Rata de participare a fost de numai 46%, faţă de 80% cât a fost în cadrul precedentelor alegeri prezidenţiale desfăşurate în anul 2013.
Pe locul secund în preferinţele alegătorilor s-a clasat Henri Falcon care a obţinut 21% din voturi, urmat de Javier Bertucci cu 10% din sufragii.
Opoziţia din Venezuela a boicotat alegerile desfăşurate duminică, considerându-le nelegitime.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Loturile 3 şi 4 sunt cele mai avansate în ceea ce priveşte gradul de execuţie, urmând ca acestea să fie recepţionate în momentul în care îndeplinesc toate condiţiile impuse de prevederile contractuale”, precizează comunicatul.
CNAIR menţionează că „se fac eforturi pentru ca cele două loturi să fie recepţionate în termen cât mai scurt, inclusiv în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor care vizează interpretarea testelor de calitate a lucrărilor”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat că, în vederea realizării obiectivelor comune, sunt necesare eforturi şi un angajament reînnoit al ţărilor CEMN pentru dialog onest, înţelegere reciprocă şi colaborare, cu atât mai importante în situaţia complexă de securitate din regiune şi, în numele Senatului României, şi-a reafirmat încrederea în viitorul cooperării la Marea Neagră şi în contribuţia APCEMN la promovarea păcii, stabilităţii şi bunăstării în ţările CEMN. (…) Preşedintele Senatului a subliniat că România, în calitate de membru fondator al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi stat membru al structurilor europene şi euro-atlantice, susţine consolidarea relaţiilor cu toate statele membre CEMN, creşterea coordonării şi complementarităţii dintre APCEMN şi OCEMN şi promovează interesele regiunii la nivel internaţional. Pe durata mandatului său la preşedinţia Consiliului UE în 2019, România va pleda în continuare pentru un rol mai puternic al UE în regiunea Mării Negre şi pentru intensificarea colaborării UE cu ţările din regiune, acordând Parteneriatului Estic o importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Senatului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a precizat că, în vederea realizării obiectivelor comune, sunt necesare eforturi şi un angajament reînnoit al ţărilor CEMN pentru dialog onest, înţelegere reciprocă şi colaborare, cu atât mai importante în situaţia complexă de securitate din regiune şi, în numele Senatului României, şi-a reafirmat încrederea în viitorul cooperării la Marea Neagră şi în contribuţia APCEMN la promovarea păcii, stabilităţii şi bunăstării în ţările CEMN. (…) Preşedintele Senatului a subliniat că România, în calitate de membru fondator al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi stat membru al structurilor europene şi euro-atlantice, susţine consolidarea relaţiilor cu toate statele membre CEMN, creşterea coordonării şi complementarităţii dintre APCEMN şi OCEMN şi promovează interesele regiunii la nivel internaţional. Pe durata mandatului său la preşedinţia Consiliului UE în 2019, România va pleda în continuare pentru un rol mai puternic al UE în regiunea Mării Negre şi pentru intensificarea colaborării UE cu ţările din regiune, acordând Parteneriatului Estic o importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Senatului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Luminiţa Delia Runcan a fost desemnată ca vicepreşedinte, Francois Bloch, Mihaela Bitu şi Dan Sandu au fost aleşi în calitate de membri, la care se adaugă membrii deja existenţi Cornel Theodor Stănescu şi Ion Popovici.
„Consiliul Director este organul deliberativ şi decizional al ARB, iar durata mandatului membrilor este de trei ani. Radu Graţian Gheţea ocupă funcţia de preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, iar conducerea executivă este asigurată de preşedintele executiv, Florin Dănescu”, arată comunicatul.
„Există o complementaritate mare între sistemul bancar şi ceilalţi membri ai pieţei financiare, avem nevoie de o bună funcţionare a tuturor pieţelor şi de o bună corelare în dezvoltarea echilibrată a acestora, precum şi de stabilitate şi predictibilitate. Ne vom asuma rolul de principal coagulator al industriei financiare”, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Căutând pe Google imagini cu un bancher din secolul trecut, vei găsi pe cineva cu un stilou, cărţi mari şi care stă aplecat asupra unor foi pline de calcule. Într-o anumită măsură, oamenii tot asta îşi imaginează şi azi când se gândesc la bancheri“, spune François Bloch. ”Chiar dacă în anumite zone imaginea încă există, în altele se schimbă şi cred că se va schimba peste tot. Prin urmare, una din ideile noastre e aceea de a schimba această percepţie – nu doar în România, pentru că e valabil peste tot. De ce e nevoie de acest lucru? Pentru că imaginea e ceva ce folosim în comunicarea cu clienţii, dar e şi ceea ce folosim pentru a atrage talente. Şi e dificil să atragi oameni buni dacă ei percep banca aşa cum sunt imaginile acelea de pe Google.“
El nu vorbeşte însă doar de proiectarea unei imagini diferite, ci de operarea unor schimbări interne şi de explicarea, către publicul larg, a faptului că banca s-a schimbat. Bankingul e un segment extrem de atractiv, spune francezul, dar lumea nu ştie asta.
”Atunci când vorbim de schimbări aduse de tehnologie sistemului bancar, de multe ori ne referim la lucrurile vizibile pentru clienţi. Cel mai bun exemplu e al operaţiunilor pe care astăzi le poţi efectua pe smartphone; când te uiţi la banca de acum zece ani, trebuia să mergi la o sucursală de fiecare dată când trebuia să realizezi o tranzacţie; chiar dacă afară ploua sau ningea, trebuia să mergi până acolo, să stai la coadă şi să vorbeşti apoi cu un reprezentant. Acesta a fost timp de 150 de ani modelul în sistemul bancar“, explică CEO-ul BRD.
Pe de altă parte, remarcă el, şi tipurile de tranzacţii pe care le poţi derula astăzi sunt mult mai complexe; toate acestea au schimbat în mod fundamental relaţia dintre clienţi şi bancă.
Există apoi şi schimbările care nu sunt vizibile – cele legate procesele din back-office. Acestea au fost generate de două fenomene: creşterea numărului de tranzacţii în ultimii 20 de ani şi nevoia unui grad mai ridicat de securitate. Prin urmare, era imperativ ca băncile să automatizeze o parte din procesele interne, spune Bloch. El vorbeşte şi de un al treilea motiv, respectiv nevoia clienţilor de a se asigura că tranzacţia a fost dusă la bun sfârşit – un soi de feedback din partea băncii: ”Da, dle client, am primit cererea dvs. de a plăti factura la curent, am efectuat plata, acesta este rezultatul pe care îl puteţi vedea şi în cont“.
Pentru a putea pune la dispoziţia clienţilor astfel de aplicaţii, a trebuit mai întâi ca procesele din back-office să fie schimbate. ”Sigur că am fost ajutaţi în acest sens şi de dezvoltarea tehnologică; folosim astăzi unelte de dezvoltare sau metode care nu existau în urmă cu 20 de ani, de pildă noi limbaje de programare. Din cauza acestora, avem posibilitatea să facem lucruri pe care nu le puteam face înainte“, spune francezul.
Tehnologii precum blockchain sunt urmărite cu atenţie, spune CEO-ul BRD, explicând că în cadrul băncii există o echipă dedicată inovaţiei care urmăreşte constant piaţa pentru a înţelege noile tehnologii. Ulterior, oamenii din echipă lucrează alături de cei din alte departamente, încercând să-şi imagineze cum putem aplica aceste noi tehnologii în cadrul băncii. ”Chiar dacă vorbim de o tehnologie care nu a fost dezvoltată pentru sectorul bancar, încercăm să vedem cum poate fi aplicată şi ce beneficii ne-ar putea aduce nouă sau clienţilor noştri. Dacă ajungem la concluzia că o tehnologie ar putea funcţiona, încercăm să pornim un program pilot asociindu-ne uneori cu universităţi în acest sens, pentru că ne place să implicăm comunitatea din jurul nostru şi pentru că poate fi o experienţă foarte bună şi pentru studenţi. Trecem apoi la faza de testare şi dacă tehnologia funcţionează, atunci ea intră în faza de producţie pentru clienţi“, explică François Bloch.
BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016, apropiat de cel raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă, potrivit ZF.
Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.
Cum se va schimba sectorul bancar?
Atunci când vine vorba de modul în care sistemul financiar evoluează şi de schimbările care vor apărea, François Bloch identifică două direcţii principale. În primul rând, pătrunderea în sistem a altor instituţii în afară de bănci: ”Vedem mulţi actori care pătrund în acest sistem bancar, aşa cum sunt fintech-urile (fintech sau financial technology descrie o inovaţie menită să vină în completarea metodelor tradiţionale de livrare a unor servicii financiare; în ultimii ani, termenul a fost folosit pentru a descrie companii ce folosesc tehnologii inovatoare în sectorul bancar – n.red.) sau, mai nou, operatori telecom. Am putea să ne gândim şi la operatorii de energie care vor intra pe piaţa bancară, pentru că legătura cu clientul există. În alte ţări şi marii retaileri îşi fac loc – de exemplu, Carrefour în Franţa – iar asta reprezintă o primă direcţie în care sectorul financiar se îndreaptă.“ În al doilea rând, el aminteşte relaţia dintre bancă şi clienţi. ”Trecem de la un model în care trebuie să te întâlneşti cu bancherii la un model în care noi îţi trimitem servicii pe care tu le poţi folosi. Prin urmare, această relaţie se schimbă; sectorul bancar în sine nu se schimbă, în ultima sută de ani am tot colectat depozite, am tot efectuat tranzacţii, am tot oferit credite – aceste aspecte nu se vor schimba.“
Privind la serviciile oferite astăzi de fintech-uri, cele mai multe apelează de fapt la bănci, prin parteneriate, pentru a oferi respectivele servicii, explică Bloch. ”Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Au abilitatea de a înţelege tendinţele şi de a vedea ceea ce anume cere clientul. Pentru noi e mult mai dificil, pentru că avem un business de condus, avem 2,3 milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Responsabilitatea mea principală e faţă de aceştia, iar abia apoi de a transforma banca, de a progresa şi de a oferi noi servicii. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta e şi motivul pentru care nu sunt reglementate.“
Bancheri în epoca tehnologiei
”Obişnuiesc să spun că astăzi angajăm oameni pentru poziţii care nu existau în urmă cu cinci ani, iar peste cinci ani vom angaja oameni pentru slujbe care nu există astăzi“, descrie François Bloch modul în care automatizarea proceselor se va răsfrânge asupra angajaţilor din bancă. ”Atunci când se gândesc la automatizare, oamenii au tendinţa să creadă că asta presupune o reducere a numărului de angajaţi. Eu o privesc din alt punct de vedere: la nivel micro s-ar putea să vedem o astfel de reducere, pentru că unele sarcini trebuie automatizate; dar vedem de asemenea şi apariţia unor noi joburi în bănci.“ Spre exemplu, spune el, autorităţile cer din ce în ce mai mult control, iar asta duce la apariţia unor noi posturi. Prin urmare, impactul real asupra departamentelor de resurse umane nu va însemna reducerea numărului de angajaţi, ci pregătirea sau specializarea unor oameni pentru poziţii noi.“
François Bloch crede totuşi că şi dacă un client nu mai apelează la sucursale pentru tranzacţii, acesta va avea nevoie să interacţioneze, uneori, faţă în faţă, cu angajaţii din filiale. El aminteşte de acea componentă a bankingului direct legată de consultanţa oferită clienţilor, indiferent că este vorba de persoane fizice sau corporaţii. ”Spre exemplu, dacă vrei să investeşti noi te putem sfătui în această direcţie. Una din funcţiile băncii e să explice care sunt diferenţele între produse, ce riscuri presupune fiecare produs, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. E foarte dificil să oferi un astfel de serviciu pe smartphone, vei avea în continuare nevoie de o persoană care să ofere sfaturi. Mai exact, sucursalele trec de la un model bazat pe servicii la un model bazat pe consultanţă. Nu automatizarea va decide dacă închidem sau nu o sucursală, ci o analiză asupra rolului pe care sucursala îl are în contextul economic respectiv“, remarcă francezul.
În ceea ce priveşte evoluţia BRD în 2018, François Bloch nu se aşteaptă să vadă o creştere a creditării pentru persoane fizice la fel de rapidă ca şi cea din 2017. ”Pe de altă parte, creditele pentru companii cresc, iar acesta e un semn extrem de bun. E important de spus că o parte importantă a clienţilor apelează la credite în lei şi nu în euro, e o tendinţă valabilă la nivelul întregului sector bancar“, notează el. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, CEO-ul BRD spune că dimensiunea actuală a businessului e potrivită pentru piaţa din România, aşa că nu se află în postura de a câştiga cotă de piaţă cu orice costuri.
„Un nou investitor caută un loc pentru extindere, caută competitivitate, infrastructură, predictibilitate şi stabilitate, dar şi oameni calificaţi, educaţi şi pregătiţi. Şi mai caută şi un orizont ca în următorii 5-10 ani să aibă de unde recruta oameni bine pregătiţi, pentru o eventuală extindere. Este important pentru România să continue să lucreze şi să rămână competitivă, să îmbunătăţească infrastructura, predictibilitatea şi educaţia. Educaţia este cheia, pornind de la şcolile profesionale, învăţământul dual şi programe de inginerie. Nu putem aştepta totul de la autorităţi, dar trebuie să colaborăm cu acestea.“
Antoine Doucerain va prelua de la 1 mai funcţia de director general al Automobile Dacia şi Group Renault România de la Caracatzanis, devenind astfel cel de-al cincilea francez ce vine la conducerea uzinei din Mioveni de la privatizarea din 1999. Grupul Renault are în România afaceri de peste 5 mld. euro şi reprezintă peste 10% din exporturi.
În timp ce România nu a mai atras nicio nouă investiţie majoră de mai bine de cinci ani de zile, ultima fiind cea a Daimler de la Sebeş, de 300 mil. euro, în ultimii doi ani Slovacia a atras noua uzină Jaguar Land Rover de 1,4 mld. euro, Ungaria a atras o nouă investiţie a Daimler de 1 mld. euro pentru a dubla uzina din Kecskemét, în timp ce Polonia a convins tot Daimler să investească 500 mil. euro într-o uzină de motoare. Dacă în 2016, la plecarea sa de la Dacia, Nicolas Maure sublinia faptul că la 100 de ani de la Marea Unire România nu are nicio autostradă care să traverseze Carpaţii sau o infrastructură modernă care să „unească“ provinciile istorice, în prezent Caracatzanis a subliniat faptul că pe lângă infrastructură trebuie investit şi în învăţământ. Pe de altă parte, în cei doi ani ai mandatului său, în România doar 15 km de autostradă au fost daţi în folosinţă, iar la autostrada Piteşti-Sibiu tot nu au început lucrările.
“Singurul în măsură să dea în verdict, după cum ştim, este Parlamentul. Parlamentul asigură controlul asupra Executivului, Parlamentul dă votul de încredere şi numai el poate să îl retragă. Preşedintele nu are nimic de a face cu această problemă. Preşedintele poate să ceară demisia premierului aşa cum orice cetăţean nemulţumit poate să ceară. Are aceeaşi valoarea, nici mai mare, nici mai mică. (…) Eu am văzut la nivelul guvernului o activitate foarte serioasă, am văzut în premierul Dăncilă un premier foarte implicat, foarte responsabil. Un om care stă, cântăreşte şi decide. Mie mi se pare că alegerea pe care am făcut-o desemnând-o pe doamna Dăncilă pentru funcţia de prim-ministru a fost o decizie foarte inspirată”, a spus Tăriceanu, la Antena 3.
Călin Popescu Tăriceanu a făcut referire şi la declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, cu privire la faptul că premierul Viorica Dăncilă nu a avut mandat pentru vizita oficială efectuată în Israel.
“Ieri am auzit o afirmaţie cu totul şi cu totul nesusţinută de nimic. Vreau să îi atrag atenţia preşedintelui că un prim-ministru niciodată nu are nevoie de mandat pentru a face o vizită externă. Viorica Dăncilă, prim-ministru, vorbeşte în numele Guverneului şi în numele României. Nu este preşedintele singura voce care vorbeşte în numele României”, a mai spus Tăriceanu.
In numele diplomatiei politice, reprezentantii SUA la prezidentiale primesc mereu cadouri din intreaga lume, din partea conducatorilor tuturor tarilor. De la bijuterii si carti unicat, pana la masini sau ceasuri de colectie, toti presedintii Americii au avut placerea de a se bucura de astfel de cadouri anuale.
Obama, spre exemplu, a primit in timpul mandatului sau un set de butoni pentru camasa, alaturi de cateva bijuterii pentru prima doamna, in valoare de peste 80.000 de dolari.
Insa, pe aceasta lista a cadourilor extravagante, Trump detine detasat suprematia.
Cel mai ciudat cadou primit de Donald Trump in timpul mandatului sau. Donald Trump a primit ceva cu adevarat unic, cadoul venind din partea oficialitatilor Irlandei. Acesta a desfacut cadoul, iar in interiorul cufarului a gasit un bol de cristal, plin cu trifoi.
Departe de a fi doar un cadou “verde”, reprezentant al pacii si traiului bio, trifoiul este simbolul Irlandei inca din secolul 18. Acesta este cules an de an si asezat in vase de cristal atent selectate, fiind o adevarata mandrie pentru localnici.
Bolul de cristal primit de Trump nu era un simplu vas. Acesta a fost fabricat in Waterford Gaeltacht din na Rinne. Bolul a fost creat de Eamonn Terry, care este fondatorul si creatorul renumitului Cristal na Rinne. Opera de arta detaliata pe suprafata acestui bol Shamrock aminteste de capodopera Cartii lui Kells din Irlanda, considerata simbolul national al tarii.
Trump a primit mai multe cadouri pe timpul sederii sale la Casa Alba. Presedintele Iohannis i-a oferit lui Trump o copie a sabiei lui Stefan cel Mare. Dat fiind faptul ca originalul se afla in Turcia, iar SUA si Turcia se afla in relatii divergente, Iohannis a tinut sa simbolizeze prin acest cadou sustinerea acordata Americii in aceasta situatie.
Un cadou unic a venit si din partea Israelului. Ester Goldstein, unul dintre supravietuitorii Holocaustului, i-a donat presedintelui SUA o copie a jurnalului scris de acesta “Journal of a Holocaust survivor”.