Tag: material

  • Liderul pieţei locale de acoperişuri a făcut o nouă achiziţie

    Pentru a continua însă creşterea, cu un procent de doi digiţi an de an, spunea că are nevoie de mai mult teren pe care să ridice alte fabrici. Săptămâna trecută a cumpărat, într-o tranzacţie de 5,5 milioane de euro, platforma Hidromecanica 2 din Braşov, la o aruncătură de băţ de halele industriale pe care le-a ridicat deja şi în care producţia duduie; în acest an au mers la capacitate maximă, iar plusul înregistrat în vânzări în prima jumătate a acestui an a ajuns la 54%. Conform previziunilor, cifra de afaceri a companiei ar urma să ajungă anul acesta la pragul de 400 de milioane de lei.

    „Nevoia unei noi suprafeţe pe care să ne continuăm să ne dezvoltăm am simţit-o încă de acum doi ani. Ştiam care sunt planurile noastre de viitor şi de cât teren aveam nevoie pentru a ridica noi fabrici”, spune antreprenorul Horaţiu Ţepeş. El povesteşte că derularea tranzacţiei a durat în jur de trei luni, însă timpul alocat deciziei a fost mai lung.

    „Timp de doi ai am prospectat piaţa, oportunităţile şi posibilităţile. În acest timp, am avut momente în care ne-am gândit chiar să relocam fabrica,” spune antreprenorul; el explică alegerea făcută: platforma Hidromecanica se află în apropierea fabricilor pe care le-a ridicat deja, ceea ce e de folos în ce priveşte organizarea şi, în general, desfăşurarea activităţii. „Pe suprafaţa existentă ne-ar fi fost imposibilă creşterea pe sectorul rezidenţial, dezvoltarea pe industrial nici n-ar fi putut fi luată în considerare”.

    „Mare parte din suprafaţa şi din halele de producţie deja existente pe noua platformă, le vom recondiţiona şi le vom utiliza pentru producţia de panouri termoizolante, table cutate şi profile pentru hale industriale,” afirmă Ţepeş. El spune că plănuieşte ca în aceste spaţii să pună în funcţiune utilajele de producţie care au lungimi cuprinse între 130 metri liniari şi 180 de metri liniari. „Marele avantaj al acestei platforme este că trei hale au lungimi de 200 metri. Acesta este atuul principal pentru care am decis să facem această achiziţie, pentru că Hidromecanica este scoasă la vânzare din 2015, timp în care preţul a fost redus la 55%. Un alt atu important este suprafaţa de 9,5 h de teren. Vom amenaja platforma logistică exterioară pe aproximativ 2 ha pentru încărcări şi livrări, pentru că panourile termoizolante sunt voluminoase”, explică antreprenorul. Suprafaţa totală de teren deţinută de producătorul de acoperişuri de tablă ajunge astfel la 14 hectare.

    Achiziţia spaţiului este doar primul pas al unui proiect de investiţii în valoare de 20 de milioane de euro, care se va derula până în 2020. Cheltuiala se adaugă peste cele 10 milioane de euro investite între 2014 şi 2016, investiţii care au împins producătorul către poziţia de lider de piaţă; Bilka este dealtfel singura companie de profil care a bifat plusuri anuale de vânzări de câte două cifre. Una peste alta, în cei ani de când Ţepeş a înfiinţat, la numai 26 de ani, afacerea, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro. Acum, el dublează miza.

    Compania, care a ajuns lider de piaţă încă de acum cinci ani, ar urma să simtă primele efecte ale noii investiţii, la începutul lui 2019, când, estimează Horaţiu Ţepeş, ar urma să înceapă producţia de panouri termoizolante. Planurile antreprenorului vizează nu numai extinderea activităţii pe plan local, prin adăugarea de noi produse – acum se adresează clienţilor rezidenţiali şi dezvoltă noi fabrici pentru clienţi industriali – ci şi alte pieţe, peste hotare.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 25 septembrie 2017

    COVER STORY:  Rugbist pe piaţa servirii rapide

    Mark Hilton, care este de şase ani responsabil de dezvoltarea pe piaţa locală a unor branduri globale precum KFC şi Pizza Hut, povesteşte care este strategia pe care mizează.


    AUTO: Sub zodia conceptelor


    TEHNOLOGIE: Strategia din Silicon Valley, lângă guvern
     

    ANTREPRENORIAT: Cătina pentru export. Doar export
     

    SPECIAL: Otkritie, un bailout rusesc sub care se ascunde mai mult decât salvarea unei bănci


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 septembrie 2017

    COVER STORY:  Ce e mai important decât maşina de lux

    În ultimii ani, în domeniul echitaţiei s-a petrecut o veritabilă explozie, acest sport devenind tot mai popular în rândul românilor. Dincolo de pasiunea pentru ca, mai mulţi antreprenori au decis să dezvolte businessuri pe baza acestei tendinţe, înfruntând parcă starea în care se află hergheliile din România.


    FINANCIAR: Tratament personalizat pentru medici


    ANTREPRENORIAT: Din nou în vie
     

    INTERNAŢIONAL: Cum s-a prăbuşit Venezuela, care era de 12 ori mai bogată decât China
     

    SMART BUSINESS: Un joc bun pentru CV


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 septembrie 2017

    COVER STORY:  Cea mai muncitoare generaţie?

    Tinerii generaţiei Z, care stârnesc dispute chiar şi în ceea ce priveşte anii în care s-au născut – unii dintre demografi îi plasează la mijlocul ’90, iar alţii, la mijlocul anilor 2000 – sunt primii care au crescut în era smartphone-urilor, departe de regulile şi aspiraţiile predecesorilor lor. Unii dintre specialişti îi caracterizează drept creativi şi ambiţioşi, iar alţii, total imprevizibili. Unde îi plasează aceste diferenţe în raport cu statutul de angajat şi cum poate fi integrarea lor încă de pe acum în câmpul muncii un avantaj?


    TEHNOLOGIE: Estonia, statul condus ca o afacere


    ANTREPRENORIAT: Intermediarul sănătăţii
     

    IDEI DE AFACERI: Îndrumar de carieră
     

    EVENIMENT: Creativi şi optimişti, dar fără cultură antreprenorială


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 septembrie 2017

    COVER STORY:  Bilka nu este de vânzare

    Antreprenorul Horaţiu Ţepeş a construit afacerea Bilka, lider detaşat al pieţei de acoperişuri metalice cu afaceri ce se îndreaptă spre 400 mil. lei anul acesta, şi vrea să-şi crească businessul atât în ţară, cât şi peste hotare. Spune hotărât că vrea să transmită afacerea peste generaţii şi că Bilka nu este de vânzare.


    SMART BUSINESS: Cum să-ţi faci un brand în agricultură


    FMCG: Frumuseţea după 20 de ani de afaceri
     

    ANTREPRENORIAT: Câţi bani se câştigă din Youtube?
     

    AUTO: De la uzină în showroom


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 august 2017

    COVER STORY:  Promisiunea profitului aromat

    Cu banii câştigaţi în alte businessuri, fie ele în energie, finanţe, producţie sau auto, tot mai mulţi antreprenori români investesc în podgorii şi crame, lăsându-se cuceriţi de povestea uitată a vinurilor româneşti.


    SMART BUSINESS: Hollywoodul din restaurant


    STUDIU: Creşte iar pofta de concedii
     

    TEHNOLOGIE: Catalizatorul industriei IT
     

    IDEI DE AFACERI: Drumul de la amator la antreprenor


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • ‘Ipocrizia’ marilor producători de maşini electrice: Costul automobilelor nepoluante este ‘plătit’ cu sânge şi război, prin menţinerea indirectă a situaţiei dramatice din Congo, unde se află 60% din rezerva mondială a unui ingredient indispensabil bateriilor

    Cobaltul este un element critic în bateriile litiu-ion folosite la producţia maşinilor electrice. Astfel de baterii deja consumă 42% din cererea de metal, iar necesarul va exploda pe măsură ce lumea va trece de la benzină şi motorină la maşini electrice. Săptămâna trecută, Marea Britanie a urmat exemplul Franţei şi a anunţat că vânzarea maşinilor cu motoare pe combustie va fi interzisă începând din 2040. Curând, aproape oricine din părţile bogate ale lumii va putea conduce o maşină cu gândul că nu mai face rău planetei.

    Totuşi, există o problemă majoră. Aproximativ 60% din producţia mondială de cobalt vine din Republica Democrată Congo, o ţară de mărimea Europei de Vest, şi cu probleme uriaşe. Unii analişti ai industriei estimează o creştere a necesarului de cobalt cu 30% până în 2030, iar mare parte din acesta va veni din Congo. Preţurile cobaltului s-au dublat numai anul trecut.

    Mulţi s-ar gândi că locuitorii din Congo se vor bucura la ideea că vor câştiga atât de mult din export. Dar dacă istoria este o indicaţie pentru ce va urma, congolezii vor avea extrem de puţin de câştigat, iar cel mai probabil violenţele şi războiul civil va guverna şi va măcina economia, scrie Financial Times.

    În Congo se poate găsi aproape orice element din tabelul periodic. Dar abundenţa nu a adus beneficii prea mari oamenilor. Un raport recent al Global Witness arată că 30% din impozitul plătit statului de companiile miniere între 2013 şi 2015, în jur de 750 de milioane de dolari, a dispărut pur şi simplu.

    Un raport separat despre Joseph Kabila, preşedintele din Congo, a cărui familie domină 80 de linii de business, arată unde ar fi putut dispărea banii. În loc să beneficieze de vasta bogăţie minerală, congolezii sunt printre cei mai săraci oameni din lume, cu un venit per capita de aproximativ 800 de dolari.

    Congo a avut parte de o serie de guvernări crude şi de războaie care au măcinat ţara, după ce a devenit colonia personală a regelui Leopold al II-lea al Belgiei, în 1885.

    El a folosit congolezii ca sclavi, condamnând la moarte milioane de oameni şi tăind mâinile celor care nu se grăbeau să sărăcească ţara de bogăţiile naturale – în special cauciuc, folosit pentru anvelope în timpul primului boom auto, scrie Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 iulie 2017

    COVER STORY:  De ce au cucerit lumea două bucăţi de lemn legate cu o sfoară

    În parc, pe holurile şi în curţile şcolilor, în mijloacele de transport, pe plajă sau la bazin, milioane de copii mânuiesc o jucărie făcută din două bucăţi de lemn legate cu o sfoară.


    TENDINŢE: Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival


    LEASING: Miza pe Ardeal
     

    RETAIL: Reţeta nemţească în construcţii
     

    IDEI DE AFACERI: Câştigul din alimente sănătoase


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 iulie 2017

    COVER STORY:  De ce au cucerit lumea două bucăţi de lemn legate cu o sfoară

    În parc, pe holurile şi în curţile şcolilor, în mijloacele de transport, pe plajă sau la bazin, milioane de copii mânuiesc o jucărie făcută din două bucăţi de lemn legate cu o sfoară.


    TENDINŢE: Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival


    LEASING: Miza pe Ardeal
     

    RETAIL: Reţeta nemţească în construcţii
     

    IDEI DE AFACERI: Câştigul din alimente sănătoase


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.