BusinessMagazin

Tag: par

  • Vrei să ai succes la femei? Ocupă-te de podoaba lor capilară

    Acestea încearcă să-i determine pe clienţi să includă pe lista de cumpărături şampoane, balsamuri sau tratamente care să lupte cu efectele vârstei asupra părului, bazându-se pe studii care arată că podoaba capilară are de suferit odată cu trecerea timpului.

    Astfel, Pantene a creat o gamă de produse cu vitamina B şi cafeină, Expert Collection Age Defy, Kerastase a lansat Initialiste, un ser cu celule suşă de măr, ceai verde şi ceramide, iar Alterna o gamă cu extract de vitamina C, mătase de scoici şi caviar, dar nu numai.

  • Experţi ONU au recoltat probe biologice de la victime ale atacului chimic în Siria

     “Am procedat la recoltarea de sânge, urină şi păr”, i-a spus un inspector unui sirian în ceea ce pare a fi un spital de campanie, instalat într-o localitate în Ghouta de Est, la est de Damasc.

    În această regiune, dar şi în Ghouta de Vest, acuză ţări occidentale armata siriană că a comis, pe 21 august, o ofensivă cu arma chimică, declarându-se pregătite să atace “chirurgical” regimul, ca represalii. Potrivit opoziţiei, sute de persoane au fost ucise în acest atac.

    Inspectorul şi sirianul stau lângă un pat pe care se află un pacient căruia o infirmieră îi recoltează sânge, potrivit unei înregistrări video difuzate de militanţi împotriva regimului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Perseidele, cele mai frumoase poze cu meteoriţi – GALERIE FOTO

    Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă cu o dimensiune sub un milimetru care arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul.

    Pentru o fracţiune de secundă se poate vedea acest fenomen, denumit de astronomi “meteor”. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte “meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte “meteorit”. Toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle.

  • Semnele judecătoarei Cîrstoiu faţă de intermediarii mitei: Îşi aranja părul şi le zâmbea. MOTIVAREA deciziei de arestare

     Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.

    În motivarea deciziei de arestare preventivă, instanţa arată că mita care ar fi trebuit să ajungă la magistraţi ai Curţii de Apel Bucureşti sau ai instanţei supreme, în schimbul unor soluţii favorabile în dosare, era transmisă prin intermediul judecătoarei Cîrstoiu. Unul dintre aceste dosare este al lui Dinel Staicu, iar mita ar fi fost dată prin intermediul avocatei acestuia, Adriana Dascălu.

    Un alt dosar, de evaziune fiscală, este cel al lui Gabriel Lucian Obeanu şi se judecă la instanţa supremă. Obeanu a fost condamnat de instanţa inferioară la trei ani de închisoare cu executare şi la plata a peste 1,1 milioane lei, iar recursul are termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în 6 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri

     “Am vorbit aseara (luni – n.r.) despre programele Viena 1 şi Viena 2, poate va fi nevoie şi de Viena 3, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena 1 a funcţionat bine, iar Viena 2 a funcţionat nu aşa de bine. Cred că sunt şi alte forţe care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui să garanteze creditele pentru IMM-uri, dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile. Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la Banca Naţională a României.

    Ea a arătat că nu trebuie să aibă loc o capitalizare prea rapidă a băncilor pentru Basel III, iar statul trebuie să se implice mai activ pentru a contribui la reducerea acestor riscuri.

    “Această cultură ar trebui să minimizeze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate”, a spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Era creşterii puternice a preţurilor la materii prime a ajuns la final

    CU PUŢINE EXCEPŢII, PREŢURILE LA PRODUSE PETROLIERE, metale preţioase, metale industriale şi alte resurse au crescut constant în ultimul deceniu, un fenomen denumit de analişti un „superciclu al materiilor prime„.

    Era aceasta s-a sfârşit, afirmă experţi ai grupului bancar elveţian Credit Suisse. Aceştia se aşteaptă ca preţurile să rămână sub presiune cel puţin până la sfârşitul anului. În plus, cotaţiile materiilor prime nu vor mai creşte sau coborî împreună, cum s-a întâmplat în ultimii cinci ani, afirmă un raport al băncii elveţiene. Drept urmare, investitorii şi traderii vor fi nevoiţi să se concentreze pe dinamica individuală de cerere şi ofertă a acestor bunuri.

    PREŢURILE CUPRULUI ŞI MINEREULUI DE FIER, DE EXEMPLU, SUNT AŞTEPTATE SĂ SCADĂ, întrucât oferta disponibilă pentru ambele sporeşte într-o perioadă în care cererea se reduce. Cuprul este folosit, între altele, pentru cabluri şi echipamente electrice, fiind astfel sensibil la activitatea din construcţii şi la piaţa electronicelor. Minereul de fier este un indicator al activităţii economice în general. Preţurile ambelor se vor afla sub presiune odată cu încetinirea construcţiilor şi industriei prelucrătoare din China.

    Pe de altă parte, cererea pentru paladiu ar urma să rămână solidă, alimentată de dezvoltarea pieţei auto din China. De asemenea, un factor important este constituit de tulburările din rândul angajaţilor marilor companii producătoare din Africa de Sud, care ar putea avea un impact negativ asupra ofertei. Paladiul are astfel perspective de creştere a preţului.

    URMĂTORUL AN.
    Dintre cele patru categorii principale de materii prime (energie, metale preţioase, metale industriale şi agricultură) investitorii consultaţi de Credit Suisse consideră că energia (37% dintre respondenţii la un sondaj) şi agricultura (36%) sunt cele mai promiţătoare investţii pe parcursul anului următor.

    Cei mai mulţi investitori (41%) se aşteaptă ca preţurile la materii prime să rămână la nivelurile actuale pe parcursul unui an. De asemenea, semnificativ este şi faptul că aproape unul din patru investitori chestionaţi a afirmat că nu are absolut nici cea mai vagă idee în ce direcţie se îndreaptă preţurile.

    Un lucru este clar, iar acesta este că investitorii nu se aşteaptă ca piaţa să se stabilizeze. Mai mult de jumătate (53%) dintre cei consultaţi estimează că volatilitatea va fi mai ridicată pe parcursul anului următor comparativ cu anul precedent. Circa o treime se aşteaptă ca volatilitatea să rămână la fel, iar 15% să se mai tempereze.

    PIAŢA PETROLULUI. Ţiţeiul Brent a scăzut de la 119 dolari pe baril în aprilie la peste 100 de dolari pe baril la începutul lunii iulie, iar cei mai mulţi investitori se aşteaptă ca tendinţa să se menţină, cu excepţia unor perioade în care piaţa este afectată de factori excepţionali.
     

  • Cum transformi corporatiştii într-o mină de aur

    PRIN 2005, CÂND AFACEREA EMAG ERA ÎNCĂ DESTUL DE PROASPĂTĂ, ca de altfel întreaga industrie de comerţ pe internet, Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii magazinului online, făcea un pas cel puţin neaşteptat. După un contract semnat cu operatorul de telecomunicaţii Orange pentru achiziţia de produse IT precum computere, reţelistică sau imprimante pentru infrastructura proprie, antreprenorul decidea să atace segmentul de business.

    Transforma astfel companiile în clienţi ai magazinului online, o schimbare notabilă în contextul în care până atunci doar consumatorii din mediul rezidenţial trecuseră „pragul„ eMAG, iar magazinele online păreau să fie, cel puţin până la acel moment, ultimele pe lista companiilor atunci când venea vorba de achiziţii de acest gen.

    De atunci, divizia de vânzări corporate a înregistrat aproape în fiecare an creşteri de două cifre şi a fost chiar considerată o plasă de siguranţă în vremurile economice tulburi care au urmat odată cu instalarea crizei şi pe plan local. De câştigat a avut nu doar eMAG, ci întreaga industrie în ansamblu. Astfel, când după o perioadă de boom comerţul electroIT a avut de suferit pe fondul unei populaţii mai strâmtorate din punct de vedere financiar sau pur şi simplu mai atente la modul în care cheltuie banii, vânzările către companii au fost printre puţinele segmente care au mai înregistrat o creştere. Anul trecut, de pildă, întreaga piaţă de retail de electronice, electrocasnice şi IT ar fi trebuit să aibă un avans de 10%, dar a reuşit doar 4,5%, iar eMAG în particular a raportat o cifră de afaceri mai mare cu 14%, dar vânzările online şi offline către companii au fost mai mari cu aproximativ 25%, conform estimărilor.

    „Piaţa este, aşadar, oarecum blocată, dar vânzările către clienţii de business continuă să avanseze. În cazul nostru  e vorba de un plus de aproape 28%, iar pentru anul acesta este planificată o creştere cu 30%„, declară Iulia Teodorescu, de trei ani corporate sales manager la eMAG, punând evoluţia pieţei de business-to-business în domeniu pe seama investiţiilor mai mari şi totodată mai predictibile pentru IT&C ale companiilor. „Se întâmplă uneori, atunci când vânzările către consumatori sunt mai slabe, să compensăm cu vânzări către companii aşa încât în ansamblu să realizăm obiectivele de creştere ale cifrei de afaceri„, spune executivul.

    CA ŞI EMAG, mai multe magazine online printre care evoMAG sau Cel.ro au încercat în ultimii ani să câştige o felie din această piaţă promiţătoare, cu argumente precum costurile mai mici sau livrarea mai rapidă decât în cazul lanţurilor tradiţionale de electroretail. „Preţurile pentru clienţii de business sunt oricum diferite faţă de cele de la «raft». Se negociază reduceri, iar dacă achiziţia e de foarte mare valoare, negociem şi noi mai departe direct cu furnizorii„, explică Teodorescu.

    UPLIMENTAR, AU FOST PUSE LA PUNCT DIFERITE SERVICII ADRESATE TOCMAI ACESTEI CATEGORII DE CUMPĂRĂTORI. De pildă, companiile se pot asigura contra cost că, în situaţia în care un produs se defectează, timpul petrecut în service să fie de cel mult două ore. „Mai puţin ştiut este faptul că, de regulă, este puţin probabil ca un produs să poată fi reparat într-un timp atât de scurt, ceea ce înseamnă că noi de fapt înlocuim produsul cu unul identic sau similar„, spune corporate sales managerul eMAG. Face referire la dispozitivele folosite de regulă de top management sau de forţa de vânzări, unde timpul este preţios, iar un echipament scos din funcţiune pentru câteva zile este un lucru inadmisibil şi cu impact asupra operaţiunilor companiei.

    UN ALT EXEMPLU ESTE ÎNCHIRIEREA DE PRODUSE IT&C, fie doar pentru câteva zile sau chiar pe perioade cuprinse între unul şi cinci ani. Concret, departamente de marketing sau agenţii de publicitate pot astfel închiria echipamentele necesare pentru un eveniment pentru cel mult câteva săptămâni direct de la eMAG, care apoi vinde dispozitivele în categoria resigilatelor. Pe termen mai lung însă, există un parteneriat între retailerul online şi Grenke Renting prin care compania din urmă achiziţionează produsele şi apoi le închiriază, cu rată fixă în euro şi o marjă de 4% faţă de preţul de vânzare. „Ratele de închiriere sunt 100% deductibile fiscal şi, în plus, cumpărătorul nu blochează astfel bani în stocuri şi poate reînnoi flota de dispozitive fără niciun fel de investiţie iniţială”, explică Iulia Teodorescu despre serviciul folosit deja de aproximativ 30 de clienţi de business. Nu în ultimul rând, tot pentru companii există şi posibilitatea achiziţionării de cupoane cadou, de asemenea deductibile fiscal dacă nu depăşesc valoarea de 600 de lei.

    APROXIMATIV 2.000 DE COMPANII SUNT ACUM CLIENŢI CORPORATE AI EMAG, însă 80% din încasări provin de la primele 500. Unele cumpără constant de câteva ori pe lună, altele preferă tranzacţii mai mari, de regulă trimestriale, iar investiţiile variază între 10.000 şi 40.000 de lei pe lună, în timp ce clienţii foarte mari fac cumpărături online chiar şi de peste un milion de lei (peste 220.000 de euro) pe an. „Volumele sunt într-adevăr mari, dar, ce-i drept, marjele de profitabilitate sunt ceva mai mici decât la vânzarea către consumatorii din mediul rezidenţial„, admite Iulia Teodorescu. Diferenţa de cel mult trei puncte procentuale poate fi uneori chiar la limită.

  • Berarii nemţi oferă un sprijin neaşteptat contestatarilor gazelor de şist

    “Reinheitsgebot”, sau legea purităţii berii, spune că berea nemţească nu poate fi fabricată decât din malţ, hamei, drojdie şi apă. Federaţia Berarilor Germani a trimis Guvernului federal o scrisoare în care precizează că schimbările legislative pe care le are în vedere executivul nu sunt în măsură să garanteze securitatea surselor de apă potabilă, conform cerinţelor din legea purităţii berii.

    Scrisoarea precizează că industria berii este dependentă de puritatea apei de băut iar procesul de extracţie al gazelor poate afecta parţial sau total calitatea apei.

    Berlinul a amânat adoptatarea unei legislaţii a gazelor de şist de mai multe ori. La jumătatea lunii mai cabinetul Merkel a fost de acord cu o propunere care privea interzicerea exploatării gazelor de şist în zonele hidrografice ce alimentează lacuri care constituie surse de apă potabilă, cum este Lacul Constance din sudul Germaniei.

    Pentru un singur puţ săpat în vederea extracţiei gazelor de şist se folosesc între 11 şi 19 milioane de litri de apă curată.

    La mijlocul acestei săptămâni liderii europeni au discutat la Bruxelles despre viitorul industriei gazelor de şist. Premierul britanic David Cameron a decalrat reporterilor că Europa nu trebuie să piardă cursa globală a gazelor de şist; bătrânul continent deţine 75% din rezervele pe care le au Statele Unite, dar America forează de 100 de ori mai repede ddecât Europa, a adăugat premierul britanic.

    Subiectul gazelor de şist a fost abordat şi de premierii român şi polonez. Donald Tusk a declarat la finalul discuţiei cu premierul Victor Ponta, aflat în vizită în Polonia, că statele pe care le reprezintă sunt interesate de promovarea gazului de şist şi diversificarea resurselor de energie, având idei comune referitoare la politica mediului şi cea energetică.

    “Avem idei comune referitoare la politica mediului, politica energetică. Importantă este ideea uniformă, identică, în ceea ce priveşte gazul de şist. şi România, şi Polonia sunt interesate de promovarea celor întreprinse pentru gazul de şist şi diversificarea resurselor”, a spus Tusk, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri, împreună cu Ponta.

    Premierul polonez a adăugat că sprijină “concepţia Nabucco”, ca soluţie pentru diversificarea surselor de energie.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a arătat că noi surse de energie presupune independenţă şi securitate energetică.

    “La politicile energtice, pentru România, ca şi pentru Polonia, este esenţială coordonarea noastră la nivelul politicilor europene. Am făcut acest lucru natural chiar în cadrul Consiliului European. Noi surse de energie pentru Polonia, pentru România, pentru Europa înseamnă un obiectiv strategic, înseamnă independenţă pentru ţările noastre, independenţă şi securitate energetică, lucruri esenţiale pentru dezvoltarea în continuare a celor două ţări”, a spus Ponta.

    El a adăugat că Polonia reprezintă un model pentru România şi un partener privilegiat, fără să existe interese contrare în vreun domeniu între cele două ţări, şi a precizat că autorităţile de la Bucureşti au multe de învăţat de la cele poloneze în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi reorganizarea administrativ-teritorială.

    Cei doi premieri au asistat şi la ceremonia de semnare de către miniştrii de resort din cele două ţări a unui protocol de continuare a colaborării militare bilaterale, ca state membre NATO, prim-ministrul polonez afirmând că atât el, cât şi premierul Ponta au confirmat, “şoptindu-ne unul altuia” în timpul ceremoniei, că această colaborare între serviciile speciale ale celor două ţări este “absolut excepţională” şi evaluată la un nivel foarte ridicat de către aliaţi.
     

  • Mai este România o ţară low-cost pentru IT?

    „PENTRU NOI, ROMÂNIA MAI ÎNSEAMNĂ DOAR 5% DIN VENITURI, POATE CHIAR MAI PUŢIN“, spune Bogdan Putinică despre operaţiunile de pe plan local ale furnizorului suedez de IT Enea. Asta pentru că din centrul de cercetare şi dezvoltare aflat într-o clădire de birouri din complexul Sema Parc din Capitală, 200 de ingineri şi specialişti IT dezvoltă aplicaţii software şi furnizează servicii IT pentru companii din SUA, Europa de Vest şi China; câteva zeci dintre ei formează chiar echipe independente, un soi de companie în companie, dedicate unui singur client.

    Mai cu seamă, de câţiva ani, piaţa locală unde Enea oferea servicii în special competitorilor din domeniul telecom şi bancar, sectoare afectate de contextul economic nefavorabil, nici nu se mai concentrează asupra extinderii operaţiunilor de aici, motiv pentru care a şi scăzut ponderea din business a României, altădată de peste 10%.

    Pieţele de unde sunt externalizate asemenea servicii către România încep încet-încet să se îndepărteze de destinaţiile fierbinţi de outsourcing de altădată, precum India, unde, deşi oferta de forţă de muncă este mare şi foarte ieftină, există bariere culturale, diferenţe de fus orar şi chiar lipsuri la capitolul specializare şi competenţe tehnice. „E o tendinţă tot mai vizibilă, cel puţin în ce ne priveşte. Am ajuns în punctul în care avem o masă critică de oameni foarte buni, ceea ce ne permite să ne vindem scump“, spune şeful Enea România. Companiile nu se mai uită astfel doar la preţ şi sunt tot mai dispuse să plătească în plus, ceea ce explică inclusiv avansul de aproximativ 20% al vânzărilor înregistrat anul trecut comparativ cu nivelul de 6,1 milioane de euro din 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

    RIENTAREA SPRE PIEŢELE STRĂINE, cu precădere din Vest, a fost de altfel una dintre urmările tranzacţiei de acum câţiva ani prin care Enea a cumpărat compania lui Bogdan Putinică, implicată anterior într-o altă tranzacţie, lucru care se traduce acum într-o serie de contracte multianuale cu valori de mai multe milioane de euro. O alta a fost şi faptul că atât el, cât şi co-fondatorul Daniel Bogdan, au preluat o serie de responsabilităţi la nivel de grup – de anul trecut, Putinică a devenit vicepreşedinte global services, ceea ce înseamnă că a preluat toate operaţiunile companiei în zona de servicii, titulatură căreia i s-a adăugat în acest an şi „senior“. 350 dintre cei 420 de angajaţi din divizia de servicii din toată lumea sunt acum în subordinea executivului, 200 dintre ei fiind localizaţi în România. Ba, mai mult, este singurul străin din consiliul de administraţie al companiei, toţi membrii fiind suedezi, ceea ce înseamnă că, deşi şedinţele de board ar putea fi purtate în suedeză, nimeni nu-i cere să înveţe limba, ci poartă discuţiile în engleză.

    OMÂNIA ÎNCĂ ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND O PIAŢĂ IEFTINĂ, dar nu prea mai este chiar aşa“, punctează Putinică, nu doar costul, dar şi calitatea serviciilor sau specializarea forţei de muncă fiind mai ridicate decât în destinaţiile consacrate de outsourcing, chiar dacă faţă de Vest există în continuare o discrepanţă de preţ, crede el, de 30-40% în minus. Prin prisma barierelor şi limitărilor, anumite servicii nici n-ar avea însă cum să fie dezvoltate în asemenea destinaţii.

    „Facem software pentru domeniul sănătăţii folosit pe dispozitive aprobate de FDA (Food and Drug Administration) din SUA“, spune managerul. Concret, oferă Putinică un exemplu, medicul, indiferent unde s-ar afla, se conectează prin intermediul internetului la echipament şi decide, în funcţie de anumiţi parametri şi indicatori despre pacient, ce medicaţie să administreze şi în ce cantitate, iar echipamentul execută comanda, întreg procesul având la bază o aplicaţie dezvoltată de specialiştii din România.

    Competiţia pe piaţa mondială de outsourcing rămâne totuşi destul de acerbă. În India există sute de mii de oameni care lucrează în industria externalizării IT, iar costul mai ieftin rămâne în continuare un argument convingător pentru multe companii din toată lumea. Doar centrul de outsourcing al General Electric numără o cifră impresionantă de angajaţi, iar clădirea nu poate fi înconjurată pe jos într-un timp rezonabil, pe când cu maşina durează cel puţin 15 minute. „Ce şanse să aibă o companie din România sau din alte ţări europene, cu câteva sute de oameni, fără să ofere servicii din altă ligă?“, se întreabă retoric managerul.

  • Opinie Iustin Paraschiv, proprietar al grupului de firme Carmistin

    Nu este vorba de cineva din interior care îşi doreşte discreditatrea industriei agro-alimentare româneşti şi nici grupuri de interese din afara ţării care intenţionează acest lucru.Este vorba despre un pahar în care a picat şi ultima picatură, iar acum dă pe afară.Epidemia de controale cu care ne confruntăm acum este una mai mult decât benefică industriei romanesti. Controalele vor ajuta la curatarea, la asanarea industriei agro-alimentare romanesti. O actiune care trebuia de mult initiata si continuata asiduu, pana la eliminarea din lantul de productie a celor care nu respecta legea. Evident ca acestia exista. Este vorba despre cei care vor sa ajunga foarte repede la profituri substantiale.

    Pe de alta parte, organele de control au privit diferentiat marile lanturi de magazine, fata de retailul mic, insa cu totul nejustificat. Este o realitate faptul ca hipermarketurile sunt mult mai rar verificate de organele de control, cu toate ca aici s-au descoperit acum probleme. Si nu este de mirare.
    Presiunea pe care acestea o pun pe pretul la care cumpara si vor sa vanda produsele agro-alimentare, si nu numai, impinge o serie de producatori mici sau producatori care se confrunta cu probleme in business sa mearga pana la limita legii sau chiar sa o incalce. Aici apar probleme pe partea de etichetare, sunt probleme si de alta natura, dupa cum am vazut.

    Este adevarat ca sistemul de control din zona alimentara este imbatranit, vedem de mai bine de 10-15 ani aceiasi oameni. Mi-ar placea sa vad si specialisti tineri, insa acum ei sunt o „rara avis”. Autoritatile stiu spre exemplu despre mafia pietelor, insa s-a facut prea putin pentru o asanare in acest domeniu a infractionalitatii.

    Cum sa ne asteptam ca un magazin care vinde carne si care apartine unui medic veterinar sa fie sanctionat la un eventual control de un coleg al acestuia?
    O alta sursa de probleme este implicarea celor platiti de stat sa faca aceste controale in businessuri de productie sau retail – direct sau prin interpusi. Am atras atentia in nenumarate randuri asupra acestor probleme prin asociatiile din care firmele grupului nostru fac parte, insa lucrurile au ramas, in mare parte, nerezolvate.

    Prin asociatiile de producatori putem face un dosar complet al acestor nereguli care lovesc direct in afacerile sanatoase.  Este total incorect sa investesti milioane de euro intr-o afacere pe care o conduci dupa legile momentului si sa te confrunti cu probleme de concurenta din partea unui „garajist” care proceseaza carnea in conditii cu totul mizere, doar pentru ca acesta nu se teme de consecintele unui eventual control.
    Problema carnii de cal

    Mai bine de 80-90 de procente din productia Pajo Holding a mers anul trecut la export. Vorbim de peste 4500 de animale, exportate in viu. Asta pentru ca in Romania pretul oferit producatorilor pentru carnea de vita este in medie cu 30 de procente mai mic decat costurile de productie.

    Aceasta discutie deschide o adevarata Cutie a Pandorei pentru ca pretul este artificial tinut atat de jos din cauza inlocuirii carnii de vita cu carne din alta specie. Prin asociatiile de profil noi am atras de nenumarate ori atentia organelor de control asupra acestor aspecte.

    Iata care a fost procesul care a stat la baza distrugerii pretului carnii de vita: odata cu campania de scarificare a cailor bolnavi de Anemie Infectioasa Ecvina, statul a oferit despagubiri persoanelor care isi sacrificau animalele bolnave. Prin urmare, cei care isi duceau caii la sacrificat nu erau interesati sa obtina un pret corect pe calul vandut la abator pentru ca statul oricum il despagubea pentru animal.

    Astfel, abatoarele care s-au ocupat cu sacrificarea acestor cai au intrat in posesia unor cantitati enorme de carne de cal la preturi derizorii, poate chiar de 10 ori mai mici decat pretul carnii de vita.Organele de control trebuie sa controleze acum, chiar daca este post factum, daca acesti cai au fost sacrificati in conditiile prevazute de lege – carnea trebuie procesata la temperaturi ridicate – cum si cui au fost vandute aceste cantitati de carne. Oricum, din aceasta afacere statul si consumatorul au iesit in pierdere.Hypermarket vs. producatori

    De mai bine de 2 ani producatorii din Romania se confrunta cu mari probleme privind profitabilitatea. Asta din cauza presiunii pe pret exercitate de lanturile de magazine. Odata intrati in acest cerc vicios – ai pret mic vinzi, esti pe raft dar vinzi aproape in pierdere; altfel,  daca nu vinzi, trebuie sa inchizi afacerea – sunt producatori care forteaza limitele legii pentru a putea supravietui, incalcand normele in vigoare. Unii trec de-a dreptul in zona penala. Evident, sunt si marii producatori care apeleaza la solutii alternative, lanturi proprii de retail etc. oricum, este cu totul neprofitabil sa intri in astfel de jocuri.

    Poti risca totul.Asadar, controalele care au scos la suprafata nereguli in lanturile magazinelor importante trebuie sa nu inceteze pentru ca aici pot aparea mari surprize. Autoritatie trebuie sa isi extinda controalele aici. DSVSA-urile se pare ca acum au trecut serios la treaba. Trebuie sa continue pana se curata aceasta industri, o industrie in care s-a investit mult, o industrie in care jucatorii onesti, cu strategii sanatoase de business au standarde de calitate peste media europeana.

    Despre Grupul Carmistin
    Grupul de firme Carmistin apartine familiei Paraschiv si activeaza in domeniul agro-zootehnic, trading  şi retail. Grupul de firme al Familiei Paraschiv numara peste 2000 de angajaţi si este format din companii lideri de piata de segmentele unde activeaza, precum: Ana şi Cornel, Carmistin, Avicarvil, Ladrisi Grup, Pajo Holding etc.