BusinessMagazin

Tag: pantofi

  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.

  • Pantofi adaptabili: o soluţie inedită pentru ţinute de tot felul

    O ţinută elegantă cere o pereche de pantofi cu toc, însă aceştia nu sunt întotdeauna comozi, problemă pe care creatorii încearcă să o rezolve în felul lor, scrie Wall Street Journal.

    Creatoarea Tanya Heath a lansat o gamă de pantofi ale căror tocuri se pot scoate în momentele în care nu este nevoie de ele.

    Alţi creatori optează pentru un compromis între pantofii fără toc şi cei cu toc înalt, oferind modele cu toc de înălţime medie. Există şi designeri care aleg soluţia unor modele de pantofi cu mai multe variante de tocuri, cum ar fi Paul Andrew, Roger Vivier, Tabitha Simmons sau Edgardo Osorio de la Aquazzura, fiecare potrivit pentru o anumită ocazie.

  • O antreprenoare din Suceava investeşte jumătate de milion de euro în două magazine în Mega Mall

    Producătorul român de pantofi Denis a deschis astăzi două magazine în Mega Mall, cel mai nou centru comercial din Bucureşti. Unităţile inaugurate sunt sub brandul Why Denis (localizat la parterul centrului), respectiv Anna Cori & All Shoes (situat la etajul 1). Mega Mall este astfel singurul mall în care Denis a intrat cu ambele branduri ale sale. ”Am început anul cu inaugurări în mall-uri. Singurele magazine deschise în 2015 au fost în proiectele comerciale cele mai de amploare din Bucureşti şi Braşov. În luna martie, am inaugurat o unitate Anna Cori& All Shoes la Braşov, în Coresi Mall, iar acum în Mega Mall. Vrem să avem prezenţă în astfel de centre comerciale, am tot discutat cu nenumăraţi dezvoltatori posibilitatea deschiderii de unităţi şi încă suntem în negocieri pentru alte două proiecte aflate în construcţie”, spune Ana Cornea, manager şi proprietar al Denis.

    Investiţia în cele două magazine din Mega Mall se ridică la jumătate de milion de euro, incluzând stocul de marfă. Ambele unităţi comercializează atât produse de damă, cât şi de bărbaţi. De asemenea, accesoriile, genţi şi curele, se regăsesc pe rafturile Why Denis şi Anna Cori &All Shoes. 

    Cele trei magazine inaugurate de la începutul acestui an până în prezent fac parte din strategia de dezvoltare a producătorului, strategie care prevede deschiderea a aproximativ zece unităţi până la finalul anului 2015. ”Vom continua să investim în unităţi. Anul trecut am făcut şi pasul online, investind în magazine virtuale, atât pentru Why Denis, cât şi pentru Anna Cori & All Shoes.  La finalul lui 2014, după doar câteva luni de operare, am înregistrat vânzări online de aproximativ 100.000 de euro”, spune Ana Cornea.

    În 2014, cifra de afaceri a companiei s-a situat la 10,5 milioane de euro, în creştere de la nouă milioane de euro înregistrată în 2013. Trendul crescător este aşteptat şi pentru 2015, estimările după primul trimestru al anului fiind de până la 15%.

    Denis este un producător român de pantofi, cu o tradiţie de peste 25 ani pe piaţă. Compania deţine o fabrică  modernă la Suceava. În prezent, reţeaua de magazine numără 36 de unităţi (10 Why Denis şi 26 Anna Cori & All Shoes) în cele mai mari oraşe din România. Alte unităţi ale reţelei sunt la Kiev, unde producătorul operează sub brandul luxury DENIS, dar şi Why Denis.  La Fabrica Denis şi în reţeaua de magazine Denis Shoes lucrează în prezent 420 angajaţi.

  • A inventat pantofii care “cresc” cu cinci numere în cinci ani, odată cu copilul, pentru cei săraci. Americanii îl asaltează cu comenzi

    Lee şi echipa sa au încercat să lucreze împreună cu companiile gigant din industria pantofilor, cum sunt Nike, Crocs sau Toms, dar nu au reuşit să îi convingă. În cele din urmă au găsit o companie, numită “Proof of Concept” care a decis să îi ajute cu designul.
    Pantofii sunt fabricaţi din piele de foarte bună calitate şi cu talpa din cauciuc similar celui din anvelopele maşinilor. Pantofii îşi pot modifica dimensiunile cu ajutorul unui sistem de catarame şi butoni şi sunt destinaţi să reziste cel puţin cinci ani şi să “crească” cu cinci numere în această perioadă.

    Kenton spune că încălţămintea este extrem de importantă pentru copii, pentru mersul la şcoală. O pereche de pantofi costă 10 dolari; sunt distribuiţi printr-un sistem de donatori către orfelinate şi instituţii religioase. Până acum 2.500 de copii din Ghana, Haiti, Peru, Columbia şi Kenya au primit pantofi, dar Lee spune că a primit un număr uriaş de comenzi, cele mai multe din partea americanilor, care îi cer şi pantofi pentru adulţi.

     

  • A inventat pantofii care “cresc” cu cinci numere în cinci ani, odată cu copilul, pentru cei săraci. Americanii îl asaltează cu comenzi

    Lee şi echipa sa au încercat să lucreze împreună cu companiile gigant din industria pantofilor, cum sunt Nike, Crocs sau Toms, dar nu au reuşit să îi convingă. În cele din urmă au găsit o companie, numită “Proof of Concept” care a decis să îi ajute cu designul.
    Pantofii sunt fabricaţi din piele de foarte bună calitate şi cu talpa din cauciuc similar celui din anvelopele maşinilor. Pantofii îşi pot modifica dimensiunile cu ajutorul unui sistem de catarame şi butoni şi sunt destinaţi să reziste cel puţin cinci ani şi să “crească” cu cinci numere în această perioadă.

    Kenton spune că încălţămintea este extrem de importantă pentru copii, pentru mersul la şcoală. O pereche de pantofi costă 10 dolari; sunt distribuiţi printr-un sistem de donatori către orfelinate şi instituţii religioase. Până acum 2.500 de copii din Ghana, Haiti, Peru, Columbia şi Kenya au primit pantofi, dar Lee spune că a primit un număr uriaş de comenzi, cele mai multe din partea americanilor, care îi cer şi pantofi pentru adulţi.

     

  • A plecat definitiv din corporaţie şi a făcut o afacere cu genţi şi pantofi cu motive tradiţionale româneşti

    Online-ul se îmbină în mod natural cu tradiţia şi pentru antreprenoarele Nicoleta Chirica şi Olivia Sandu, fondatoarele afacerii axate pe producţia şi comercializarea de genţi şi, de puţin timp, şi pantofi cu motive tradiţionale Iutta. Întregul concept Iutta este axat pe tradiţional: de la spaţiul în care s-au lansat, Galeria Nouă, unde au reprodus atelierul de lucru cu ustensile de marochinărie, până la şedinţele foto cu stuf realizate în Delta Văcăreşti.

    După doi ani de la lansarea Iutta, pagina de Facebook a acesteia a adunat aproximativ 20.000 de like-uri, iar veniturile sunt proporţionale cu acestea: cifra de afaceri a firmei în 2014 era de 10.000 de euro, ajungând la break even, şi, potrivit Nicoletei Chirica, va genera la sfârşitul acestui an venituri de 50.000 de euro.

    Tânăra în vârstă de 30 de ani a decis să schimbe total macazul şi să renunţe la locul de muncă de tip „9 to 6“ în momentul când s-a „trezit făcând genţi în sufragerie“. Nu avusese de gând să se dedice antreprenoriatului sau designului, deşi provine dintr-o familie cu înclinaţii spre artă, în care tatăl era sculptor. A absolvit Facultatea de Cibernetică în 2007 şi a început să lucreze încă din perioada studiilor în cadrul unei companii din industria telecomunicaţiilor.

    După şase ani de muncă în funcţia de inginer tehnic, a început să participe cu produsele realizate la târguri. A observat că acestea au succes şi a hotărât să meargă mai departe pe drumul antreprenoriatului. Un MBA şi un studiu la o şcoală de design i-au consolidat pregătirea teoretică, iar apoi, în urma unei investiţii de câteva mii de euro şi ajutorului a două prietene, a început afacerea Iutta.

    O parte importantă din dezvoltarea acesteia a fost segmentul de cercetare a culturii şi a tradiţiei româneşti, aspect uşurat prin prisma activităţii de sculptor a tatălui său, care a inspirat de altfel şi prima colecţie de genţi realizată. Clientul lor este în primul rând iubitor de românesc şi design românesc, înţelege ce se află în spatele creaţiei şi designului de produs, e o persoană informată care îşi doreşte să se exprime prin ce poartă, descrie antreprenoarea.

    Preţurile produselor pe care le realizează într-un atelier propriu şi pe care le vinde predominant online se plasează în intervalul 400-500 de lei, iar în prezent a ajuns la un volum de vânzare de 500 de produse anual.  Şi-a propus ca pe termen lung să îşi ducă produsele peste graniţe folosindu-se de simbolurile altor culturi în designul lor: „Planul nostru nu este să ne axăm exclusiv pe românesc, ci pe design identitar, şi astfel să ne orientăm spre fiecare cultură de pe glob pentru că există conexiuni şi elemente comune în fiecare dintre acestea“.

  • Musette a deschis un nou magazin în Sun Plaza şi plănuieşte să mai inaugureze alte două spaţii în 2015

    Afacerea a fost fondată în 1992, Musette având în portofoliu pantofi pentru femei şi bărbaţi, genţi şi accesorii din piele, toate produsele fiind realizate în Europa.

    Sursa de inspiraţie a colecţiei primăvară-vară 2015 a Musette este opera marelui artist Constantin Brâncuşi, în special sculpturile din bronz perfect lustruite, sculpturile din marmură, structurile romboide ale Colanei Infinite şi simbolistica Porţii Sărutului.

    Sun Plaza Shopping Center, aflat în sudul capitalei, este un proiect dezvoltat şi deţinut de S IMMO AG, listată la Bursa din Viena, fiind cea mai veche companie de investiţii imobiliare din Austria. În prezent proiectul este administrat de CBRE România. Deschis în februarie 2010, centrul comercial Sun Plaza are peste 130 de magazine internaţionale între care Cora, Baumax, H&M, Zara, opţiuni de divertisment precum complexul cinematografic Cinema City ce deţine 15 ecrane, o zona dedicată pentru bowling, o terasă de vară aflată la înălţime şi restaurante.

    Sun Plaza are o suprafaţă închiriabilă de 81.000 m2 şi peste 210.000 de m2 suprafaţă construită. Centrul are o capacitate de 2.000 de locuri de parcare.

    CBRE Group, Inc. (NYSE:CBG), companie listată la S&P 500, cu sediul central în Los Angeles, este cea mai mare firmă de servicii comerciale imobiliare din lume (conform veniturilor din anul 2012). Compania are aproximativ 37.000 de angajaţi (excluzând afiliaţii) şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii şi chiriaşii prin intermendiul celor peste 300 de birouri din întreaga lume (excluzând afiliaţii).

  • Conduce o companie care a ajuns, după două decenii, la peste 400 de angajaţi

    Antreprenoarea s-a lansat în industria pantofilor de lux alături de soţul ei, Ilie Cornea, într-un atelier cu zece angajaţi din Vicovu de Sus.

    După două decenii, în 2014, compania a ajuns la 420 de angajaţi, în fabrică şi în reţeaua de magazine, şi afaceri de 10,5 milioane de euro. „Nu ne-am dat niciodată bătuţi, reţeta succesului este munca, implicarea maximă şi seriozitatea“, explică Ana Cornea reţeta supravieţuirii într-o industrie în care puţini jucători au rezistat.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Cristina Bâtlan, locul al 14-lea

    Antreprenoarea a reuşit să îşi dubleze afacerea în criză, ajungând de la 22,9 milioane de lei în 2008 (6,23 milioane de euro) la 47,3 milioane de lei (10,6 milioane de euro) anul trecut.

    Cristina Bâtlan a fondat businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu circa două decenii, când avea doar 19 ani şi era studentă la Facultatea de Drept, studii pe care le-a abandonat după ce afacerea a prins amploare. A început iniţial o afacere cu ţesături, pe care a dezvoltat-o sub marca Musette timp de aproape zece ani, iar din 2000 familia Bâtlan a decis să deschidă o fabrică de pielărie şi astfel să treacă la o nouă etapă.

    Musette vinde produsele realizate în România în cele 19 magazine de pe piaţa locală şi în cele opt deschise în sistem de franciză în străinătate. Cea mai răsunătoare intrare pe o piaţă străină a fost la deschiderea primului magazin din New York, urmată de altele în Israel, Bulgaria, Mongolia, Liban, Franţa, Austria. Pe harta Musette urmează să intre şi Anglia (Londra) şi Germania (München şi Berlin).

    Cristina Bâtlan face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • O antreprenoare din Suceava ţinteşte vânzări de un milion de euro cu un magazin online de pantofi

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii Anna Cori & All Shoes deschide magazinul online lansează un magazin online în urma unei investiţii de câteva zeci de mii de euro. 

    ”Ne aşteptăm ca până la finalul primului an să vindem online 10.000 de perechi de pantofi, iar după primul an de existenţă să fi înregistrat vânzări de un milion de euro”, spune Ana Cornea. ”Estimăm că cele două branduri, All Shoes şi Why Denis vor vinde online zeci de mii de perechi de pantofi anual, iar vânzările vor fi de cel puţin 10%  din cifra de afaceri a companiei”, spune Ana Cornea, manager şi acţionar al Why Denis, deţinătorul brandului Anna Cori & All Shoes.  

    Se  estimează că peste 70% dintre încălţămintea comercializată online va fi cea de damă, respectiv accesoriile. De asemenea, se aşteaptă ca 30 % din vânzări să fie către oraşe în care Anna Cori & All Shoes nu are prezenţă offline.

    La finalul lunii trecute a fost deschis al 24 lea magazin Anna Cori & All Shoes, în Timişoara, în Iulius Mall. Unitatea comercializează atât încăţăminte şi accesorii pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Investiţia s-a ridicat la câteva sute de mii de euro, inclusiv stocul de marfă.

    Denis este o afacere formată dintr-o fabrică modernă de pantofi din Suceava şi o reţea de 35 de magazine, operate sub trei branduri – brandul mediu spre premium Anna Cori&All Shoes, brandul premium, Why Denis şi brandul luxury, Denis (2). Cu ele, Denis Shoes a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, iar în 2014  cei doi soţi estimează că vor depăşi 10 milioane de euro.În prezent, reţeaua de magazine numără 35 de unităţi, dintre care 3 sunt în Kiev (două magazine WhyDENIS şi unul DENIS). La fabrica  Denis şi în reţeaua de magazine Denis Shoes lucrează  420 de angajaţi.