BusinessMagazin

Tag: partide

  • După “frenezia” privatizărilor, urmează şi una politică

    “Simt această aşteptare, vine spre mine pe diferite canale”, a mărturisit Ungureanu, referindu-se la tânjirea electoratului de dreapta dezamăgit şi educat după o formaţiune politică nouă, curată şi capabilă să-i capteze încrederea. Bucătăria puterii îi dictează însă premierului că “mai e nevoie de un ingredient care este necesar, şi aceasta este recunoaşterea succesului în materie de administrare”, prevăzută de prim-ministru să se petreacă fix peste o lună, când va merge în Parlament şi îşi va prezenta mandatul.

    Partea mai puţin plăcută e că iminenţa noii mişcări politice de dreapta a fost anunţată aproape concomitent cu cele mai noi decizii guvernamentale – crearea Consiliului consultativ al oamenilor de afaceri, format din 26 de manageri, bancheri şi consultanţi (o idee aşteptată timp de cel puţin două guverne Boc încoace), înfiinţarea unui fond de dezvoltare alimentat cu banii din privatizări, care ar urma să fie păziţi astfel de irosirea în consum (resursă greşit asemuită cu fondul suveran norvegian, care e un fond de investiţii) şi lansarea unui proiect de investiţii româneşti în străinătate, începând cu spaţiul CSI şi China.

    Dacă ţinem cont de termenul de o lună până la care Ungureanu trebuie să confirme că binemerită rolul de lider, eforturile normale de a guverna bine capătă un parfum preelectoral ascuţit. Cât priveşte efortul strict electoral de a reuni politicieni de dreapta şi independenţi în noua mişcare, însuşi caracterul larg permisiv al acesteia îi pune în pericol proiectul, cu Noua Republică şi Monica Macovei chemaţi să adere laolaltă cu Elena Udrea şi “greii” PDL sau cu PNŢCD-Pavelescu.

  • De fapt, ce este un traseist?

    Identitatea respectivă este recentă, iar Frunzăverde e creditat cu merite tocmai pentru traseism ideologic, respectiv pentru faptul că PD, partid membru al Internaţionalei Socialiste până în 2005, a trecut la PPE, schimbându-şi radical doctrina.

    Dincolo de detaliile ideologice însă, Frunzăverde nu vine singur în PNL, ci aduce 42 de primari şi trei parlamentari, cărora va trebui să li se facă loc pe listele electorale, dat fiind că venirea lor (posibil şi a altora) ar putea contribui la câştigarea majorităţii parlamentare de către USL. Iar Antonescu a explicat că dobândirea majorităţii îi va permite USL să renunţe la greva parlamentară.

  • Nu rupeţi opoziţia!

    Acesta din urmă a spus că Ungureanu i-ar fi dezvăluit la telefon că el ar schimba-o din funcţie pe Anastase, însă nu depinde de el decizia. Previzibil, Roberta Anastase l-a făcut pe Ponta mincinos. “Victor Ponta minte, dar asta nu este o ştire. E mai degrabă o non-ştire, pentru că e o realitate de zi cu zi a lui Ponta. Victor Ponta nu se poate ridica la nivelul discursului primului-ministru şi apelează la un truc destul de ieftin, preferă să mintă”, a spus Anastase, adăugând că îi sugerează premierului să folosească martori la următoarea discuţie cu Victor Ponta.

    Substratul convorbirii telefonice a rămas însă bine sesizat de Crin Antonescu, care a acuzat atacul subtil la unitatea opoziţiei, sugerat de faptul că Ungureanu l-a sunat numai pe Ponta să pună ţara la cale cu el, indiferent dacă i-a făcut sau nu astfel de confidenţe la telefon.

  • Zgomotul şi furia. Cine nu sare nu vrea schimbare

    E valabil şi pentru PDL, care nu ştie sau nu poate să structureze o Albă-ca-Zăpada/Mişcare Populară capabilă să ţină piept USL, şi pentru USL, căreia greva parlamentară nu-i prieşte decât poate ca să elibereze ceva timp pentru pregătirea alegerilor locale.

    PDL s-a recules de tot după ieşirile în public cu Gheorghe Becali, astfel încât dincolo de anunţul premierului Ungureanu că se vede în aceeaşi funcţie şi după alegeri, Mişcarea Populară “a forţelor de dreapta” capabilă să-l susţină nu se coagulează deloc. Liderii partidului încearcă schimbarea pur cosmetică a portocaliului cu verde pentru locale, Cezar Preda se răfuieşte nu numai cu UDMR, ci şi cu UNPR pentru comportament “duplicitar şi neserios”, Mihail Neamţu de la Noua Republică nu ştie cum să se delimiteze mai sonor de PDL, în vreme ce Silviu Prigoană, căutând să iasă în faţă cu ceva populist ca să obţină nominalizarea la candidatura pentru Bucureşti, cere reintroducerea pedepsei cu moartea, în dispreţ total faţă de legislaţia UE.

    USL, în ce o priveşte, nu-şi poate struni parlamentarii încât să respecte ordinul de a-şi dona indemnizaţiile pe timpul grevei – Ioan Ghişe a anunţat că el are credite de plătit şi “trebuie să trăiască”, Ancuţa Pocora “nu poate fi pedepsită pentru că a născut” (Victor Ponta) -, iar absenţa din Parlament limitează posibilităţile de exprimare ale opoziţiei la acţiuni simbolice, prin procură, de genul strigăturilor monarhiste cu ocazia discursului lui Traian Băsescu, rostite de protestatarii aduşi de PNL în sala plenului.

  • Un partid de inimă albastră

    Cum însă un scor de 20% nu e convingător pentru un partid care aspiră ca şi după alegeri să dea premierul şi guvernul, PDL a reînviat Mişcarea Populară, despre care vicele Sorin Frunzăverde susţine că va deveni realitate ca alianţă electorală, având în componenţă sateliţi ca UNPR, PNŢCD şi Partidul Ecologist Român, poate şi PNG sau PP.

    Prezentată drept o alianţă de dreapta (deşi UNPR este partid declarat de centru-stânga), având ca posibilă siglă o inimă (simbolul PPE) verde sau albastră, Mişcarea Populară e deja creditată de gurul Sebastian Lăzăroiu cu şansa de a lua 30% din voturi la alegerile parlamentare, urmând a guverna împreună cu PSD, în timp ce în opoziţie ar urma să rămână PNL şi UDMR.

    .

  • Kelemen: Demisia a fost decizia personală a lui Boc. Vom discuta cu Băsescu şi cu celelalte partide

    El a susţinut, totodată, că depunerea mandatului a reprezentat decizia personală a premierului Boc. “A fost decizia primului-ministru şi, ca orice astfel de decizie, trebuie respectată. Urmează discuţii în coaliţie, discuţii cu celelalte partide, cu preşedintele şi vom vedea cum vom merge mai departe, dar a fost decizia personală a premierului Boc”, a spus Kelemen. Întrebat dacă UDMR susţine un nou guvern în aceeaşi formulă politică, preşedintele Uniunii a arătat că aceasta depinde foarte mult de persoana premierului desemnat.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preşedintele acuză partidele politice de lipsă de credibilitate şi cheamă societatea civilă în ajutor

    “Este nevoie ca România să meargă înainte cu partide responsabile, modernizate, care înţeleg ziua de mâine”, a spus preşedintele. “Fără modernizare, România este condamnată”, a insistat el, afirmând că trebuie ca “politicienii să iasă de sub suspiciunea fraudării fondurilor publice”.

    În context, preşedintele a spus că este nevoie de reluarea legii sănătăţii, “pe o altă platformă de încredere şi o altă voce, cu eventuale modificări”. “Am înregistrat un eşec în prezentarea proiectului legii sănătăţii, eşec care mi se datorează”, a recunoscut şeful statului.

    De asemenea, se impune “eficientizarea regiilor şi desfiinţarea clientelismului politic”, astfel încât resursele bugetului “să poată fi redistribuite către zonele societăţii unde este nevoie de ele”, iar cetăţenii să poată intra pe site-urilor instituţiilor publice şi să poată vedea imediat modul cum s-au aprobat cheltuielile şi cum a fost folosit fiecare leu alocat de la buget.

    Referitor la corupţia din zona politicii, Traian Băsescu a respins acuzaţiile că “ar face dosare” şi că “DNA este instrumentul preşedintelui”. “Nu există niciun procuror care să poată spune că preşedintele i-a cerut să facă un dosar. Este sub demnitatea unui preşedinte să facă asta şi cei care au această abordare nu fac decât să mintă.”

    Preşedintele a evocat şi acuzaţia că “Băsescu conduce PDL”: “Aici nu mai am niciun comentariu, decât să vă spun că, dacă l-aş fi condus eu, partidul ar fi fost mult mai bine condus”.

    El a făcut apel la sprijinul societăţii civile pentru modernizarea societăţii şi lupta contra corupţiei, inclusiv a celei din clasa politică. “Societatea civilă de bună calitate s-a retras în cochilie. Este timpul să revină, pentru că altfel locul ei va fi ocupat de foarte mulţi neaveniţi care se revendică a reprezenta societatea civilă.”

    De asemenea, Băsescu a chemat şi intelectualii să-l ajute – “intelectualitatea care, probabil descurajată de criză, de unele măsuri ale Guvernului sau poziţii ale mele, s-a retras şi nu vrea să se mai implice în viaţa socială şi politică”.

  • Repetaţi după mine: PSD va guverna împreună cu PDL

    Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.

    Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.

    Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.

  • Rusia Unită pierde majoritatea absolută. Partidul lui Putin câştigă doar 45,83 la sută din voturi

    Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul Rusia Unită a obţinut între 46 şi 48,5 la sută din voturi. Potrivit acestui sondaj, Rusia Unită pierde majoritatea absolută de care dispunea până în prezent în Duma (Camera inferiorară). Partidul Comunist rămâne a doua forţă politică din Rusia, cu 19,8 la sută din voturi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După 535 de zile, belgienii ies din criza de guvern

    Evenimentul pune capăt perioadei de 535 de zile în care ţara a funcţionat fără un guvern central – un record mondial, după cum notează The Wall Street Journal. În zilele următoare va fi anunţată componenţa guvernului federal, primul de după criza politică din aprilie 2010. După ce vor fi selectaţi miniştrii, componenţa guvernului va fi prezentată spre aprobare regelui Albert al II-lea, după care se va trece la votarea ei în parlament.

    Elio di Rupo, 60 de ani, este francofon, descendent al unor imigranţi italieni, homosexual şi lider al Partidului Socialist din 1999, iar ulterior prim-ministru regional al Valoniei. El s-a impus ca viitor prim-ministru în urma eforturilor depuse cu succes şi a diplomaţiei de care a dat dovadă pentru negocierea unei formule de guvern.

    Acordul asupra bugetului, la care s-a ajuns la câteva ore după ce agenţia Standard&Poor’s a redus ratingul Belgiei de la AA+ la AA, prevede reducerea deficitului de la 3,6% din PIB în acest an la 2,8% anul viitor, pentru ca în 2015 să se ajungă la un deficit zero. Comisia Europeană estimează pentru 2012 o creştere economică de 0,9%, cu 0,1% peste estimarea pe care a fost construit bugetul.