BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • O noua boală este tot mai des întâlnită în lume după ce pandemia a obligat oamenii la izolare. Ce măsuri iau specialiştii pentru a combate această problemă

    Însingurarea este, poate, unul dintre efectele colaterale cele mai puternice ale pandemiei. Distanţa dintre oameni – emoţională, pe lângă cea fizică – nu poate fi mereu compensată de tehnologie, iar asta se vede în volumul tot mai mare de muncă pe care l-au avut psihologii în ultima vreme.

    Când vine vorba de colectivul de la birou, dispariţia interacţiunii zilnice a adus şi ea sechele pentru angajaţi. Tocmai de aceea, unele companii au ales să abordeze metode de a reda sentimentul de apartenenţă printre oamenii din echipele lor. Metodele sunt variate.

    „Cam o dată pe lună, ne întâlnim toţi colegii din departament online, la prânz, şi povestim despre ce s-a mai întâmplat nou. Comandăm mâncare, păstrăm bonul, iar prânzul este decontat ulterior de companie. Genul acesta de interacţiuni ne ajută mai ales că noi lucrăm în continuare exclusiv de acasă, de când a început pandemia, aşa că e plăcut să mai schimbăm idei între noi, ca şi cum am ieşi la masă împreună, la serviciu”, povesteşte Sandu, un angajat al unei multinaţionale cu o subsidiară în Bucureşti.

    Un „team lunch” online devine astfel un mod de a le transmite angajaţilor că, deşi nu se mai văd zi de zi la sediu, ei fac în continuare parte dintr-o echipă şi nu sunt singuri. Întâlnirile fizice periodice sunt o altă opţiune.

    „În perioada cu vreme caldă, ne-am întâlnit în spaţiile outdoor, pentru că ne era dor de acest lucru. Am făcut workshopuri, ne-am întâlnit după terminarea programului de muncă pentru a povesti despre ce am făcut în concedii. Există o tendinţă în a găsi soluţii de a veni totuşi la birou. Trendul este în direcţia aceasta”, spunea Mirela Radu, community manager, MyHive, la gala După Afaceri Premium din 2021.

    MyHive este brandul de birouri creat de dezvoltatorul imobiliar austriac Immofinanz înainte de pandemie, tocmai pentru a sugera ideea de atmosferă prietenoasă şi de comunitate la serviciu, la fel ca
    într-un stup de albine, tradus, în engleză, prin „hive”. Alte companii au fost chiar şi mai inovative.

    „În contextul pandemiei, multe corporaţii nu au mai putut să meargă în clasicele teambuildinguri şi au fost nevoite să găsească idei alternative de activităţi care să aducă împreună colegii. Aşa că am primit propuneri de ateliere de terarii online, prin Zoom, cu fetele din corporaţii, în loc de cadouri de 8 martie”, povesteşte Alexandra Damian, fondatoarea Crearium, un business în domeniul plantelor suculente.

    Calitatea mediului de lucru din orice echipă, din orice organizaţie este responsabilitatea fiecărui angajat, nu doar a CEO-ului sau a celor care au poziţii de conducere, aşa că menţinerea spiritului de echipă este un efort comun, crede Viorel Panaite, managing partner la Human Invest & Ken Blanchard România, o companie de training şi consultanţă în dezvoltarea organizaţională.

    „Sentimentul de apartenenţă este acelaşi lucru cu sentimentul de afiliere şi conectare autentică. Potrivit cercetărilor lui Edward Deci şi Richard Ryan, angajaţii spun că au un sentiment de apartenenţă atunci când ştiu să-şi regăsească scopul personal în scopul comun şi misiunea echipei sau a organizaţiei din care fac parte, atunci când se simt conectaţi cu cei din jur şi relevanţi pentru aceştia”, spune Viorel Panaite.

    Munca remote cere un efort suplimentar din partea fiecărui angajat – manager sau nu – de a întări constant sentimentul de apartenenţă. Angajaţii care declară un sentiment de apartenenţă ridicat au, în acelaşi timp, un echilibru mental şi emoţional mai bun, un sentiment mai clar de siguranţă, se simt mai autonomi, mai creativi şi au mai multă energie pozitivă.

    „Managerii trebuie să înveţe să asculte mai bine în callurile unu la unu sau în şedinţele virtuale la care participă, să ştie cum să-i conecteze pe oameni între ei ca să se ajute reciproc şi să nu polarizeze interacţiunile virtuale, să ştie cum să sprijine conectarea intereselor profesionale şi personale ale celor din echipă cu priorităţile şi scopul comun al echipei”, adaugă Viorel Panaite.

    Directorii trebuie, totodată, să ştie cum să conecteze valorile comune ale echipei la o lecţie învăţată în urma unui eşec sau de o reuşită semnificativă, să arate preocupare pentru îmbunătăţire continuă, să înveţe să creeze spaţii pentru învăţare în spaţiu colectiv, să exprime mai frecvent aprecierea pentru eforturile făcute şi să-i înveţe pe oamenii din echipă să facă la fel unii cu ceilalţi.

    „Cu atât mai mult, în mediul remote, managerii trebuie să fie atenţi la claritatea proceselor de decizie din echipă: să ofere spaţiu fiecărei voci să se simtă invitată, auzită şi implicată în decizii, cu protocoale diferite de la caz la caz. Atunci când angajaţii ştiu că-şi pot pune amprenta nu doar în activităţile zilnice pe care le realizează, ci şi în procesele organizaţiei, sentimentul de apartenenţă creşte negreşit”, crede Viorel Panaite.

    Din punct de vedere psihologic, pandemia a venit cu o criză a schimbării, după ce izolarea socială şi munca de acasă au produs dezechilibre psihologice.

    „Dacă nu facem pauze regulate pentru a purta o discuţie cu prietenii sau pentru a opta pentru un spaţiu comun de lucru, este posibil să nu ne vedem cu nimeni ore întregi. Poate chiar zile. Patruzeci şi şase la sută dintre oameni se confruntă cu singurătatea în mod regulat. Iar cifrele acestea sunt în raport cu populaţia generală. Angajaţii în telemuncă prezintă un risc şi mai mare de a se confrunta cu singurătatea extremă şi, în cele din urmă, cu alte probleme precum depresia sau anxietatea socială ca urmare a unor perioade lungi de izolare”, spune psihologul Yolanda Creţescu.

    Ea pune pe masă noi aspecte atunci când vine vorba de reconstituirea atmosferei de la birou. Ar trebui companiile să subvenţioneze cumpărăturile de cafea sau wi-fi-ul pentru angajaţii care aleg să lucreze de la o cafenea din apropierea casei? Sau tariful pentru a lucra dintr-un spaţiu de coworking? Compania ar trebui să trimită angajatul să călătorească în diferite oraşe sau locuri pentru a se reînnoi cu noi experienţe? Cum ar trebui companiile să ofere mecanisme pentru ca angajaţii îndepărtaţi de birou să se reconecteze la viaţa de dinaintea pandemiei?

    „Din păcate, o mare parte din discuţiile dintre directorii de astăzi sunt despre costuri. Dar work from anywhere nu înseamnă că poţi economisi. Banii cheltuiţi pentru alte scopuri decât cele anterioare pandemiei sunt o investiţie în bunăstarea angajaţilor, în productivitate şi, în cele din urmă, în rentabilitate.”

    Liniile de suport antianxietate, accesul la specialişti care pot fi accesaţi prin platforme virtuale, screeninguri specializate de evaluare online a anxietăţii sau a depresiei ori a stării de bine sunt alte câteva instrumente care pot veni în ajutorul echipelor de HR şi pot completa suportul angajaţilor.

  • Veste uriaşă anunţată de Pfizer. Ştirea a făcut înconjurul lumii

    Pfizer a început dezvoltarea unui vaccin hibrid care combină doza iniţială cu o formulă care protejează împotriva variantei Omicron, a declarat CEO-ul gigantului farma, potrivit Bloomberg.

    În timp ce cercetările continuă, Pfizer va evalua noua formulă hibridă în raport cu o doză specifică Omicron şi va determina care este cea mai potrivită pentru a fi scoasă pe piaţă, a declarat directorul executiv Albert Bourla pe 10 ianuarie la Conferinţa JPMorgan Healthcare.

    Pfizer va fi gata în martie să se adreseze autorităţilor de reglementare din Statele Unite pentru autorizarea vaccinului modificat. Potrivit doctorului Bourla, producţia vaccinului deja a început.

    Pfizer a declarat la sfârşitul lunii noiembrie, la scurt timp după ce noua tulpină a fost detectată pentru prima dată în Africa de Sud, că lucrează la un vaccin specific împotriva Omicron.

    Conducerea Pfizer a declarat că va continua să ofere resurse suplimentare unităţii de vaccinare a companiei şi că urmăreşte, de asemenea, să implementeze tehnologia ARN mesager şi în alte domenii.

    „În mod clar, (ARNm) este o tehnologie foarte ofertantă şi insuficient exploatată”, a declarat dr. Bourla, conform sursei menţionate.

    Luni, Pfizer a anunţat că principalele direcţii de cercetare ale companiei vor fi vaccinurile cu ARNm împotriva Covid-19, bolile rare şi cancerul.

    Pfizer face, de asemenea, progrese în extinderea accesului la tratamentul său oral anti Covid-19, Paxlovid.

    „În câteva săptămâni îl vom avea peste tot, „ a spus dr. Bourla despre accesul SUA la noul tratament.

     

  • Inginerie pe ritmuri rock. Povestea tânărului care vrea să rămână în România pentru a schimba lucrurile în bine

    În contextul transformării digitale accelerate din perioada pandemiei, rolul companiilor din industria tehnologiei este unul major. Cum se vede munca UNUI PROGRAM MANAGER din culise?

    Marius Duţă are la activ o experienţă de peste un deceniu şi jumătate în domeniul IT şi telecom, iar din 2015 face parte din echipa Adobe, rolul actual fiind de engineering program manager. El spune că, deşi „probabil sună ca o platitudine”, tehnologia i-a deschis noi orizonturi pentru a învăţa lucruri noi. În activitatea de zi cu zi, Marius Duţă foloseşte foarte multe tehnologii multicloud, dar dacă ar fi să aleagă un «tool special», ar alege suita de aplicaţii din Adobe Document Cloud, datorită impactului pe care l-a avut în perioada pandemiei, într-o Românie puţin digitalizată. „Mă gândesc în special la Fill & Sign, pentru completarea declaraţiilor din perioada restricţiilor de circulaţie, şi la Adobe Scan, pentru tot ce ţine de şcoala online.”

    În cadrul echipei actuale se ocupă de câteva iniţiative şi programe strategice pentru Adobe Experience Manager (AEM), soluţie de content management. Potrivit lui, programul la care lucrează ajută clienţii din toată lumea să creeze conţinut personalizat şi să administreze experienţele digitale ale utilizatorilor în mod consecvent, folosind aceeaşi identitate de brand în mai multe geografii. În opinia sa, aceasta reprezintă cel mai important produs din portofoliul companiei. „Cred că foarte puţină lume realizează că în momentul în care accesează paginile sau interacţionează cu aplicaţiile majorităţii companiilor de success din top Fortune 500, accesează conţinutul creat folosind soluţia AEM.”

    În plus, adaugă el, AEM este şi cel mai interesant şi plin de provocări proiect la care a lucrat de-a lungul timpului în cadrul Adobe, mai ales prin prisma faptului că permite livrarea de noi capabilităţi unui număr crescut de clienţi. „Optimizarea unor procese existente, integrarea inteligenţei artificiale şi machine learningului vor ajuta la reducerea riscului asociat şi creşterea vitezei de livrare.” Faptul că are o contribuţie la un proiect cu expunere internaţională, utilizat de clienţi din întreaga lume crede că „deschide multe perspective şi ne dă oportunitatea să folosim/învăţăm tehnologii noi”.

    La începutul carierei, Marius Duţă s-a ocupat de zona operaţională, unde a avut parte de multe provocări legate de incidente critice sau globale cu impact pentru mii de utilizatori. „Din fericire, am ocazia să interacţionez cu oameni deosebiţi, puşi în situaţii limită, de la care am avut multe lucruri de învăţat.” El spune că managerul său actual îi este mentor informal şi îl ajută să rămână concentrat pe lucrurile cu adevărat importante, care contează şi vor avea un impact major.

    Marius Duţă, engineering program manager, Adobe: „Exploraţi cât mai multe oportunităţi şi nu vă fie teamă să încercaţi cât mai multe lucruri noi pentru a strânge cât mai multă experienţă.”

    El este implicat de aproape cinci ani şi în majoritatea programelor de CSR (corporate social responsibility – n. red.) ale companiei şi conduce echipa de voluntari a centrului din Bucureşti. „Împreună cu colegii mei promovăm cauze legate de educaţie, sănătate, familie, protecţia copilului, îngrijirea vârstnicilor şi mediu. Evenimentele de voluntariat cu prezenţă fizică au avut de suferit din cauza regulilor de distanţare socială, însă împreună cu organizaţiile nonprofit am trecut în online cu programe de mentorat şi orientare în cariera. Prin campanii de strângere de fonduri şi donaţii am sprijinit lupta personalului medical cu pandemia de coronavirus, şi vom continua să o facem în viitor.” Una dintre cele mai importante realizări din parcursul profesional, cu care se mândreşte, este obţinerea premiului pentru Proiectul CSR al anului din România, primit la Gala ANIS din 2020, şi locul I în EMEA pentru implicarea angajaţilor Adobe din Bucureşti în activităţi de voluntariat. „Premiul a venit ca o recunoaştere a eforturilor echipei de voluntari pe care o conduc de mai mulţi ani şi a schimbărilor în bine pe care am reuşit să le facem în comunitatea locală.”

    În pandemie, Marius Duţă consideră că organizaţia din care face parte s-a preocupat destul de mult de situaţia angajaţilor şi a gestionat bine modul de lucru hibrid (de acasă sau de la birou).

    El este de părere că, pentru a-şi dezvolta o carieră de succes, un elev sau student român trebuie să arate iniţiativă, să încerce lucrurile dificile şi să persevereze, chiar dacă nu va reuşi din prima încercare.

    Marius Duţă, 40, engineering program manager, Adobe

     -Œ  Are o experienţă de 17 ani în domeniul IT şi telecom;

     -Œ  S-a alăturat echipei Adobe în 2015;

     Ž-Œ  A urmat Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica din      Bucureşti;

     -Œ  E pasionat de tehnologie şi muzică rock.

    În viziunea sa, cel mai important lucru la un job este o cultură organizaţională bună, în care toţi colegii îşi pot exprima deschis punctele de vedere, iar calitatea care nu ar trebui să îi lipsească unui coleg alături de care lucrează este curajul de a încerca moduri creative noi prin care să adreseze o problemă.

    Sfatul său pentru tinerii aflaţi la începutul carierei este: „Exploraţi cât mai multe oportunităţi şi nu vă fie teamă să încercaţi cât mai multe lucruri noi pentru a strânge cât mai multă experienţă.”

    Peste zece ani şi-ar dori să fie în România, pentru a schimba cât mai multe lucruri în bine, şi tot în Adobe, „pentru că e o companie foarte dinamică, diversă şi care încurajează mobilitatea internă”.

  • Ioana Matei: Gândurile cu care începem noul an – „Sperăm la ce e mai bine, ne pregătim pentru ce e mai rău şi ne confruntăm cu tot ce ne iese în cale”

    „Sperăm la ce e mai bine, ne pregătim pentru ce e mai rău şi ne confruntăm cu tot ce ne iese în cale”, un citat popular care pare a fi cu origini ruseşti, este reprezentativ pentru gândurile cu care începem noul an. După doi ani de pandemie, un 2021 în care am început să simţim şi efectele economice ale acesteia şi un final de an în care am început să auzim despre perspectivele unor tensiuni politice internaţionale aproape de noi, avem toate motivele să păşim cu precauţie în 2022.  La fel ca în ultimii 17 ani, noi, cei de la Business MAGAZIN, suntem aici să scriem despre toate evenimentele cu însemnătate ce ni se întâmplă – trenduri economice majore, dar şi evoluţii optimiste în business şi profesie. De aceea, la început de an, vă invităm să ne contactaţi oricând aveţi o poveste de spus – despre businessul vostru, despre turnura inedită pe care a luat-o cariera voastră, despre felul în care vă simţiţi la locul de muncă, despre relaţia cu „şeful” ş.a.m.d. Poveştile voastre sunt ale tuturor, la urma urmei, iar faptul că le împărtăşiţi, credem noi, ne poate face mai puternici şi mai ambiţioşi.  Aşadar, vă dorim un an cu multe poveşti de spus – despre afaceri, şi nu numai!

    Ioana Matei este  editor Business Magazin

     

     


     

  • Efectul obligativităţii măştilor conforme. Producător român: Comenzile pentru măştile respiratorii tip FFP 2 s-au dublat în ultimele 72 de ore

    ♦ Autorităţile vor să impună purtarea măştilor medicale sau a celor respiratorii tip FFP2 la exterior ♦ Până acum, şi măştile textile erau acceptate, însă acestea nu oferă nicio protecţie în faţa virusului, spun specialiştii.

    Cererea pentru măşti chirurgicale sau respi­ratorii de tip FFP2 a explodat în cazul a doi pro­ducători români, odată cu pro­pu­nerea autorităţilor ca doar aceste două tipuri de protecţie să fie folosite.

    Şi creşterea galopantă a numărului de cazuri de COVID-19 din cauza variantei Omicron, mult mai contagioasă, îi deter­mină pe oameni să cumpere mai multe măşti, spun producătorii locali.

    „Comenzile pentru măştile respiratorii tip FFP 2 s-au dublat în ultimele 72 de ore. Măştile chirurgicale au o permeabilitate mare şi facilitează utilizatorului o respiraţie uşoară, însă când vine vorba de o protecţie sigură împotriva COVID-19, cele mai eficiente sunt măştile respiratorii de tip FFP2 şi măştile FFP3. Măştile respiratorii sunt măşti de protecţie folosite înainte de pandemie în industrie şi au o mare eficienţă de filtrare la particula de 0,3 microni, deci la particula de COVID-19“, a explicat Vasile Ene, director general Eversted.

    Brandul Eversted este deţinut de compania Filtre Aer Curat, un business 100% românesc, fiind înfiinţat în urmă cu circa 40 de ani, având domeniul de activitate încă de la început în producţia de filtre de aer. Compania mai are o fabrică în judeţul Prahova, unde sunt produse măşti. Capacitatea de producţie este de 3 milioane de măşti chirurgicale şi de 750.000 de măşti respiratorii (FFP 2 şi 3) lunar.

    Nu toţi producătorii produc însă şi măşti de tip FFP2 sau 3.

    „Nu producem acest tip de mască (FFP2 – n.red.). Nu ştim încă dacă vom intra pe această nişă, e greu să trecem la fabricarea acestor măşti, trebuie să cumpă­răm alte utilaje. Producem măşti chirur­gicale tip 2R. A crescut cere­rea, mulţi se aşteaptă să explo­deze pan­demia şi au început să îşi re­facă stocurile. Noi lucrăm pentru firme mari care iau pentru an­ga­jaţi“, a spus Cristian Dumi­trescu, directorul general al Time Inter­national, fosta Filatură din Alexan­dria, judeţul Teleorman, care la jumătatea anului 2020 a început producţia de măşti chirurgicale.

    Nici Dan Cosman, acţionarul companiei Coramed, care pro­duce, alături de alte echipamente de protecţie necesare în spitale, şi măşti chirurgicale, nu vede reali­zabilă intrarea pe nişa de pro­ducţie a măştilor FFP2. Motivele ţin de faptul că fluxurile de producţie sunt diferite, ceea ce ar însemna achiziţia unor utilaje noi. Coramed are o unitate de pro­ducţie în Călan, judeţul Hune­doara şi este o companie deţinută de antreprenorii români Daniel şi Claudia Cosman. „În portofoliul firmei Coramed există măştile chirurgicale, de unică folosinţă, care au nivelul cerut de actuala legislaţie şi de propunere. Noi susţinem această decizie (de impunere a folosirii măştilor conforme – n. red.) pentru că ne dăm cu toţii seama că pe piaţă există multe măşti neconforme. Măştile textile au doar rolul de a ne acoperi faţa. Măştile noastre de la bun început au fost verificate şi certificate de un organism acre­ditat. Masca este făcută să ne protejeze, este normal să se ia măsuri pentru a exista pe piaţă doar produse conforme“, a spus Daniel Cosman.

     

    Diferenţa dintre măştile chirur­gicale şi cele FFP2

    Principala deosebire între măştile chirurgicale sau medicale şi cele respiratorii, tip FFP2, ţine de gradul de protecţie oferit în faţa COVID-19, dat de capa­citatea fiecărui produs de filtrare. Masca FFP2 are un grad de protecţie de peste 96-98% în faţa particulelor de mărimea noului virus, ceea ce înseamnă că nu va permite trecerea acestuia printre fibrele măştii. Masca textilă, în schimb, nu oferă nicio protecţie.

    „Vorbim de un alt tip de ma­terie primă, de o altă linie tehno­logică, modul de ambalare, totul este diferit faţă de măştile chi­rurgicale. O mască respiratorie de tip FFP2 filtrează particule de 0,3 microni, este mai eficientă de zece ori faţă de una chirurgicală, care filtrează particule de 3 mi­croni. Aceeaşi pondere se păs­trează şi la costuri, este de 10 ori mai scump de produs una de acest fel în comparaţie cu masca normală“, a explicat Vasile Ene, directorul Eversted.

    Preţul pentru o mască FFP2 este de circa 3 lei, cost care reflectă investiţia în autorizarea măştii (care poate ajunge şi la 20.000-30.000 euro), materia primă, forţa de muncă.

    „Am încredere în producătorii locali pentru că măştile realizate în România sunt autorizate, toate au trecut prin laboratoare. Momentan avem capacitate, putem face faţă tuturor cerinţelor. Dacă o să avem cereri foarte mari, o să introducem al treilea schimb în fabrică“, a mai spus Vasile Ene.

     

     

    Cum arată propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) privind purtarea măştii:

    „Se propune menţinerea obligativităţii purtării măştii de protecţie doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise,  în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne“, potrivit CNSU. Totuşi, dacă propunerea va primi aprobarea guvernului, măsura în România vine târziu în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană. Spre exemplu, în capitala Austriei, Viena, în luna septembrie 2021 era specificată obligativitatea purtării măştii FFP2 în toate mijloacele de transport în comun, iar Italia a luat o măsură asemănătoare la sfârşitul lunii decembrie 2021.

  • Anomalie în pandemie. DSP trimite, prin poştă, amenzi de 3.000 de lei piloţilor şi însoţitorilor de zbor pentru că nu completează formularul destinat pasagerilor

    Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a început să amendeze personalul navigant pentru necompletarea noului formular PLF (Passenger Locator Form), formular destinat exclusiv pasagerilor, conform denumirii sale.

    Atunci când echipajul aeronavei intră în ţară şi prezintă paşapoartele la graniţă, un ofiţer introduce datele în sistem, iar în mod automat DSP primeşte şi informaţia dacă membrul echipajului a completat şi trimis formularul respectiv. Dacă formularul PLF nu este transmis, pilotul sau însoţitorul de zbor primeşte, prin poştă, o amendă de 3.000 de lei din partea DSP.

    Surse din cadrul companiei TAROM au transmis, pentru GÂNDUL, că aceste amenzi ajung deja şi la personalul navigant de la alte companii aeriene din România. Situaţia este diferită de cea din alte state europene, unde echipajele de zbor sunt exceptate de la completarea acestui formular.

    Cititi mai multe pe www.medaiafax.ro

  • COVID la locul de muncă. Prima ţară din Europa care permite medicilor infectaţi să trateze pacienţi

    Franţa le permite lucrătorilor din domeniul sănătăţii care sunt infectaţi cu coronavirus, dar care au simptome uşoare sau chiar deloc, să continue să îşi trateze pacienţii. Este o măsură de urgenţă ce are drept scop atenuarea penuriei de personal din spitalele şi instituţiile medicale franceze care se luptă cu o explozie a numărului de cazuri de infectări.

    Scutirea specială de la regulile de carantină din Franţa va fi valabilă în spitale, în casele de îngrijire pentru bătrâni, dar şi în cabinetele medicale individuale. Aceasta se poate aplica medicilor şi îngrijitorilor doar dacă aceştia sunt complet vaccinaţi şi dacă nu tuşesc sau strănută. În plus, în instrucţiunile prezentate de Ministerului Sănătăţii, se precizează că lucrătorii infectaţi nu ar trebui să fie în contact cu pacienţi nevaccinaţi sau cu cei cu risc mai mare de îmbolnăvire.

    Autorităţile au declarat că este un risc calculat şi că nu exclud posibilitatea ca lucrătorii din domeniul sănătăţii şi îngrijitorii confirmaţi cu COVID-19 să-şi infecteze colegii şi pacienţii, însă este necesară menţinerea în funcţiune a serviciilor esenţiale pentru populaţie.

    Liderii spitalelor au spus că noua flexibilitate de la autoizolare îi va ajuta să astupe golurile de personal, notează Associated Press.

    „Dacă sistemul devine foarte tensionat şi 50% din personalul nostru este pozitiv, aceştia vor veni la lucru deoarece pacienţii vor trebui în continuare îngrijiţi”, a spus prof. Marc Leone, şeful de anestezie la Spitalul Nord din oraşul sudic Marsilia.

    Cu varianta Omicron care este deosebit de contagioasă şi care provoacă creşteri ale infecţiilor în multe ţări, guvernele şi industriile au avertizat că regulile de autoizolare duc la lipsuri de personal într-o serie de sectoare. Deocamdată, doar Franţa pare să fie singura ţară deschisă la posibilitatea ca personalul medical să lucreze în timp ce este infectat.

  • Expert din Danemarca: în doar două luni putem reveni la viaţa normală

    Epidemiologul-şef al State Serum Institute din Danemarca, Tyra Grove Krause, se aşteaptă ca valul provocat de cea mai nouă variantă a coronavirusului să atingă punctul culminant la sfârşitul acestei luni.

    Conform unui studiu, riscul ca oamenii să fie spitalizaţi din cauza Omicron este redus la jumătate faţă de varianta Delta, spune Tyra Grove Krause. Acest lucru dă speranţe autorităţilor din Danemarca că pandemia s-ar putea încheia în câteva luni, pe măsură ce creşte imunitatea, a spus ea, conform mirror.co.uk.

    Krause, răspunzând unei întrebări referitoare la perioada cât Omicron va mai afecta Danemarca, a declarat pentru TV2: „Cred că va mai fi valabil în următoarele două luni, după care sper că infecţia se va diminua şi ne vom recăpăta viaţa normală”.

    Într-un mesaj de Anul Nou 2022, Tedros Adhanom Ghebreyesu, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a lansat şi el un mesaj de speranţă. El s-a declarat „încrezător” că acesta va fi anul în care se va pune capăt pandemiei, însă a atras atenţia că inechităţile în distribuirea vaccinurilor a „creat condiţiile ideale pentru apariţia variantei Omicron”.

    „Cu cât inechităţile sunt mai mari, cu atât mai mare este riscul ca acest virus să evolueze în moduri pe care nu le putem preveni sau prezice”, spunea Tedros.

  • OMS: Dozele booster nu sunt suficiente pentru ieşirea din pandemie

    Dozele booster nu sunt suficiente pentru ieşirea din pandemie, atrage atenţia un reprezentant al OMS. 

    Dozele booster nu sunt suficiente pentru a scoate lumea din pandemie, a declarat pentru BBC epidemiologul OMS Maria van Kerkhove.

    Criza mondială „necesită o vaccinare globală”, a spus ea, amintind că în ţările cu venituri mici procentul de persoane vaccinate este de 3%.

    Este un „eşec moral şi etic”, iar resursele trebuie alocate pentru a ajunge la o acoperire vaccinală de 70% la nivel global până în iulie 2022, conform obiectivelor OMS.

    Dar, în general, pe lângă doza booster, a amintit sursa citată, trebuie menţinute măsurile de izolare, cum ar fi măştile şi distanţarea, pentru că apariţia unor noi variante este un pericol constant.

  • Alexandru Rafila: Primele luni ale noului an se anunţă dificile, pandemia nu a trecut

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, susţine că primele luni ale noului an se anunţă dificile deoarece pandemia nu a trecut. Contez pe sprijinul cadrelor medicale, spune Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a transmis un mesaj de anul nou pe Facebook prin care le urează românilor sănătăte, dar îi avertizează că urmează o perioadă dificilă.

    „Primele luni ale noului an se anunţă dificile, pandemia nu a trecut, iar pentru a le depăşi avem nevoie de solidaritate, responsabilitate şi empatie unii faţă de ceilalţi”, a scris Alexandru Rafila pe reţeaua de socializare.

    Ministrul Sănătăţii a anunţat că pregăteşte o strategie care va permite trecerea prin pandemie şi, ulterior, refacerea sistemului medical.

    „Lucrez împreună cu colegii mei ca să depăşim această perioadă cât mai repede şi, ulterior, să trecem la reclădirea sistemului nostru medical. Accesul la servicii medicale de calitate ne va face viaţa mai bună. Dorinţa mea cea mai puternică este să găsim calea pentru o viaţă fără constrângeri, pentru a putea călători şi participa la evenimente culturale şi sportive în siguranţă. Ne străduim să menţinem şcolile deschise, acestea sunt fundamentul pentru a avea noi generaţii sănătoase şi instruite”, a adăugat Rafila.

    La finalul mesajului, ministrul Alexandru Rafila le-a mulţumit angajaţilor din sistemul medical pentru efortul făcut în cei doi ani de pandemie.

    „Contez în continuare pe profesionalismul, generozitatea şi altruismul vostru. Numai împreună putem reuşi”, a încheiat Alexandru Rafila.