salariilor.

     În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra economiei, inflaţia a scăzut la începutul anului 2020 şi a rămas în intervalul ţintă până în primul trimestru al acestui an.

    Pe fondul redresării şi al creşterii preţurilor la energie, inflaţia a crescut la aproape 5% la mijlocul lui 2021, mult peste intervalul ţintă.

    Pentru a stopa această creştere, analiştii se aşteaptă ca BNR să  înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă.

    ”Deşi o creştere a dobânzii de referinţă din partea BNR în cadrul şedinţei din octombrie nu este neapărat iminentă, ne îndepărtăm uşor de prognoza unei inflaţii cu caracter doar temporar. Ultimele evoluţii în materie de preţuri ale materiilor prime la nivel global coroborate cu înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici din zona de îndatorare şi de perturbările politice vor menţine o presiune crescută asupra inflaţiei. Astfel, în contextul diluării treptate a impactului pozitiv avut de măsurile de suport ale statului după momentul martie-iunie 2021 este posibil să asistăm la o creştere a numărului insolvenţelor în perioada următoare. Avem în vedere companiile ce nu vor putea transfera către beneficiari mare parte din creşterile de costuri. Menţinem o atenţie crescută pentru sectorul serviciilor şi al anumitor segmente din comerţul cu amănuntul offline – încă în refacere după criza de anul trecut, al construcţiilor – deşi cu o evoluţie favorabilă până acum, dar cu o volatilitate confirmată a cererii pe diferitele segmente, cât şi al construcţiei de maşini şi al componentelor aferente – unde revenirea cererii pare întârziată de lipsurile pe partea de semiconductori.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

    Prognoza inflaţiei rămâne ridicată, la peste 4% până la sfârşitul anului 2021 şi de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.

    În opinia Euler Hermes, sunt totuşi riscuri semnificative de înrăutăţire a prognozei, în primul rând din cauza creşterii susţinute a preţurilor materiilor prime şi costurilor transportului internaţional, întreruperilor continue ale lanţului de aprovizionare, înăspririi condiţiilor de pe piaţa muncii, creşterii rapide a creditului intern, a deficitului de cont curent şi a deprecierii substanţialăe a leului.

    În ceea ce priveşte cursul de schimb, în ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se între -1% şi -2% în medie pe an faţă de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesivă a valutei,  regimul oficial al cursului de schimb fiind  cel al unei flotări controlate.

    Potrivit analizei, finanţele publice vor continua să se deterioreze şi să devină un motiv de îngrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB în 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanţiilor de împrumut şi a subvenţiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020.

    Cu toate acestea, tendinţa descendentă a raportului datorie publică / PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta înregistrând o creştere la  47% în 2020 faţă de 35% din PIB în 2019.

    Finanţele externe sunt un alt motiv de îngrijorare deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB în 2014 la 5,1% în 2020. Analiştii se aşteaptă ca în primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent să atingă valoarea de 6% din PIB.

    Este de aşteptat ca exporturile şi importurile să se recupereze puternic la rate de creştere similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. Un procent de 17% din deficitul din 2020 şi 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost finanţat prin investiţii străine directe (ISD), mult sub nivelul aşteptat de 75% şi în scădere faţă de un maxim recent de 192% în 2016.

    Acoperirea netă prin investiţii străine a deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe pieţele emergente.

    Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o creştere a nevoii de finanţare externă la niveluri critice. Mai mult, tendinţa descendentă a raportului datorie externă / PIB de la 77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la 58% şi se preconizează că se va menţine la un procent de peste 50% în următorii ani.

  • Datoria publică se ţine cu dinţii la sub 50% din PIB: guvernul a adăugat într-o lună încă 20 de miliarde de lei la datoria publică, dar ca pondere în PIB a scăzut, ca urmare a creşterii economice

    Datoria publică a României a urcat la 545,3 mld. lei în iulie 2021, de la 526 mld. lei în iunie 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Ca pondere în PIB însă, datoria publică a României a scăzut, de la 49,5% din PIB în iunie 2021, la 49,3% din PIB în iulie, ca urmare a creşterii economice din T2/2021.

    De la începutul anului, guvernul a adăugat 46 de mld. de lei (peste 9 mld. de euro) la datoria publică, iar din 2019, când datoria guvernamentală era de 373,5 mld. de euro (35,3% din PIB), a adăugat 171,8 mld. lei (34 mld. euro).

    După scadenţă, datoria publică era de 19,4 mld. lei pe termen scurt şi de 525,9 mld. lei pe termen mediu şi lung.

    După valute, datoria guvernamentală a fost de 248,8 mld. lei în lei, 252,9 mld. lei, echivalent în euro, 42 mld. lei echivalent în dolari şi 1,6 mld. lei echivalent în alte valute.

    Datoria administraţiei publice centrale a fost de 529,6 mld. lei, în vreme ce datoria administraţiilor locale a fost de 15,7 mld. lei.

     

  • Inflaţia din Germania şi Spania atinge cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu. În principala economie europeană, inflaţia importată ajunge la 13,7%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 40 de ani

    Preţurile de consum din Spania cresc în cel mai accelerat ritm din 2012 încoace, influenţate de o creştere în sectorul energiei care alimentează inflaţia din regiune, conform Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) insistă că fenomenul inflaţionist se va dovedi a fi temporar, presiunile înregistrate de preţuri urmând să dispară treptat începând cu anul viitor.

    Oficiul european de statistică Eurostat, care va publica marţi o serie de rapoarte privind inflaţia din cele 19 ţări care folosesc moneda unică europeană, a anunţat luna trecută că produsul intern brut (PIB) al zonei euro a crescut cu 2% în aprilie-iunie prin comparaţie cu trimestrul precedent. Spania a avut una dintre cele mai bune performanţe, cu un plus de 2,8% faţă de T1.

    Prin raport cu T2/2020, când măsurile de carantină au adus economiile continentului la niveluri nemaiîntâlnite de la ultima criză financiară, PIB-ul zonei euro s-a apreciat cu 13,7%.

    În Germania, inflaţia a înregistrat recent cea mai rapidă creştere din 2008, rezultatele fiind alimentate şi aici de industria energetică, dar şi de costurile mai mari pasate de către businessuri.

    Preţurile de consum au crescut cu 3,4% în august, cu mult mai rapid decât procentul pe care BCE vrea să îl atingă în mod sustenabil pentru zona euro – 2%.

    Consumul continuă să alimenteze revenirea zonei euro în ciuda creşterii numărului de cazuri de Covid-19

    Inflaţia importată de către Germania ajunge în prezent la 15%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimele patru decenii, subliniind astfel dificultăţile cu care se confruntă businessurile pentru a-şi menţine nivelul de producţie pe linia de plutire. Potrivit unui studiu citat de Bloomberg, estimările privind preţurile de vânzare din zona euro au crescut într-un ritm record în industrie, retail şi construcţii.

    PIB-ul global urmează să crească cu 1,8% în T3, perioadă în care inflaţia din SUA poate ajunge la apogeu