BusinessMagazin

Tag: motor

  • Ţi-a fost afectată reputaţia? Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea pe internet

    Vă propun un mic experiment: deschideţi un browser şi tastaţi, în bara de sus, numele dumneavoastră. Apăsaţi „enter“. Ştiţi în mare măsură, ce urmează să afişeze motorul de căutare; nu vă e totuşi puţin teamă?

    Un celebru citat al lui Warren Buffett este în continuare corect: „Ai nevoie de 20 de ani ca să-ţi construieşti o reputaţie bună şi doar de 5 minute să o strici“, dar singurul lucru care s-a schimbat acum este durata. Nu mai e vorba de 5 minute, e vorba de cele câteva secunde de care are nevoie cineva pentru a-ţi strica imaginea. Câteva secunde pe Facebook, Twitter, LinkedIn sau vreun blog personal – iar informaţia, fie ea corectă sau nu, a intrat în patrimoniul universal al internetului.

    Iar aici intervin ei: cei care ştiu cum să reacţioneze, cum să ascundă informaţiile false şi cum să le contracareze pe cele corecte. Ei sunt cei care te ajută să-ţi pierzi urma online. „Urma“ de care am amintit în titlu nu se referă la identitatea unei persoane, ci la informaţii care se pot deovedi dăunătoare. Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea într-un mediu care se schimbă de la o secundă la alta şi în care informaţia circulă cu cea mai mare viteză?

    Un studiu al Microsoft a descoperit că 14% dintre adulţi s-au confruntat cu consecinţe negative ca urmare a activităţii online. Dintre aceştia,  21% şi-au pierdut locul de muncă, 16% au ratat angajarea pe un post dorit, 16% şi-au pierdut asigurarea medicală, 14% nu au putut intra la universitatea dorită, iar 15% nu au mai putut accesa un credit. Datele sunt valabile pentru Statele Unite, dar comportamentul utilizatorilor de internet nu suferă modificări majore în funcţie de zonă. Iar în cazul companiilor, după cum veţi putea citi în paginile următoare, consecinţele pot fi mult mai grave.

    REVOLUŢIA UNUI SPANIOL CARE VOIA SĂ FIE UITAT

    În 1998, ziarul spaniol La Vanguardia publica două anunţuri legate de executarea silită a unor proprietăţi; anunţurile veneau de la Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania, având ca scop atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la licitaţie.

    În noiembrie 2009, un bărbat pe nume Mario Costeja Gonzales, care deţinuse una dintre proprietăţi, a contactat ziarul pentru a le cere să elimine numele său din anunţurile care ajunseseră, între timp, pe pagina de internet a publicaţiei. Motivaţia sa a fost simplă: la o căutare a numelui, primele rezultate duceau exact la acele anunţuri, dar informaţiile în cauză deveniseră irelevante din moment ce executarea silită se încheiase cu mulţi ani în urmă. Publicaţia a refuzat, aşa că bărbatul s-a adresat celor de la Google Spania, cerând eliminarea legăturilor către anunţurile celor de la Vanguardia.
    Povestirea de mai sus a marcat începutul unuia dintre cele mai controversate procese din scurta istorie a internetului. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dat un verdict; atunci când a fost dat, el a surprins pe toată lumea. Curtea a decis că „O companie ce operează un motor de căutare de pe internet este responsabilă pentru procesarea datelor pe care le afişează, chiar dacă acestea sunt publicate de o terţă parte. Un individ poate cere ştergerea unor hiperlinkuri din indexul motorului de căutare.“

    Cu alte cuvinte, decizia Curţii înseamnă că o persoană poate cere ca anumite informaţii să nu mai apară la căutare. La prima vedere, având în vedere că decizia nu făcea referire la paginile ce găzduiau informaţia, ci doar la motorul de căutare, care este până la urmă un soi de intermediar, lucrurile nu păreau să aibă o atât de mare importanţă; analizând ceva mai în profunzime, decizia din cazul Gonzales vs. Google reprezintă de fapt reglementarea legală a „dreptului de a fi uitat“. Argumentul în această direcţie este unul cât se poate de simplu: marea majoritate a utilizatorilor de internet verifică informaţii pe motoarele de căutare.

    „Dreptul de a fi uitat“ nu a fost însă inventat în 2014: prima variantă a acestui act a fost redactată în 1995, intrând în vigoare trei ani mai târziu. „Directiva de protecţie a datelor“, aşa cum era numit documentul, reprezenta mai mult un set de reglementări cu privire la modul în care o entitate poate folosi datele personale ale unei persoane, cum ar fi adresa sau numărul cardului de credit. În 2012, actul a fost modificat pentru a se aplica şi companiilor din afara spaţiului european ce procesează date ale cetăţenilor europeni; următorul amendament şi cel mai recent datează din 2014, ca urmare a deciziei din procesul Gonzales vs. Google.

    Totuşi, Curtea a făcut diferenţa între informaţii care-i privesc pe simplii cetăţeni şi datele referitoare la persoane publice, considerate de interes public. „Eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcţie de informaţia în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potenţial interesaţi de a avea acces la această informaţie“, se menţiona într-un comunicat al instanţei. Curtea arată că, deşi drepturile persoanei vizate prevalează, trebuie avut în vedere şi interesul publicului de a dispune de informaţia respectivă, „care poate varia în special în funcţie de rolul jucat de persoana menţionată în viaţa publică“.

    Concluzia este că Gonzales vs. Google a scos în evidenţă lupta din mediul virtual dintre susţinătorii liberei exprimări şi cei care invocă dreptul la intimitate. Aceştia din urmă susţin că oamenii au nevoie „să fie uitaţi“, ceea ce înseamnă că au dreptul să li se înlăture urmele digitale de pe internet. Aşadar, dreptul la uitare este una dintre opţiunile pe care o persoană le are atunci când vrea ca anumite informaţii să „dispară“ de pe internet. Cât de eficientă este însă această variantă?

  • Ea a fost primul programator din lume. Citeşte povestea fiicei celebrului poet Lord Byron

    Augusta Byron, cunoscută acum sub numele mijlociu de Ada, fiica celebrului poet Lordul Byron, avea să devină cunoscută ca fiind primul programator. Ada s-a căsătorit cu William King, care a ajuns conte de Lovelace şi cu care a avut trei copii. Dar ea nu era mulţumită de viaţa casnică şi voia să-şi urmeze pasiunea pentru matematică.

    L-a întâlnit pe inventatorul Charles Babbage, care petrecuse ultimele două decenii născocind aparate de calcul. Iar pe la mijlocul anilor 1830 a început să lucreze la un proiect care-i va ocupa tot restul vieţii: crearea unui computer cu adevărat programabil, capabil să execute secvenţe complexe de calcule: Motorul Analitic.

    Designul lui Babbage anticipa componentele majore ale computerelor moderne: noţiunea unei unităţi centrale de procesare (fabrică, o numise Babbage), a unei memorii cu acces aleatoriu (RAM) şi software-ului care va controla maşina.
    Colaborarea dintre cei doi va duce la unul dintre documentele fondatoare din istoria computerelor.  Un italian scrisese un eseu despre invenţia lui Babbage, Ada, la sugestia unu prieten, a tradus eseul în engleză şi la care a adăugat o serie de note extinse de subsol pe care le-a ataşat lucrării italianului. Aceste note se vor dovedi chiar mai valoroase şi influente decât textul original adnotat. Ele conţineau o serie de seturi de instrucţiuni elementare care puteau fi folosite pentru a realiza calculele Motorului Analitic. Acestea sunt considerate acum primele exemple de software funcţional publicate vreodată, deşi maşinăria care putea rula acest cod nu va fi construită decât abia peste un secol.

    „Multe persoane îşi imaginează că, deoarece motorul oferă rezultatele în limbaj numeric, natura proceselor sale trebuie neapărat să fie aritmetică ori numerică, în loc de algebrică şi analitică. Aceasta este o eroare. Motorul poate aranja cantităţile numerice ca şi cum ar fi litere ori orice alte simboluri generale“, a scris ea.  Mai mult de atât, Ada s-a gândit şi la artă. „Presupunând, de exemplu, că relaţiile fundamentale ale sunetelor în ştiinţa armoniei şi compoziţiei muzicale sunt susceptibile a fi exprimate şi adaptate astfel, motorul ar putea compune piese elaborate şi ştiinţifice de muzică, la orice grad de complexitate ori nivel.“

    Un salt de imaginaţie aproape de neînţeles în mijlocul secolului al XIX-lea.

    Ideea lui Babbage şi notiţele Adei Lovelace erau atât de mult înaintea vremurilor lor, încât nimeni nu a înţeles exact ce făcea maşinăria lui Babbage şi pentru un timp ideile celor doi au fost pierdute în istorie. Majoritatea conceptelor lui Babbage au fost redescoperite 100 de ani mai târziu, în anii 1940, când au fost construite primele computere funcţionale pe bază de electricitate şi tuburi vidate în loc de aburi. Noţiunea unui computer ca unealtă capabilă să producă cultură, pe lângă calcule, nu a devenit populară până în anii 1970.

  • Tesla Model S s-a luat la întrecere cu un Boeing 737 – VIDEO

    Cursa a avut loc pe pista de 3 kilometri a aeroportului Avalon, Victoria. Tony d’Alberto a condus Model S, dotat cu un motor V8, cel mai rapid Sedan cu patru uşi din lume, potrivit Business Insider. Cursa a fost strânsă până în momentul când automobilul a atins viteza maximă de 250km pe oră, doar cu 10km/h mai puţin decât viteza de decolare a aeronavei 737 (140 de noduri). 

  • Toate sectoarele pieţei imobiliare vor avea un an 2016 foarte bun. Consumul va fi motorul creşterii în Europa Centrală şi de Est

    Anul 2016 va fi unul cu performante economice solide si va beneficia de rezultatele exceptionale inregistrate anul trecut in aproape toate sectoarele pietei imobiliare, arata raportul CBRE CEE Market Outlook 2016 privind previziunile pe acest an in Europa Centrala si de Est. Astfel, potrivit raportului, cresterea va fi obiectivul principal in regiune, dat fiind ca aici relansarea economica se desfasoara intr-un ritm mai sustinut decat in tarile Europei occidentale.

    Factorul esential care va influenta piata imobiliara este consumul, influenţat pozitiv de o serie de factori, de la preturile in scadere ale petrolului si ale bunurilor de larg consum pana la ratele mici ale dobanzilor, somajul in scadere si cresterea preturilor pe piata imobiliara. Cresterea consumului a determinat un val de dezvoltari – formule de retail si depozite logistice impulsionate de cresterea cererilor jucatorilor din comertul online, arata raportul CBRE.

    Apetitul pentru consum a dus deja la cresterea cifrelor de afaceri si a stabilizat veniturile operationale ale proprietarilor de spatii din retail; ceea ce a crescut atractivitatea investitiilor in acest sector Pe langa destinatiile traditionale – cum ar fi Praga si regiunile din Polonia – Bucuresti si Budapesta vor fi pe listele investitorilor, ceea ce va impulsiona investitiile in retail in 2016.  

    Dat fiind ca investitiile in proprietati de calitate nu arata semne de incetinire, este de asteptat ca randamentele investitionale (yields) sa continue sa scada, dincolo de nivelurile atinse in 2007, insa ritmul compresiei va fi mai lent decat in 2015, cresterea de capital va fi realizata mai ales prin comprimarea randamentelor investitionale si mai putin prin cresterea chiriilor.

    Chiar in contextul comprimarii randamentelor investitionale, acestea vor continua sa fie mai atractive decat obligatiunile de stat; ceea ce va face ca investitiile imobiliare sa ramana o alternativa solida pentru investitorii institutionali.

    Cererea pe pietele de birouri este la niveluri record, impulsionata de companiile din IT si cele de servicii externalizate (outsourcing), majoritatea lor fiind multinationale, mai precizeaza raportul CBRE. Potentialul de spatii de birouri  pentru intreaga regiune (pipeline) e la niveluri relativ scazute, cu doua importante exceptii – Varsovia are peste 670.000 de mp de spatii de birouri anuntate a fi livrate in urmatorii doi ani, ceea ce reprezinta 15% din suprafata totala de spatii de birouri. De asemenea, Bucurestiul are o raport procentual chiar mai ridicat – pipeline-ul pentru spatii de birouri reprezinta 21% din totalul spatiilor de birouri disponibile, ceea ce ar putea influenta nivelul chiriilor nete efective si rata de ocupare.

    In ansamblu, sectorul spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est  va fi o piata a chiriasilor iar tendinta va continua si in urmatorii doi ani. Cata vreme optiunile pentru inchirieri in capitalele tarilor central si est-europene vor fi semnificativ numeroase – in unele tari chiar in crestere – chiriasii vor putea beneficia de conditii financiare atractive.

    Inceputul lui 2016 este marcat de optimismul pietei de retail si de cresterea increderii consumatorilor, estimeaza analiza CBRE. Data fiind aglomerarea pe anumite piete de retail, potentialul de spatii (pipeline) este limitat in regiunea central si est-europeana. Doar in trei capitale sunt prevazute a fi inaugurate noi centrel comerciale in 2016 – Bucuresti, Kiev (unde vor fi inaugurate patru centre comerciale) si Varsovia, cu un stoc de spatii noi pentru 2016 de aproximativ 72.000 de mp. Zonele regionale in Europa Centrala si de Est sunt  fi mai atractive pentru dezvoltatori; cel mai mare centru comercial care se va deschide in Polonia in ultimii sapte ani este localizat in Poznan si va avea 98.000 de mp de spatii comerciale. Un pipeline redus este in Ungaria si Slovacia, unde se asteapta livrari de aproximativ 972.000 de mp de spatii comerciale, sub nivelul anilor precedenti.

    Pe ansamblu, 2015 a fost un an exceptional pentru sectorul industrial, operatorii logistici din retail beneficiind de cresterea cererii consumatorilor, manifestata atat in comertu traditional cat si in cel online. Toate pietele locale au inregistrat cresteri in ultimii 10 ani, in unele sectoare fiind chiar de 65%. Pe piata dezvoltatorilor, anticipam o limitare a constructiilor speculative, pietele fiind dominate de formulele de constructii la cerere (built-to-suit). Exceptia de la regula este Polonia, unde aproximativ 900.000 de mp de spatii logistice sunt in constructie la inceputul acestui an.

    Raportul CBRE pe regiunea central si est-europeana se concentreaza si asupa Ungariei, a carui economie a traversat sub radar ultimul an si jumatate; in termeni macroeconomici, economia Ungariei, a carui PIB a crescut cu 2,9% in ultimul an, este sustinuta de preturile scazute la energie, ratele mici ale dobanzilor si o expunere relativ limitata la incetinirea economica din China. Din perspectiva pietei imobiliare locale, consumul casnic in crestere va avea impact asupra pietelor de retail, unde chiriasii au inregistrat cresteri ale cifrelor de afaceri cu doua cifre procentuale. Sectorul industrial va beneficia din plin de optimismul industriei producatoare de componente auto in timp ce expansiunea IT&C va impulsiona piata spatiilor de birouri din Budapesta, unde cererea a crescut cu 51% fata de anul precedent. Piata dezvoltatorilor ramane relativ precauta ceea ce va impulsiona cresterile de capital, in timp ce nivelul chiriilor va ramane unul pozitiv pentru proprietari. Impulsionate de o piata solida a fortei de munca si de contextul financiar accesibil, nivelurile randamentelor investitionale (yields) din Ungaria vor cobori, micsorandu-si astfel decalajul fata de celelalte piete din Europa Centrala si de Est.

  • Bugatti a dezvăluit cel mai nou automobil în valoare de 2,6 milioane de dolari – FOTO, VIDEO

    Înaintea Salonului Auto de la Geneva, Bugatti a decis să dezvăluie cel mai nou model Bugatti, Bugatti Chiron, succesorul lui Veyron.

    Chiron are 1500 de cai putere şi poate atinge o viteză maximă de 420 km/h, iar sprintul de la 0 la 100 km se va face în circa 2 secunde. Automobilul are un motor w16 care este cu 25% mai puternic decât cel al Veyron-ului. Potrivit spuselor celor de la Bugatti, viteza a trebuit redusă pentru ca automobilul să fie utilizabil pe şosea.

    Doar 500 de maşini Bugatti Chiron vor fi produse.

  • De ce Google îi dă lui Apple 1 miliard de dolari

    Această sumă a fost dezvăluită în bătălia legală dintre Google şi Oracle, iar mai multe detalii financiare au fost dezvăluite. În 2014 Google a plătit Apple 1 miliard de dolari doar ca gigantul din California să păstreze Google ca motorul de căutare prestabilit pe iPhone, potrivit Bloomberg.

    Despre veniturile din reclame, se pare că Google a încheiat un parteneriat cu Apple, în care Apple primeşte o parte din venituri de fiecare dată când un utilizator de iPhone sau iPad vede o reclamă în motorul de căutare Google. Unii speculează că Apple ar primi 34% din venituri.

    Niciuna dintre companii nu a comentat asupra acestor informaţii.

  • Hobby de CEO: „Sportul apropie oamenii, ridică barierele mai rapid decât orice altceva.”

    Pasiunea pentru navigaţie a lui Mihai Marcu a început în urmă cu 20 de ani, pe vremea când lucra în bancă şi mergea la pescuit în Deltă, „cu mici tentative de a ieşi pe mare pe la Sfântu Gheorghe”, cu ambarcaţiuni cu motor.

    Şi-a cumpărat o barcă, iar apoi, în decurs de circa zece ani, a schimbat 14 ambarcaţiuni. Povesteşte că dedică nu mai mult de 10% din timpul său activităţilor legate de domeniul navigaţiei, „MedLife este de departe principala mea preocupare”. Dar în mod cert este pasionat de mare, pe care iese depotrivă în ambarcaţiuni cu vele sau motor, mari sau mici. „Sunt unul dintre oamenii care ies tare pe mare cu barca cu motor şi cred că toţi cei care fac asta se numără pe degete, dar nu mă refer la ambarcaţiuni comerciale“, completează Marcu.

    A început să navigheze pe bărci cu vele din 2008, iar în urmă cu zece ani era uzual pentru el să plece cu barca din Tomis, să intre pe la Sfântu Gheorghe sau Sulina – drum de 120 km sau 60 mile –, să stea trei zile în deltă şi să se întoarcă.

    „Nu erau prea mulţi care să facă treaba asta, am fost poate primul. Marea Neagră este o mare care se montează repede, are valuri apropiate; se spune că pe mare nu ţine omul cât ţine barca. Dacă nu ai exerciţiul de a te lovi de câteva ori de asta te sperii. Nu cred în accidente, pentru că nu e un sport aşa periculos. Dar o dată pe lună o barcă se sperie şi cheamă paza de coastă. Trebuie să ştii marea, să te uiţi la vreme, să-ţi iei ce-ţi trebuie“, spune antreprenorul. „Eu evit să fac afaceri pe barcă”, mai zice Mihai Marcu.

    El adaugă că, fără dubiu, pasionaţi de navigaţie sunt oameni de afaceri, iar comunitatea acestora creşte într-un ritm alert. Deşi numărul pasionaţilor de navigaţie este foarte mic în comparaţie cu alte ţări, ritmul de creştere a numărului celor care practică acest sport se află în creştere geometrică, după cum spun cei implicaţi în afacerile de profil.

    „Nu e niciun sport – cu excepţia ciclismului, care este un sport de masă – care să înregistreze o creştere aşa spectaculoasă a numărului de pasionaţi. Cred că în fiecare an se adaugă cam 100 de noi oameni în navigaţie”.

    Ce hobby aveti şi cât timp dedicaţi?

    Navigaţie, antreprenoriat social, pescuit, schi.

    Ce corespondenţe găsiţi între sport şi afaceri?

    Multe, foarte multe. Sportul apropie oamenii, ridică barierele mai rapid decât orice altceva.

    Este zona de hobby benefică pentru relaţiile de afaceri?

    Depinde de circumstanţe. Răspunsul este da, dar nu trebuie să fie un scop în sine. Dacă vine de la sine – bine, dacă nu – trebuie lăsat în pace. De cele mai multe ori sportul e doar… sport.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Ajutor. Încredere. Altruism.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Fairplay.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Aş practica orice sport.

    Preferinţe:

    CUVÂNT: Curaj

    CARTE: Mai nou, „Game of Thrones”

    SPORTIV: Muhammad Ali

    PERSONALITATE: Nicolae Iorga
     

  • Cu cât vor creşte salariile în 2016 şi, mai ales, cum va avea loc recâştigarea pieţei muncii de către angajaţi

    Economia României a creat peste 154.000 de noi locuri de muncă în primele opt luni ale anului trecut, nivel cu peste 45% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2014, arată cele mai recente date disponibile. Specialiştii în resurse umane sunt de părere că tendinţa de creştere a noilor angajări se va menţine şi în 2016, pentru că există toate premisele ca acest lucru să se întâmple: creşterea economică estimată pentru 2016 (care variază între 3,9 şi 4,1%) indică un nivel mai ridicat decât cel prognozat pentru anul trecut şi astfel companiile au încredere să-şi extindă afacerile în România sau să facă investiţii greenfield.

    „E posibil ca ritmul angajărilor în 2016 să fie mai accentuat decât în 2015, astfel încât la nivelul întregului an să ne apropiem de 200.000 de noi angajări“, a explicat Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR.
    O evoluţie similară a numărului de noi locuri de muncă estimează şi Raluca Peneş, HR coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România. „Numărul de noi angajări va creşte în 2016 cu cel puţin 5%, în special în zonele Nord-Vest şi Centru (Timişoara, Arad, Bihor, Braşov, Bucureşti-Ilfov), pe fondul investiţiilor“, a spus Peneş. Piaţa va cere în continuare, spune ea, specialişti în zona de IT/software, dar şi poziţii specializate în vânzări, marketing şi comerţ online sau logistică. Piaţa muncii a arătat semne clare de dinamizare, creând noi oportunităţi în carieră pentru angajaţi, iar pachetele salariale vor creşte ca urmare a acestor mişcări, în timp ce competiţia pentru talente va deveni tot mai puternică, este de părere Irina Stoian, directorul de resurse umane al companiei de credite de consum Cetelem: „Noi suntem în trendul de creştere a numărului de angajări în 2016, cu precădere pe divizia de vânzări, unde urmărim ritmul de dezvoltare al parteneriatelor existente, prin deschiderea de noi locaţii în care Cetelem este prezent cu puncte de lucru“.
    Potrivit datelor firmei de recrutare şi de închiriere de forţă de muncă temporară APT Group, anul trecut rata de recrutare externă a fost de 13,5% la nivelul întregii pieţe din România, în creştere cu 1,5 procente faţă de 2014. Reprezentanţii APT estimează că, pe lângă nou înfiinţatele unităţi de producţie, retail şi servicii de business, un generator semnificativ de noi locuri de muncă a fost, în 2015, însuşi Codul muncii, ale cărui modificări au scos „la alb“ multe locuri de muncă din zonele gri şi neagră. Peste acest trend se va suprapune în 2016 elanul investiţional (creşterea investiţiilor este estimată la peste 15% faţă de 2015), care situează România în topul ţărilor din Europa de Sud-Est.

    „Ne putem aştepta la o creştere între 15 şi 20% a numărului de noi angajări anul acesta, în condiţiile în care şi şomajul va continua săscadă (de la 6,6 % în 2015 la 6,4% în 2016, după estimările Comisiei Europene). Iar la nivel de categorii profesionale putem preconiza că va creşte mai mult gradul de ocupare a poziţiilor de blue collars decât a celor de white collars, pe fondul revirimentului din industriile prelucrătoare“, a spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group. Un diferenţiator calitativ nou este, spune el, faptul că piaţa românească a muncii se extinde din nucleele urbane tradiţionale şi radiază regional, către localităţile mai mici.
    Angajatorii vor căuta anul acesta meseriaşi, absolvenţi de şcoli profesionale, pentru că industria va crea noi locuri de muncă, mai ales în Transilvania şi Banat, spun specialiştii, în timp ce companiile din servicii vor căuta vorbitori de limbi străine pentru activităţile suport, precum şi programatori.

    „Mediul industrial, mai ales în domeniul componentelor auto, anunţă extinderea capacităţii de producţie, lucru care va duce la creşterea nevoii de personal direct productiv – muncitor calificat în producţie. Această tendinţă favorizează alte locaţii decât Bucureştiul, unde industrie nu mai există. Sunt vizate în special centrele urbane din Transilvania, Banat, zona Piteştiului şi a Ploieştiului, dar în marile oraşe există deja riscul supra-încălzirii în condiţiile lipsei de personal de execuţie calificat“, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în mana-gement şi resurse umane BPI Group. Ea a mai precizat că şi serviciile oferă o creştere semnificativă, în condiţiile în care se externalizează multe procese în BPO-uri (centre de servicii de externalizare pentru afaceri) sau în centre de servicii partajate (Shared Services). Vizate aici sunt activităţile suport (financiar, HR, callcenter etc.), dar şi sectorul IT.

    La polul opus sunt sectoare precum bankingul, retailul sau industria farmaceutică, unde sunt mai puţine angajări noi (în retail fluctuaţia mare de personal determină realizarea de noi angajări, dar nu sunt făcute pentru extindere, ci pentru înlocuirea personalului care a plecat).
    O tendinţă remarcată de cei care fac recrutări este că firmele de outsourcing (străine sau româneşti) au început să ofere servicii din ce în ce mai complexe, în încercarea de a se dezvolta foarte bine pe o nişă de piaţă. Iar acest lucru atrage nevoia de candidaţi mai specializaţi, care sunt şi mai bine plătiţi.

    „Pe lângă serviciile clasice de call center, există companii care au reuşit să preia întregi departamente de customer service de la clienţii lor. Aceeaşi situaţie o observăm şi în accounting şi IT, mai nou. Şi în zona de testare observăm o tendinţă de specializare, companiile dezvoltându-şi capacitatea de a oferi servicii adiţionale de inginerie, pentru care nu mai caută doar testeri“, a mai precizat Cristina Postolache de la Big4HR.

    De aceeaşi tendinţă vorbeşte şi Adrian Nicolae de la APT Group, care spune că va avea loc o relocare a joburilor mai puţin specializate în ţări din eşalonul următor (cum este India), iar România va atrage joburi tot mai complexe şi mai creative.
    „Se menţine interesul pentru vorbitorii de limbi străine, cu precădere cei de limba germană, franceză, spaniolă, italiană, portugheză şi rusă. În continuare limba engleză rămâne obligatorie, iar în outsourcing chiar la nivel de fluenţă. Fireşte, această rocadă cu trecerea românilor la nivelul următor va avea efecte şi asupra ofertelor salariale, care vor creşte“, a mai spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group.

     

  • Vezi cum un avion de vânătoare este construit de la zero în mai puţin de 4 minute – VIDEO

    Avionul de vânătoare F/A-18F Super Hornet este folosit în principal de marina americană şi de aviaţia australiană, cântăreşte peste 16 tone şi poate atinge o viteză maximă de Mach 1.8 datorită motorului F414-GE-400 turbofan.  Avionul a fost construit la fabrica Boeing din St. Louis, iar datorită acestui clip putem vedea cum Super Hornet-ul prinde viaţă în mai puţin de 4 minute.

     

  • IN1 este un motor de rezervare on-line pentru industria ospitalităţii

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.