BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Ciolacu: pensiile vor creşte, categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de taxe în România

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat că pensiile vor creşte anul viitor în două etape, aşa cum era prevăzut. Categoric, în anul 2024 nu va fi nicio mărire de taxe în România, a continuat prim-ministrul, referindu-se la discuţiile privind sursa de finanţare pentru creşterea pensiilor.

    Declaraţiile au fost făcute joi, înainte de şedinţa de Guvern, care a întârziat mai bine de două ore din cauza discuţiilor ce vizează banii pentru pensii.

    Vor fi eliminate toate inechităţile din sistemul public de pensii între femei şi bărbaţi şi între cei pensionaţi pe diferite legi, a explicat premierul.

    Marcel Ciolacu a mai spus că majorarea pensiilor în două etape nu va duce la creşteri de taxe în România. De asemenea, premierul i-a cerut ministrului de Finanţe să prezinte un plan clar privind colectarea la buget şi digitalizarea ANAF

    „Am parcurs avizul Ministerului de Finanţe şi categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România. Mai mult în cererea de plată nr. 4 este nevoie de o reformă fiscală. Până la reformă aştept de la ministrul Finanţelor un plan de măsuri administrativ asumat în ceea ce priveşte colectarea la bugetul de stat cât şi planul concret în ceea ce priveşte digitalizarea ANAF-ului”, a adăugat Marcel Ciolacu.

    Vreau să ştiu termene clare, a încheiat Ciolacu.

  • Probleme cu majorarea pensiilor

    Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că impactul majorării pensiilor este de aproximativ 3% din PIB. Este enorm, să nu venim cu promisiuni nesusţinute financiar, a spus liderul liberal.

    Declaraţiile au fost făcute joi.

    „La cifrele anunţate aseară, impactul este de aproximativ 3% din PIB, este enorm, trebuie să identificăm sursele de finanţare, nu putem să promitem oamenilor (…) Să nu venim cu promisiuni nesusţinute financiar”, a declarat Nicolae Ciucă.

    Preşedintele PNL a mai spus că liberalii vor aviza legea după ce vor fi stabilite sursele de finanţare pentru majorarea pensiilor.

    „Categoric vom da un aviz, cu toţii ne dorim să eliminăm inechităţile şi să echilibrăm sistemul de pensii. Ca atare, vom clarifica”, a spus fostul premier.

    Problema va fi discutată în cadrul şedinţei de Guvern. Anterior, premierul Marcel Ciolacu a anunţat că de la 1 ianuarie 2024 toate pensiile din România vor fi majorate cu 13,8%. O altă majorare ar trebui să aibă loc pe 1 septembrie 2024.

  • Proiectul legii pensiilor: Un milion de români cu profesii liberale, manageri şi functionari publici riscã sã fie excluşi definitiv din Pilonul II

    Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) atrage atentia asupra unei modificãri legislative în proiectul noii legi a pensiilor, care va exclude din Pilonul II de pensii private aproape un milion de liber-profesionişti (PFA, II, IF, DDA, etc.), functionari publici şi manageri angajati cu contract de mandat.

    ”Aceastã nouã excludere din Pilonul II s-ar adaugã milionului de salariati deja exclusi cu contributiile viitoare pânã în 2028 (constructii, agriculturã, industrie alimentarã, IT), adicã un impact major asupra stabilitãtii Pilonului II de pensii private obligatorii”, se precizează într-un comunicat al APAPR.

    Potrivit Art. 35 alin. (2) din proiectul noii legi a pensiilor, prevederea în vigoare în prezent, potrivit cãreia la Pilonul II contribuie salariatii şi toti cei care plãtesc CAS, este înlocuitã de o prevedere care mentine în sistem doar salariatii, nu şi pe cei asimilati salariatilor (profesii liberale, contracte de mandat, etc.).

    Administratorii de fonduri de pensii atra atentia că modificarea legislativã este aparent minorã – înlocuirea unui „sau” cu un „şi” – dar produce efecte dramatice pentru aproape un milion de români şi pentru Pilonul II ca sistem.

    Modificarea este prezentã doar la alin. (2), care se referã la contributia viratã Pilonului II, nu şi alin. (1), care se referã la contributia viratã la bugetul public de pensii.

    APAPR cere Ministerului Muncii, Guvernuui şi Parlamentului să mentină în proiectul legii pensiilor prevederea care este în vigoare în prezent (Art. 39 alin. (2) din Legea 263/2010).

  • Cei care administrează economiile de pensie privată a milioane de români sunt vizaţi de o nouă taxă pe care să o plătească lunar din propriul buzunar Casei Naţionale de Pensii

    Cei şapte administratori de pensii private Pilon II din România, care prin intermediul fondurilor investesc economiile de bătrâneţe ale aproximativ 8 milioane de salariaţi români, sunt vizaţi de o nouă taxă prin noua lege a sistemului public de pensii de pe urma căreia Casa Naţională de Pensii (CNPP) ar urma să primească anual circa 15 mil. lei.

    “Art.18 – Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din: a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii; b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale; c) Comisionul achitat CNPP de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorat pentru operaţiunile administrative şi financiare efectuate, conform prevederilor art. 43^1 şi art. 44 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 19 – (1) Comisionul prevăzut la art. 18 lit. c) reprezintă o cotă procentuală de 0,1% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat”, se arată în noua lege a pensiilor publicată pe 31 octombrie de Ministerul Muncii https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7082-20231031_proiect-lege-pensii

    Comisionul se aplică din 2019 însă de data aceasta pe baza draftului administratorii de pensii private sunt cei care vor plăti din propriile buzunare. Comisionul achitat către CNPP a fost introdus prin OUG 114/2018 începând cu 1 ianuarie 2019.

    La acel moment era 0,5% după care s-a făcut 0,1% când comisionul din contribuţii s-a făcut 0,5%. Ulterior, mai exact în 2022, comisionul de 0,5% a fost eliminat fiind eliminat şi cel plătit CNPP. Taxa era finanţată din comisionul din contribuţii. Acum Guvernul vrea reintroducerea acestui comision din banii administratorilor, şi nu din contribuţii cum a fost până acum.

     “Este o propunere incorectă faţă de administratori care se află în prezent la cel mai redus nivel de comisionare din istoria sistemului”, este reacţia Asociaţiei Administratorilor de Pensii Private din România (APAPR). Circa 1 mld. lei sunt viramentele lunare ale salariaţilor români către fondurile de pensii private Pilon II.

    În iarna lui 2022 Guvernul a eliminat comisionul pentru contribuţiile plătite la fondurile de pensii private obligatorii Pilon II. În picioare a rămas doar comisionul din active în funcţie de performanţa raportată la rata inflaţiei.

  • Fost premier: Nu Ciolacu măreşte pensiile, ci inflaţia măreşte pensiile de anul viitor

    „E nevoie de măriri de pensii în România, dar măririle alea trebuie făcute nu printr-o decizie politică a unui prim-ministru, pentrui că nu Ciolacu măreşte pensiile, ci inflaţia măreşte pensiile de anul viitor. Faprtul că s-a decis mărirea pensiilor de la 1 ianuarie e în primul rând pentru că e inflaţie şi a scăzut puterea de cumpărare a pensionarilor. Astfel de măriri ar trebui să fie automate, în fiecare an, indexate cu inflaţia sau cu creşterea salariului minim”, spune la TVR Info Dacian Cioloş.

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat marţi că pensiile vor creşte de două ori anul viitor.

    „La 1 ianuarie cu 13.8% şi la 1 septembrie prin aplicarea noii legi a pensiilor, care va elimina inechităţile. Pensii egale, pentru muncă şi contribuţii egale. Acesta este principiul de bază pe care l-am stabilit astăzi în Coaliţie pentru noua lege a pensiilor”, a scris pe Facebook Ciolacu.

     

     

  • Ciucă: Noua lege a pensiilor, pas semnificativ în direcţia corectitudinii şi a echităţii

    „Prin noua lege a pensiilor, facem un pas semnificativ în direcţia corectitudinii şi a echităţii. În urma recalculării pensiilor aflate în plată, o mare parte dintre pensionari vor beneficia de sume mai mari şi cu siguranţă nicio pensie nu va scădea. Anul viitor, pensiile vor creşte în două etape: la 1 ianuarie cu 13,8% – rata inflaţiei şi, ulterior, la 1 septembrie, prin recalcularea pensiilor conform noii legi. PNL este partidul care a majorat pensiile cu peste 40% în trei ani, în timpul guvernărilor liberale. Am dus punctul de pensie de la 1.265 lei, cât era în anul 2020, până la 1.785 lei, cât este în prezent. Şi asta vom continua să facem în coaliţie”, declară Nicolae Ciucă.

    El precizează că sunt introduse beneficii suplimentare pentru mame: femeile care au născut şi crescut mai mulţi copii până la vârsta de 16 ani pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu o durată de până la 3 ani şi 6 luni.

    „Principiile fundamentale pe care le-am susţinut în coaliţie au fost contributivitatea, stabilitatea, solidaritatea şi egalitatea. De-a lungul anilor, modificările legislative au generat diferenţe de câteva sute de lei între pensiile cu aceeaşi contribuţie. Ne dorim să corectăm aceste lucruri şi să înlăturăm inechităţile acumulate de-a lungul timpului. Vom continua să le fim alături românilor care au muncit din greu şi care la bătrâneţe merită tot sprijinul nostru. Iar noua lege a pensiilor despre asta este: respect şi grijă faţă de seniori”, încheie preşedintele PNL.

  • Ciolacu: Noua Lege a pensiilor va intra în vigoare 1 ianuarie, aplicarea directă va dura

    Întrebat, sâmbătă, la Târgul Indagra, când vor creşte pensiile, premierul a răspuns că „România are legi. La anul va avea o indexare de 13,8%, este indicele de inflaţie pe anul trecut. În noua lege se regăseşte din nou acest fapt, că trebuie cu indicele de inflaţie anuală intervenit pe pensii”.

    Ciolacu şi-a manifestat încrederea că până la sfârşitul lunii noiembrie va trece noua lege a Pensiilor prin Parlament, apoi va fi pusă în aplicare de la 1 ianuarie.

    Legea are prevăzută închiderea „anumitor înechităţi”, a precizat premierul, adăugând că nu se poate pune în aplicare instant.

    La exact, afirmă Ciolacu, la 1 ianuarie pensiile se măresc cu 13,8 % conform legii, iar noua lege a Pensiilor va intra în vigoare pe 1 ianuarie şi „aplicarea directă va dura”.

    „Eu legea n-o pitesc, va merge în Parlament”, a adăugat prim-ministrul.

    Recent, Ciolacu spunea că ar urma să fie purtate noi discuţii la Bruxelles cu oficialii Comisiei Europene despre noua lege a pensiilor. Şi atunci, premierul spunea că şi-ar dori ca această lege să fie pusă în aplicare încă de anul viitor. Întrebat cât ar urma să fie pensia minimă de la 1 ianuarie, premierul a răspuns atunci că în primul rând se va ţine cont de o majorare a pensiei în acord cu indicele inflaţiei.

  • USR: Iohannis s-a grăbit să promulge legea de salvare a pensiilor speciale, poate prinde şi el

    „Preşedintele Iohannis s-a grăbit să promulge legea de salvare a pensiilor speciale deşi putea să ceară Parlamentului să le elimine. Probabil se bucură de forma actuală a legii care nu elimină pensiile speciale ale aleşilor locale şi se gândeşte că o să se bucure şi el o pensie specială ca fost primar de Sibiu”, declară deputatul USR Cristian Seidler.

    USR a depus amendamente de eliminare a pensiilor speciale ale primarilor în toate variantele recente de la legea pensiilor publice, dar au fost respinse de coaliţia PSD-PNL.

    „Pentru ca jalonul PNRR să fie considerat îndeplinit, PSD şi PNL trebuie să clarifice ce-au de gând să facă cu aceste pensii speciale pe care le tot amână în fiecare an, dar refuză să le elimine din Codul Administrativ. E vorba de toţi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consiliu judeţean din 1992 până în prezent, deci zeci de mii de beneficiari, cu un impact bugetar semnificativ. Iniţiativa USR de eliminare a pensiilor speciale ale primarilor, depusă din 14 aprilie 2021 în Parlament, prinde mucegai în comisiile de la Camera Deputaţilor”, se arată în finalul comunicatului de presă.

  • Dosarele de pensii ale românilor care au lucrat în Italia vor fi soluţionate mai rapid

    Ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu a avut la Luxemburg o întâlnire cu Marina Elvira Calderone, ministru al Muncii şi Politicilor Sociale din Italia.

    Simona Bucura-Oprescu a prezentat ministrului italian situaţia recunoaşterii drepturilor de pensie ale românilor care au lucrat sau lucrează în Italia. Casele de Pensii din România au semnalat faptul că procesul recunoaşterii drepturilor respective se desfăşoară extrem de greoi, putând ajunge până la o durată de trei ani.

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, în urma întâlnirii, ministrul Marina Elvira Calderone a dispus măsuri care vor contribui la rezolvarea mai rapidă a situaţiei. Astfel, 10 funcţionari de la nivel central din Ministerul italian al Muncii vor fi formaţi şi se vor ocupa special de soluţionarea cererilor transmise online de către cetăţenii români prin sistemul RINA. În acest fel, angajaţii care lucrează la Institutul de Asigurări Sociale de la Terni (INPS) în Italia se vor putea ocupa cu prioritate de dosarele întârziate (circa 5.000 în acest moment).

    „Îi mulţumesc doamnei ministru Marina Elvira Calderone pentru reacţia imediată pe care a avut-o în urma bilateralei de la reuniunea EPSCO, pentru implicarea sa personală în soluţionarea unei probleme care vizează toţi lucrătorii români din Italia. Ne unim, astfel, forţele pentru ca românii să aibă acces mai rapid la un drept binemeritat. Buna cooperare dintre Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale din România şi Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale din Italia va continua’”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

    În Italia sunt peste un milion de români, iar numărul contractelor de muncă încheiate de aceştia în Peninsulă este de peste 600.000.

  • Ce spune Gorghiu, despre modificările aduse legii pensiilor speciale

    Alina Gorghiu a anunţat după şedinţa conducerii PNL că la nivelul coaliţiei şi al liderilor celor două partide s-a decis „să intrăm cu amendamentele la pensiile de serviciu în procedură parlamentară, după decizia CCR”.

    Comisiile din Senat ar putea da raport marţi pe proiectul de lege referitor la pensiile speciale, după decizia CCR, spune ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu: „Vom avea cât de curând, sper eu, în procedură accelerată, şi un vot în Senat”.

    „Astăzi, cel mai probabil în cursul acestei după-amiezi, vor ajunge amendamentele formulate de Guvern, prin Ministerul Muncii, cu toată expertiza pe care noi, ca minister al Justiţiei, am pus-o la dispoziţie, pentru a fi îndeplinite rigorile din motivarea CCR, vor fi prezentate comisiilor, cele două comisii raportoare din Senatul României mâine, la ora 10.00, au programată o şedinţă comună şi sperăm ca, după dezbaterile care vor avea loc (..) vom avea cât de curând, sper eu, în procedură accelerată, şi un vot în Senat”, spune Alina Gorghiu.

    Ministrul a precizat că aspectele care au rămas în discuţie, ca urmare a deciziei CCR, au fost dezbătute cu reprezentanţii Comisiei Europene, pe baza raportului întocmit de Banca Mondială.

    „Decizia CCR ne direcţionează destul de limitat şi ne imprimă direcţia. Se face o raportare a bazei de calcul la o medie a indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor din ultimele 48 de luni, înainte de data pensionării. CCR ne-a dirijat cât mai aproape de ultima lună, noi am încercat această variantă de mijloc care sper să fie în acord cu decizia”, a arătat Gorghiu.

    „Am încercat, ca valoare de principiu, să găsim un echilibru între solicitările pe care Comisia Europeană le-a făcut şi maniera în care CCR a motivat decizia. (..) Spaţiul foarte mult de manevră nu am avut”, a spus ministrul.

    Alina Gorghiu a precizat că magistraţii sunt singura categorie prevăzută cu garanţii constituţionale atunci când vine vorba de PNRR.

    „Justiţia în România trebuie făcută cu resursă umană, nu putem să legiferăm dacă de mâine vor pleca toţi la pensie pentru că Justiţia nu produce bani la bugetul statului ci trebuie să producă dreotate în societate. (..) Eu consider că această formă este îmbunătăţită şi răspunde rigorilor Curţii. Vom discuta ulterior dacă vreun titular al acestui atribut de sesizare la Curte va decide să facă demersul”, a mai spus Gorghiu.