BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Apple a emis obligaţiuni de 12 miliarde de dolari

     Emisiunea a inclus obligaţiuni pe termen de 10 ani în valoare de 2,5 miliarde de dolari, cu un randament de 3,45%, cu 0,77 puncte procentuale peste cel al titlurilor de Trezorerie cu scadenţă similară, relatează Bloomberg.

    Compania a mai vândut obligaţiuni în valoare de 2 miliarde de dolari, pe termen de cinci ani şi un randament de 2,1%, obligaţiuni pe trei ani, în valoare de 1,5 miliarde de dolari şi un randament de 1,05%, şi obligaţiuni de 3 miliarde de dolari cu scadenţă la şapte ani şi un randament de 2,85%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria aruncă mănuşa băncilor străine

    Scopul măsurii, prima adoptată de banca centrală după reconfirmarea în funcţie a regimului premierului Viktor Orban, este de a stimula astfel băncile străine să redirecţioneze fonduri estimate la 600-1.000 mld. forinţi (peste 3 mld. euro) către alte active ungureşti, în principal către obligaţiunile guvernamentale denominate în forinţi.

    Măsura este menită astfel să reducă datoria externă şi dependenţa ţării de finanţarea în valută, fiind corelată cu intenţia de înlocuire a emisiunilor de titluri în valută planificate pentru anul acesta, în valoare de 1,3 mld. euro, cu emisiuni de titluri în forinţi cu scadenţe din ce în ce mai mari.

    În acelaşi timp însă, o astfel de mişcare poate duce la deteriorarea rezervelor valutare ale ţării, dacă investitorii pur şi simplu pleacă, deşi momentul ales de banca centrală este bine ales – rezervele valutare erau la un maxim istoric de 36,2 mld. euro la finele lui martie, faţă de 30,8 mld. euro în septembrie trecut, datorită absorbţiei bune a fondurilor de dezvoltare de la UE şi datorită emisiunilor de obligaţiuni în valută lansate de guvern.

    Din totalul datoriei publice a Ungariei, 42% este în valută. Conform unor statistici publicate anul trecut, creditele ipotecare în valută echivalau cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajungeau la echivalentul a 40% din PIB.

     

  • Speculatorii s-au înghesuit să cumpere obligaţiuni greceşti

    Odată cu întoarcerea Greciei pe piaţa de capital, încă un obiectiv din programul cu FMI este bifat, iar economiştii băncilor străine prezic deja noi emisiuni de obligaţiuni elene pentru restul anului, cu valori între 5 şi 8 mld. euro în total.

    Cererea de obligaţiuni greceşti se explică atât prin calculele privind ieşirea ţării din recesiune (producţia industrială a crescut în februarie cu 1,7% faţă de februarie 2013, prima dată când are loc o creştere timp de trei luni consecutiv), cât şi prin optimismul din rândul investitorilor speculativi creat de aşteptarea că BCE va lansa în curând un program de relaxare monetară după modelul Fed, în numele prevenirii unei perioade de deflaţie pentru zona euro.

  • Ministrul elen de Finanţe: Grecia nu se grăbeşte să revină pe pieţele de obligaţiuni

     “Vom reveni pe piaţă până în vară, în prima jumătate a acestui an. Nu este nicio grabă”, a spus Stournaras la postul de radio Vima FM, relatează Kathimerini.

    Surse apropiate situaţiei au declarat că Grecia vrea să obţină peste 2 miliarde de euro în prima sa emisiune de obligaţiuni de după anul 2010.

    “Nu avem nevoie de aceşti bani pentru a acoperi un deficit de finanţare. Testăm apa şi încercăm să reducem randamentele. Nu avem nevoie de bani şi nu avem nevoie să ne grăbim”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul elen de Finanţe: Grecia nu se grăbeşte să revină pe pieţele de obligaţiuni

     “Vom reveni pe piaţă până în vară, în prima jumătate a acestui an. Nu este nicio grabă”, a spus Stournaras la postul de radio Vima FM, relatează Kathimerini.

    Surse apropiate situaţiei au declarat că Grecia vrea să obţină peste 2 miliarde de euro în prima sa emisiune de obligaţiuni de după anul 2010.

    “Nu avem nevoie de aceşti bani pentru a acoperi un deficit de finanţare. Testăm apa şi încercăm să reducem randamentele. Nu avem nevoie de bani şi nu avem nevoie să ne grăbim”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro: păziţi-vă de deflaţie!

    Ea a spus că PIB global poate creşte cu peste 3% în acest an şi în următorul, dar riscurile prezentate de inflaţia prea mică, tensiunile geopolitice din jurul Ucrainei şi “volatilitatea pieţelor” ar putea iniţia o perioadă de creştere foarte slabă. Inflaţia anuală în zona euro a ajuns la 0,5% în martie, minim din 2009 încoace.

    În ciuda apelurilor de la FMI, BCE a decis săptămâna trecută să menţină neschimbată principala rată a dobânzii, la nivelul minim de 0,25%. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a explicat că banca se aşteaptă ca perioada cu preţuri scăzute să mai dureze în Europa, dar că va lua decizia de a acţiona dacă va apărea într-adevăr pericolul deflaţiei. Estimarea lui este că inflaţia se va apropia de ţinta de 2% în jur de 2016.

    Surse citate de Bloomberg au anunţat că BCE a făcut deja simulări privind efectul pe care l-ar avea asupra inflaţiei un program de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 1.000 de miliarde de euro (măsurile neconvenţionale” de care vorbea Lagarde). Unii analişti consideră însă că dacă BCE va decide să procedeze la un program de relaxare monetară – după modelul Rezervei Federale a SUA – prin achiziţii de active, cel mai probabil se va orienta spre cumpărări de credite bancare, cumpărări de datorii făcute de sectorul privat sau alte facilităţi oferite băncilor, în loc de cumpărări de obligaţiuni guvernamentale, fiindcă statutul BCE îi interzice acesteia să finanţeze direct guvernele ţărilor membre ale zonei euro.

  • Rusia ar putea încasa miliarde de dolari dintr-un ajutor al UE, SUA şi FMI pentru Ucraina

     O parte a banilor va ajunge cu siguranţă în Rusia ca plată pentru importurile de energie. Situaţia este însă mai complicată, întrucât acordul dintre cele două ţări privind împrumutul primit de Ucraina la sfârşitul anului trecut permite Rusiei să ceară plata anticipată, dacă Kievul primeşte o finanţare externă masivă, potrivit CNBC.

    În decembrie, Putin s-a înţeles cu preşedintele ucrainean de la acel moment, Viktor Ianukovici, asupra unui împrumut de 15 miliarde de dolari. La momentul respectiv nu au fost anunţate alte detalii, decât că Rusia va acorda finanţarea cumpărând în tranşe obligaţiuni emise de partea ucraineană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple, Microsoft, Google şi Cisco deţin obligaţiuni SUA de 124 miliarde de dolari, majoritatea în străinătate

     Suma păstrată în obligaţiuni SUA este semnificativă în comparaţie cu fondurile totale pe care companiile le au la aceste subsidiare, arată documente verificate de Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie din Marea Britanie, citat de Reuters.

    Apple, Microsoft, Google şi Cisco ţin la diviziile din afara SUA 254,9 miliarde de dolari, incluzând fondurile în obligaţiuni.

    Transferul în SUA al acestor lichidităţi ar declanşa taxarea de către guvernul federal american, astfel că marile companii continuă să ţină banii în paradisuri fiscale, în parte pentru a finanţa expansiunea la nivel global, dar şi pentru a evita taxele, afirmă directorii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvern: România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro. Ţinta EURO – 2019

     “România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflaţiei, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB. Suntem în grafic în ceea ce priveşte creşterea convergenţei reale. Ţinta EURO – 2019”, se arată în prezentarea Guvernului privind “Rezultatele economice în anul 2013 – Ţintele pentru 2014-2015”.

    La sfârşitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că obiectivele simbolice ale României trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, când se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea României la moneda euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine a conspirat ca să prăbuşească forintul

    Banca a calificat drept “zvonuri răvoitoare şi nefondate” informaţiile apărute în presă la 29 ianuarie care susţineau că Ungaria are dificultăţi în a-şi plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăţi către cumpărătorii unei emisiuni de obligaţiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

    Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% faţă de euro, iar până în prezent n-a reuşit să recupereze toată deprecierea, apărută în condiţiile tendinţei generale de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că reduce ritmul tiparniţei de bani cu care le asigura lichiditate.

    Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituţia va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an şi jumătate spre a stimula economia.

    Unde Gyorgy Matolcsy şi oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că ţările lor sunt victimele unei conspiraţii formate din investitorii speculativi internaţionali care urmăresc să forţeze o majorare a dobânzilor spre a obţine câştig rapid (în cazul Ungariei, la conspiraţie ar participa şi băncile şi instituţiile financiare internaţionale).

    Declaraţia lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda şantajului, spre deosebire de turcii care au cedat aşa de repede. Analiştii băncii germane Commerzbank notează însă că “la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o ţintă, în condiţiile unei volatilităţi puternice a pieţelor”.