BusinessMagazin

Tag: Manager

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Elisabeta Moraru, country business development manager { Google România}

    •   Elisabeta Moraru s-a alăturat echipei Google în aprilie 2012, iar în octombrie 2016 a preluat funcţia de country business development manager.
    •   A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti în 2003, apoi şi-a aprofundat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, iar în 2010 a obţinut doctoratul în sociologie.
    •   Înainte de a se alătura companiei Google, a făcut parte din echipea de management de la Xerox şi Microsoft.

    Cifră de afaceri (2017): 18,8 mil. lei
    Profit (2017): 0,99 mil. lei

  • Care sunt sfaturile Andreei Strugaru, care a înfiinţat o afacere de 35 de milioane de lei într-un domeniu al bărbaţilor

    •   Andreea Strugaru, coproprietar şi director de marketing al Kadra, a absolvit Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca în 1995 şi a urmat timp de doi ani cursurile Şcolii Postuniversitare de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultăţii Babeş-Bolyai.
    •   În 1993 a fondat, alături de Radu Bogdan Opriş şi Monica Adriana Sagmar, Kadra (fostă Aluterm), companie specializată în furnizarea de sisteme de automatizare pentru căile de acces.
    •   Înainte de a fonda Kadra, a lucrat ca inginer de vânzări şi ulterior ca director comercial în cadrul unui importator de profile din aluminiu pentru faţade – Kueryo SRL.
    •   Spune că după ce şi-a setat un obiectiv pentru carieră, a muncit pentru a-l atinge, a păstrat direcţia şi încă nu s-a oprit din învăţat.
    •   Are o fiică şi este de profesie inginer automatist.

    Kadra este o companie clujeană cu venituri anuale de 35 de milioane de lei, realizate mai ales din soluţii de inginerie de acces automatizat în clădiri şi parcări.

    Profilul Andreei Strugaru a apărut în catalogul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 2019.

  • Cătălina Dodu, country manager { Atos IT }

    •   Cătălina Dodu conduce din 2014 compania Atos IT Solutions and Services România.
    •   Are peste
    un deceniu de experienţă în management IT: anterior, vreme de şase ani, a condus divizia System Integration Business Unit din cadrul aceleiaşi companii şi a lucrat la Bitdefender ca director al departamentului de management al produselor.
    •   Spune că a lucrat mereu în medii dinamice, în care schimbarea e mereu prezentă, indiferent că vorbim despre secunde ca timp de reacţie, în cazul Bitdefender, sau de creşterea rapidă a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, în cazul Atos.
    •   În ceea ce priveşte activităţile în mediul de afaceri local, spune că vede din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai acestuia implicaţi: „Cred că e nevoie să ne reunim eforturile pentru a avea efecte cu impact mai mare şi pentru o perioadă de timp mai mare”.

    Cifră de afaceri (2017): 341 mil. lei
    Profit (2017): 51 mil. lei
    Număr de angajaţi: 1.871

  • 100 cele mai puternice femei din business: Elena Ungureanu, country manager România { Visa }

    •   Elena Ungureanu are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul plăţilor electronice. Ea s-a alăturat echipei Visa din România în 2003, iar de anul trecut este country manager al biroului local Visa.
    •   Spune că principiul de bază după care şi-a ghidat întreaga carieră este respectul – îi place să îşi trateze partenerii, colegii şi competitorii în acelaşi mod în care i-ar plăcea ei să fie tratată.
    •   Consideră că ideile strălucite apar mai devreme sau mai târziu în orice conversaţie, iar curajul şi creativitatea în modalitatea de implementare a acestora asigură succesul.
    •   Sfatul ei pentru tinerii care îşi încep cariera în domeniul dinamic al plăţilor este să îşi lase curiozitatea să le călăuzească paşii, să ţină pasul în permanenţă cu tot ceea ce apare nou în acest domeniu şi să înţeleagă ce doresc consumatorii care vor cumpăra produsul sau serviciul lor.

  • Cum se poate transforma învăţământul dual într-un standard educaţional în România? – Anca Hociotă, Manager Membership Services & Vocational Training at AHK Rumaenien – VIDEO

    Companiile trebuie să conştientizeze că nu pot primi pe tavă meseriaşi ci trebuie să investească. Aici vorbim de investiţii financiare mari, dar şi de timp. Trendul pe care îl observăm noi în învăţământul dual e că în ultimii ani creşte foarte mult şi cifrele ne-au demonstrat lucrul acesta. Mediul privat nu mai e la cantitate, ci şi la calitate.”

    “Cei care au gândit sistemul la început când s-a reînfiinţat în 2012, au luat ca model sistemul german. Diferenţa e de structură instituţională, am auzit şi mai devreme că există trei instituţii, care ar trebui să lucreze cam la acelaşi lucru. În Germania nu există lucrul acesta, concurenţa aceasta faţă de alte instituţii şi în al doilea rând în toate structurile din mediul privat au un cuvânt extraordinar de spus. În orice comitet de stabilire a curriculum, de stabilire a unei noi meserii, de examinare în orice fel de comitet, mediul privat are minim un reprezentant din trei, adică are o treime.”

    Soluţia este centralizarea tuturor instituţiilor care se ocupă de învăţământ pofesional şi dual şi de un reprezentant al mediului privat, un reprezentant al statului şi unul al elevilor părinţilor.

    “Dacă nu facem proiecte şi formări interesante pentru aceşti elevi şi aici şi din partea mediului de afaceri privat, atunci nu o să funcţioneze acest sistem. Aici vorbim de o curriculă de formare practică, de a avea un plan, de a prezenta elevului ce va învăţa trei ani. De a avea un tutore educat care are cunoştinţe pedagogice – tutorele din companie – contează şi aceasta foarte mult. Sunt mulţi paşi pe care o companie ar trebui să îi introducă, şi de exemplu vorbeam de diferenţele dintre Germania şi România. Acest lucru este stipulat prin lege în Germania, în România nu există obligativitatea aceasta.”

  • ​Când îi vor înlocui roboţii pe angajaţii umani? – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Există o teorie preluată de Singularity University legat de ideea de robotică prin care, de fapt, este combătut  faptul că dacă roboţii vor înlocui 50% din joburi acestea va echivala cu o pierdere de 50% din numărul de angajaţi. Este vorba mai degrabă despre o schimbare în nevoia de abilităţi şi de skill-uri  pe care trebuie să le îndeplinească aceşti candidaţi. E mai degrabă o teorie care se uită nu la eliminarea locurilor de muncă ci la înlocuirea unor locuri de muncă actuale cu alte locuri noi care caută alt nivel sau alt tip de skill-uri şi abilităţi de la angajaţi.

    Legat de adaptabilitatea şi dorinţa de schimbare, cel puţin pe meseriile pe care să le numim cu abilităţi transferabile, poate cea de şoferi, care nu necesită anumite certificări speciale sau departamente de pază şi protecţie sau alte meserii de genul acesta. Observăm pe platformă că nu există sau există foarte puţini candidaţi care nu sunt dispuşi la schimbarea domeniilor. De fapt, când îi întrebăm, 80% sunt dispuşi şi aplică în mai multe categorii diferite, cred că în medie sunt undeva la 3 spre 4 categorii diferite la care aplică în acelaşi timp un candidat. E o caracteristică, tocmai din pricina faptului că sunt meserii care nu necesită neapărat un skill foarte specific şi plaja de domenii de astfel de candidaţi care se vor prezenta este mult mai mare.”

  • Cele mai căutate joburi din România – Paul Neagoe, business manager, OLX – VIDEO

    „Dacă urmărim topul indexului locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.) la nivel regional, acesta este foarte diferit în funcţie de oraşele despre care discutăm. Este direct proporţional numărul de anunţuri şi aplicanţi cu puterea de cumpărare a unui oraş. Aşa că pentru bone, oraşe precum Bucureştiul, Clujul, Constanţa, Braşovul sunt oraşe care sunt de departe în top şi sunt oraşele cu o putere de cumpărare ridicată. În aceste oraşe, o angajare de bonă sau menajeră se poate închide până la două săptămâni un anunţ, ceea ce este foarte rapid. Despre restul ţării categoriile diferă, bonele şi menajerele sunt cumva mai puţin căutate în tot ce înseamnă judeţe, unde sunt şi salariile mai mici.”

     

     

  • Managerul de la Bagdasar-Arseni a fost schimbat din funcţie. MOTIVUL prezentat de Sorina Pintea

    Ministrul Sănătăţii l-a schimbat din funcţie, marţi, pe managerul Cristian Toma, iar în locul acestuia a fost numit Andi Nodiţ.
     
    „În ceea ce priveşte schimbarea managerului de la Spitalul Bagdasar Arseni, a fost la fel decizia noastră, pentru că lucrurile acolo nu au mers în direcţia cea bună. Ministerul Sănătăţii este interesat de bunul mers al unui spital, în ceea ce priveşte oferirea unui act medical de calitate. Şi când spun calitate este un complex, precum modul de comportament cu pacientul, condiţii hoteliere, aparatura pe care o pui la dispoziţie. Am considerat că nu se întâmplă asta. Şi de aceea am optat pentru schimbarea managementului”, a anunţat, marţi, ministrul Sănătăţii.
     
    Sorina Pintea le-a dat dreptate angajaţilor de la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, care marţi au protestat în curtea spitaluui pentru că nu au beneficiat de mai multe sporuri.
     
    „Oamenii au protestat pentru modul în care li s-au calculat sporurile începând din ianuarie 2019. Problema este că ar fi trebuit să fie recalculate din iunie, şi probabil că dacă ne anunţau (conducerea spitalului – n.r.) am fi ştiut că există o problemă de aplicare a unui ordin de ministru din 2010. Oamenii au dreptate, iar acest ordin va fi modificat”, a mai declarat Pintea.
     

  • Cea mai căutată meserie din România şi ce venituri aduce aceasta – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Categoria şoferi-curieri ceea cea mai populară din indexul locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.). Este un domeniu cu un deficit de 30.000-40.000 de oameni şi salariile sunt destul de mari pe internaţional. Salariile arată o discrepanţă puternică între meseriile de transpot intern şi transport internaţional.

    Pe tot ceea ce înseamnă intern media este undeva între 2.000 până în 3.500 de lei, cumva distribuiţi egal în funcţie de praguri, dar vedem că pentru 20% din şoferii cu care discutăm şi care menţionează salarii nete de peste 6.000-7.000 de lei – aceştia sunt strict şoferii care obţin diurne şi călătoresc foarte mult în afara ţării. Deficitul de aplicanţi vine şdin atractivitatea sporită a joburilor de transport internaţional, care vin cu sacrificiul plecării de acasă şi petrecerea timpului mai mult în deplasare însă care aduc salarii de două, trei ori mai mari.”

  • Transparenţă sau nu când vine vorba de salariu? Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Lansăm indexul locurilor de muncă, din baza de date OLX, cea de a doua ediţie  – este un raport pe care-l rulăm pe baza noastră de date, o dată la şase luni. Avem undeva în medie la 50.000 de anunţuri lunare de angajare care primesc peste un milion de aplicaţii. Mediile depend în funcţie de categoriile despre care vorbim, variază până la 60 de aplicanţi pe anunţ pe categorii precum personal administrativ şi coboară la locurile unde este deficit, de exemplu în zonele de inginer meseriaş, până la 15 candidaţi pe anunţ. Este mult prea puţin pentru a satisface nevoile angajatorilor. Publicarea informaţiilor salariale sunt un lucru pe care i-am încurajat şi noi pe angajatori să îl facă, sunt deschişi o parte din ei, în funcţie de strategiile lor. Noi vedem un număr cu 30-40% mai mare de aplicanţi pe anunţurile care fac transparentă partea salarială, ceea ce arată clar o tendinţă a angajaţilor de a merge cumva către direcţiile atractive pentru ei. Lucrurile pe care le caută angajaţii, în afară de partea salarială sunt: salariul, care este tot timpul la peste 50-60% din preferinţe; când îi întrebăm însă ce i-ar face să aleagă o companie faţă de alta, dacă salariul ar fi acelaşi, apar aceste extrabeneficii precum: un program de lucru puţin mai flexibil sau obţiunea de a lucra part-time sau opţiunea de a lucra de acasă, evident precum bonuri de masă, sau chiar pretenţii de transport sau subvenţii la chirie.”