BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Se apropie vânzarea uneia dintre cele mai mari reţele de supermarketuri din ţară. Ce se întâmplă cu magazinele Profi

    Se apropie momentul în care fondul de private equity Mid Europa Partners va face exit din afacerea Profi, o reţea de peste 1.600 de magazine, spun sursele din piaţă.

    ♦ Mid Europa Partners a făcut un exit similar în Polonia, iar ce s-a întâmplat acolo poate fi relevant şi pentru România.

    Se apropie momentul în care fondul de private equity Mid Europa Partners va face exit din afacerea Profi, o reţea de peste 1.600 de magazine, spun sursele din piaţă. Fondul a cumpărat retailerul local acum circa şase ani şi jumătate, plătind 533 mil. euro.

    Acum, în cazul unei vânzări, Mid Europa Partners are două soluţii – să cedeze businessul către un investitor strategic sau către unul financiar. Un strategic cumpără cu gândul de a sta în business pe termen lung, pe când un fond va căuta o soluţie ulterioară de vânzare.

    În ceea ce priveşte Profi, compania nu se află la prima tranzacţie, aşa că un nou fond ar trebui să vadă o soluţie profitabilă în următorii 4-6 ani. Pentru a înţelege ce s-ar putea întâmpla cu Profi, ZF a analizat o situaţie similară. Mai exact, Mid Europa Partners a făcut un exit asemănător în Polonia – reţeaua Zabka. Compania a fost fondată în 1998 de un antreprenor polonez. În 2007, businessul a fost preluat de fondul Penta Investment, care l-a vândut patru ani mai târziu către Mid Europa Partners. În 2017, într-o nouă tranzacţie, cumpărătorul era un alt fond – CVC Capital Partners.

    De la acest ultim acord, care a adus al treilea fond în businessul Zabka, au trecut circa şase ani, aşa că se vehiculează o nouă vânzare. Surpriza de această dată este potenţialul cumpărător – statul polonez.

     

  • Prietenia din copilărie a fost dusă mai departe într-o afacere profitabilă de trei prieteni. Ei reuşesc să facă bani din vânzarea unuia dintre cele mai iubite alimente ale românilor

    Trei amici, colegi de clasă încă din clasa întâi şi până la liceu, şi-au dus prietenia mai departe în 2017, când au pus bazele unei afaceri în care fiecare are propria felie. Atât la propriu, cât şi la figurat, pentru că businessul lor are în centru un produs în ispita căruia e greu să nu cazi. Pentru că cine poate spune că nu i-a fost vreodată… Poftă de pâine?

    George Badea este project manager şi consultant în IT şi are experienţă în proiecte internaţionale în telecom şi retail. Cosmin Matea se ocupă de vânzări în telecom şi are în spate mai bine de 16 ani petrecuţi în vânzări şi project management. Alexandru Teodorescu este absolvent de drept, jurist cu experienţă în departamentele de profil ale unor companii din servicii şi ale unor birouri de avocatură.

    Ce îi aduce la un loc de şase ani încoace este Pofta de pâine, numele pe care l-au dat afacerii fondate împreună. „Acest business a început în 2017, în urma unei idei de a avea un business, de a încerca ceva suplimentar joburilor. Iniţial, ne-am dorit să deschidem o reţea de gogoşerii americane, de unde şi numele firmei – Donut Worry Bakery – un joc de cuvinte la vremea aceea”, povesteşte Cosmin Matea.

    După mai multe discuţii şi întâlniri, întâmplarea a făcut să dea peste un pastry chef care colaborează cu mari lanţuri hoteliere şi care, ascultându-le povestea şi gândurile, i-a sfătuit ca, în loc de gogoşi, să facă mai degrabă chifle proaspete pentru burgeri, un produs intens căutat de restaurantele din Bucureşti. „Toată lumea cumpăra atunci chifle congelate, în ale căror reţete se regăseau cel mai des praf de ou, praf de lapte, amelioratori de creştere, potenţiatori de gust şi tot aşa.

    Am făcut convenţia, pe care am reuşit – cu greu – s-o păstrăm şi azi, de a folosi doar produse naturale, adică lapte, ou, făină şi niciodată amelioratori sau potenţiatori.” Aşa că s-au prezentat pe piaţă cu un concept de produs proaspăt, pe care îl livrau în fiecare zi clienţilor, astfel încât ei să nu mai fie nevoiţi să folosească produse congelate. Producţia are loc în fabrica proprie din Popeşti-Leordeni, o hală construită în 2010 şi amenajată pentru producţia celor trei antreprenori în 2021. „În acel an (2021 – n. red.), am hotărât să deschidem a doua linie de business, mai ales că, în primul rând, noi ne doream o pâine bună, coaptă pe vatră, cu specific franţuzesc.

    Aşa am ajuns la Pofta de pâine, de data asta mai experimentaţi, mai conştienţi de riscuri şi mai siguri pe ce ne doream să se întâmple.” Investiţia de început a fost de 85.000 de euro, sumă din care 40.000 de euro au fost fonduri accesate prin programul StartUp Nation. Astăzi, aşadar, Poftă de pâine înseamnă atât livrările de chifle către clienţi în regim B2B (business-to-business), cât şi două magazine fizice proprii, un magazin online şi platformele de social media, unde au loc vânzările de pâine către clienţii finali.

    Pentru chiflele de burger şi baghetele de hot dog, clienţii sunt din industria HoReCa, adică restaurante din Bucureşti şi din localităţile limitrofe, dar au loc livrări constante, săptămânal, şi în Piteşti, Craiova şi Constanţa. Pâinea artizanală, la rândul ei, se găseşte în cele două magazine – din Popeşti-Leordeni şi Otopeni, satul Odăile, dar şi în câteva restaurante şi băcănii din Bucureşti, precum DeSoi, Sabatini, bucătăria.localfood şi altele. „Pentru pâinea artizanală, produsă cu diferite tipuri de făină, atât din România, cât şi din Franţa, şi mai multe tipuri de seminţe, preţurile sunt cuprinse între 6 şi 12 lei, în funcţie de gramaj şi de tipul de pâine. Vedeta noastră este pâinea cu ceapă, apreciată de toţi clienţii noştri, indiferent de vârstă sau de locaţie.”

    În gama de produse şi-au făcut loc şi câteva sortimente de patiserie, făcute tot din aluat natural, precum poale-n brâu, pain au chocolat, twist cu ciocolată, melc cu vanilie şi stafide, cu preţuri cuprinse între 6 şi 8 lei. Pentru Poftă de pâine, anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de puţin peste 4 milioane de lei, cu un profit de aproximativ 8-10%. Compania este angajator pentru circa 26-27 de oameni. „Proiectele derulate în 2022 au fost deschiderea celui de-al doilea magazin de pâine artizanală sub brandul Poftă de pâine, după ce primul a fost inaugurat în decembrie 2021, şi extinderea producţiei de chifle de burger şi baghete de hot dog pentru clienţi noi – un lanţ de pizzerii şi un lanţ de restaurante specializate în burgeri”, mai spune Cosmin Matea.

    Mai departe, cei trei fondatori ai businessului cu pâine vor să continue dezvoltarea, cel mai clar obiectiv în acest moment fiind al treilea magazin propriu. Un alt plan este extinderea portofoliului prin adoptarea unui concept de băcănie artizanală, pentru a susţine şi alţi producători locali artizanali. Deocamdată, căutările sunt în toi pentru cel mai bun loc în care ar putea prinde viaţă această idee. 

    Drumul până aici nu a fost însă lipsit de provocări, mai ales în ultimul an. „Pe lângă preţurile tot mai mari ale materiilor prime, ale energiei şi ale combustibillor, cele mai mari provocări sunt în zona de personal. Piaţa forţei de muncă este din ce în ce mai dificilă, indiferent de domeniu, iar când vorbim de nişe specializate precum panificaţia, este incredibil de greu să găsim noi colegi, mai ales cu o calificare de brutar sau patiser.”

    În plus, deoarece businessul este gândit astfel încât livrările să fie făcute direct, este nevoie şi de şoferi responsabili, un alt segment care vine cu provocări, după cum spun cei trei antreprenori. Aşa că permanent au libere trei-patru posturi. „Lecţii au fost multe şi cred că tocmai asta ne-a încurajat să continuăm, să ne dorim să creştem, să apreciem momentul pe care îl trăim. Poate cel mai important a fost că am reuşit pe alocuri să schimbăm o serie de mentalităţi legate de produse congelate, de amestecuri dubioase şi ieftine pentru o marjă mai mare. Sunt lângă noi clienţi încă din 2018, care acum cumpără de la noi şi pâine şi care ne apreciază produsul, iar asta ne încurajează să mergem mai departe!”  

    Cei trei fondatori ai businessului cu pâine vor să continue dezvoltarea, cel mai clar obiectiv în acest moment fiind al treilea magazin propriu.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Zizzou – atelier de bijuterii din ceramică şi obiecte vestimentare (Baia Mare)

    Fondatoare: Mihaela Pop

    Investiţie iniţială: 84.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 59.000 de lei (11.800 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinele ALTRNTV şi Mesteshukar ButiQ din Bucureşti şi la târguri

    D’OR – brand de haine (Satu Mare)

    Fondatori: Cosmin Mureşan şi Sebastian David

    Investiţie iniţială: 44.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 40.000 de lei (8.000 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    iDecorate – studio de design interior (Bucureşti)

    Fondatoare: Irina Radu

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Beautiful Minds – grădiniţe (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Mitulescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 5 milioane de lei (1 milion de euro)

    Prezenţă: zonele Băneasa şi Pipera din Bucureşti

    Ateepeec – petreceri tematice pentru copii (Bucureşti)

    Fondatori: Mihaela Botea şi Andrei Dănilă

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce nereguli grave descoperite de ANPC în magazinele Lidl. Amenzi de peste 7 milioane de lei

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, vineri, că a dat amenzi de peste 7 milioane de lei în urma a sute de controale la magazinele Lidl din ţară.Comisarii ANPC au găsit mai multe nereguli, printre care produse expirate şi mizerie. 

    De la începutul acestui an şi până în prezent, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a desfăşurat 307 acţiuni de verificare a supermarketurilor Lidl, la nivel naţional.

    În urma neregulilor, comisarii ANPC au dat 481 de amenzi în valoare de 7,3 milioane de lei, 133 de avertismente, au oprit definitiv de la vânzare produse neconforme în valoare de peste 125.000 lei, au oprit temporar serviciile, până la remedierea deficienţelor, în cazul a 38 de magazine din Bucureşti şi judeţele Arad, Prahova, Caraş-Severin, Hunedoara, Neamţ, Iaşi, Constanţa, Olt, Dolj, Braşov, Alba, Mureş, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud şi Ilfov, au propus încetarea practicilor comerciale incorecte în cazul a 66 de unităţi şi au închis temporar, pentru 6 luni, un magazin din oraşul Bacău.

    Cele mai importante abateri de la legislaţia în vigoare, constatate de comisarii ANPC:

    – comercializarea unor produse alimentare cu data durabilităţii minimale depăşită

    – depozitare a unor produse de panificaţie neambalate, în lăzi cu praf şi impurităţi

    – folosirea unor vitrine sau lăzi frigorifice fără grafice de monitorizare a temperaturii, deteriorate sau neigienizate, cu gheaţă în exces, depuneri de praf, mâzgă, resturi alimentare şi de ambalaj, lovite, cu rugină, chedere rupte

    – utilizarea unor rafturi de expunere şi a unor tăvi deteriorate sau neigienizate

    – folosirea unor cuptoare neigienizate

    – comercializarea unor produse fără a avea eticheta cu elemente de identificare privind lotul şi data limită de consum

    – comercializarea unor produse alimentare cu ambalaje depreciate, devidate, cu lovituri mecanice

    – comercializarea unor fructe/legume ca fiind calitatea I când, în realitate, prezentau lovituri mecanice, mucegai şi zone încolţite

    – lipsa de la raft a preţurilor produselor

    – nerespectarea regimului promoţiilor (lipsa de la raft a produsului de referinţă, în cazul comercializării produselor, în sistem multipack, nespecificarea perioadei în care se desfăşura promoţia etc.)

    – neconcordanţe între preţul produselor de la raft şi cel de la casa de marcat

    – existenţa unor condiţii de depozitare necorespunzătoare, cu curăţenie deficitară

    – lipsa menţionării factorilor alergeni de pe etichetele produse în magazine

    – lipsa menţionării ţării de provenienţă a unora dintre produsele

    – nerespectarea temperaturii de depozitare indicate de producător a produselor

    – comercializarea unor produse electrice cu certificate de garanţie incomplete

    – lipsa declaraţiilor de conformitate în cazul unor produse electrocasnice comercializate sau netraducerea acestora în limba română

    – lipsa traducerii în limba română pe etichetele unora dintre produse

    – lipsa menţionării pe etichetă a termenului de valabilitate al produsului

    – comercializarea unor produse cu fibre textile cu risc de inhalare pentru copiii aflaţi în limita de vârstă indicate de producători.

  • Lidl a deschis cel de-al şaselea centru regional logistic, situat în localitatea Fundeni, judeţul Călăraşi, unde se află şi un depozit de 56.000 mp, care a creat peste 250 de noi locuri de muncă

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ ali­men­tar după cifra de afaceri, a deschis la înce­putul lunii decembrie a anului trecut cel de-al şaselea centru regional logistic, care se întinde pe 173.000 mp şi care se află în localitatea Fundeni, judeţul Călăraşi, mai exact, la kilometrul 15 pe Autostrada A2.

    ♦ Depozitul susţine activitatea magazinelor Lidl din zona de sud şi sud-est a ţării, deservind 55 de magazine în acest moment ♦ Acesta este construit pe o suprafaţă ce depăşeşte 173.000 mp ♦ Noul depozit este dotat cu 119 rampe de încărcare şi descărcare a mărfii, iar construcţia lui a durat aproximativ doi ani şi trei luni.

    Lidl, liderul pieţei locale de comerţ ali­men­tar după cifra de afaceri, a deschis la înce­putul lunii decembrie a anului trecut cel de-al şaselea centru regional logistic, care se întinde pe 173.000 mp şi care se află în localitatea Fundeni, judeţul Călăraşi, mai exact, la kilometrul 15 pe Autostrada A2.

    În acest centru regional logistic se află un nou depozit, care are o suprafaţă de 56.000 de metri pătraţi şi care deserveşte 55 de magazine Lidl în acest moment. Noul depozit a creat peste 250 de noi locuri de muncă. Repre­zentanţii Lidl Româ­nia nu au comunicat valoarea in­ves­tiţiei.

    „Este cel mai mare depozit al nostru. Ca ter­men de comparaţie, putem spune că suprafaţa par­­cului logistic în care acesta se află este mai mare decât Parcul Izvor din Bucureşti, depăşind 173.000 mp. Depozitul în sine are o suprafaţă de 56.000 mp. Deschidem acest nou depozit pentru că în ultmii ani am tot crecut reţeaua de maga­zine Lidl. Prin acest nou depozit ne asigurăm că marfa călătoreşte cât mai puţin până la magazine, pen­tru a reduce impactul asupra mediului şi pentru a asigura marfă proaspătă. Distanţa dintre magazi­ne şi depozite este în acest moment de 119 kilo­me­tri“, a spus Cristina Hanganu, director de co­municare şi CSR în cadrul Lidl România.

    Acest nou depozit, susţine Cezar Rotaru, director vânzări şi gestiune stocuri, Lidl România, reprezintă o investiţie pe termen lung, prin care livrările se pot face mai eficient şi cu o grijă mai mare faţă de mediu.

    Totodată, menţionează el, au fost integrate şi soluţii precum energia solară, produsă prin intermediul panourilor fotovoltaice instalate pe acoperişul depozitului.

    „Avem 2.650 de panouri instalate pe aproximativ 24% din suprafaţa acoperişului. Acestea generază circa 1.250 MW pe an”, a precizat Cezar Rotaru.

    Depozitul este dotat cu 119 rampe de încărcare şi descărcare a mărfii, spune directorul de vânzări şi gestiune stocuri al Lidl România, iar construcţia lui a durat aproximativ doi ani şi trei luni.

    O noutate adusă prin acest parc logistic regional al Lidl este instalarea primei staţii de încărcare pentru camioanele electrice, aceasta fiind prima din toate cele şase depozite deţinute de retailer. Flota care deserveşte depozitele Lidl, menţionează Cristina Hanganu, are deja trei camioane electrice.

    Depozitul din Fundeni, mai spune ea, este dotat inclusiv cu spaţii de recreere pentru angajaţi, sală de mese şi teren de sport.

    Anul acesta, reprezentanţii Lidl România spun că îşi vor continua trendul de expansiune, deschizând sau relocând şi alte magazine din reţea, aşa cum au făcut în anii precedenţi, însă nu menţionat câte magazine au plan să inaugureze în 2023.

    Lidl este liderul comerţului local după cifra de afaceri, cu o reţea 347 de magazine la nivel naţional în acest moment.  În 2021, ultimul an pentru care există date publice disponibile, Lidl România a raportat o cifră de afaceri de aproape 15 mld. lei, plus 15%.


     

     

  • Lovitură de teatru: Zara anunţă că va taxa pe cei care cumpără online şi returnează produsele

    Gigantul de modă Zara a început să taxeze cumpărătorii din Spania pentru returnarea cumpărăturilor online, a anunţat miercuri compania, deşi returnările efectuate în magazinele fizice rămân gratuite, raportează Reuters.

    Clienţii trebuie să plătească acum 1,95 euro (2,13 dolari) dacă doresc să returneze piesele de acasă, costul fiind dedus din suma rambursată, a precizat Zara pe site-ul oficial.

    Cu toate acestea, articolele cumpărate online pot fi returnate în continuare gratuit în magazinele fizice, potrivit oficialilor companiei.

    Pe măsură ce pandemia COVID-19 a declanşat o explozie a cumpărăturilor online, clienţii s-au obişnuit să cumpere articole pentru a le încerca acasă, deoarece retururile erau adesea gratuite, ceea ce a crescut costurile pentru comercianţi.

    Inditex, care deţine Zara, va introduce, de asemenea, taxe de returnare în Spania şi pentru alte mărci ale sale, cum ar fi Massimo Dutti şi Pull&Bear.

    La începutul anului trecut, Zara a introdus taxe pentru unele retururi online în Marea Britanie şi pe alte pieţe principale, în urma unor măsuri similare luate de rivali precum Uniqlo sau Next.

  • Viaţa în România devine tot mai grea. Cu cât a crescut costul coşului de cumpărături în ţara noastră

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern.

    ♦ Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 a fost de 16,4% ♦ Demersul ZF, de analiză a preţului pe baza Monitorului Preţurilor, este unul jurnalistic care îşi propune să vadă impactul real al creşterii preţurilor în magazine, la cele mai cunoscute branduri, fiind practic un index al modului în care se vede inflaţia în viaţa de zi cu zi a consumatorilor.

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern, conform calculelor ZF pe baza datelor din Monitorul Preţurilor al Consiliului Concurenţei.

    Practic, în mai puţin de un an şi jumă­tate, un bucureştean a avut o creştere de aproape 40% la acelaşi coş de cumpărături. Spre comparaţie, salariul mediu net lunar la nivel naţional în octombrie 2021 era 3.544 de lei, iar în luna noiembrie a anului 2022, ultima pentru care există date disponibile, ajunsese la 4.141 de lei, având o creştere de 17%. În Bucureşti, arată datele de la Institutului Naţional de Statistică.   

    Aurelian Dochia, analist economic, spunea recent că principalul factor care a dus la creşterea preţurilor la alimente a fost creşterea preţului la energie, gazul fiind foarte important pentru producţia alimentară. În paralel, îngrăşămintele şi inputurile agricole au avut creşteri mari de preţ, atât din cauza pandemiei, cât şi postpandemie, iar apoi din cauza războiului din Ucraina. Mai mult, rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 fiind de 16,4%. În ceea ce priveşte preţurile mărfurilor alimentare, acestea au crescut cu 22% din luna decembrie a anului 2021 până în luna decembrie a anului 2022, conform ultimelor date ale INS.

    Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

    ZF a analizat principalele produse vândute de trei dintre cei mai mari jucători din sectoarele de profil, de la reţelele Auchan, Kaufland şi Carrefour. În cazul Kaufland, potrivit informaţiilor afişate de Monitorul Preţurilor, majoritatea produ­selor lipseau în data de 12.01.2023 din magazinele din Bucureşti.

    Care este explicaţia?

    „Există aproximativ 1,5 milioane de linii (combinaţiile articol-magazin încărcate în Monitorul Preţurilor – n. red.) înregistrate de Kaufland România pe platforma Monitorul Preţurilor, ultima actualizare fiind din 11 ianuarie 2023. Conform obligaţiei legale, Kaufland actualizează săptămânal articolele din categoriile aferente platformei Monitorul Preţurilor, în funcţie de oferta disponibilă”, au răspuns reprezentanţii Kaufland la solicitarea ZF. Ei au adăugat că au în sortimentul Kaufland 9 din cele 11 produse din lista transmisă de ZF pe e-mail sunt listate pe platformă, însă conform datelor din Monitorul Preţurilor nu erau disponibile în magazinele din Bucureşti în acea zi.

    Demersul ZF este limitat de accesul la informaţiile disponibile, publice în ziua în care se realizează analiza tocmai pentru a putea culege date comparabile din surse publice de informare şi cu un nivel înalt de credibilitate.

    ZF a trimis de mai multe ori întrebări către marile reţele în care solicită preţuri la zi pentru cele mai vândute categorii de produse, dar marile magazine nu răspund, astfel că Monitorul publicat de Consiliul Concurenţei sau analiza directă la raft sunt singurele surse de informaţie care pot fi accesate pentru a avea imagini reale legate de evoluţia preţului.

    15% –  creştere preţ salam de Sibiu în reţeaua Kaufland.

    25% – creştere preţ pâine în reţeaua Carrefour.

    30% –  creştere preţ făină în reţeaua Auchan.

    70% – creştere preţ lapte în reţeaua Carrefour.

    100% –  creştere preţ ulei în reţeaua Auchan.


     

     

  • La vânătoare de lux

    Se întâmplă nu rareori ca unii oameni să apeleze la alte persoane care să se ocupe în locul lor de treburi pe care ei nu mai au timp să le facă, aşa cum ar fi cumpărăturile. Au apărut astfel asistenţi personali care se ocupă cu ele, iar dintre ei se disting în ultima vreme unii care se pot lăuda că pot face rost şi de lucruri foarte greu de găsit. Clienţii acestei categorii aparte sunt cei care caută produse de lux pe care nu au mai apucat să le cumpere din diverse motive, cum ar fi faptul că nu au luat suficient de repede decizia de achiziţie ori pentru că există restricţii impuse de producători care vând un număr limitat de articole dintr-o gamă unui client. Mai există şi persoane care nu s-au simţit bine tratate în magazinele de modă de lux şi atunci preferă să lase pe alţii să le cumpere ce doresc.  Cei cărora le cer ajutorul pot fi consideraţi adevăraţi detectivi în materie de modă, scrie Wall Street Journal, fiind capabili să găsească produse epuizate sau pentru care există listă de aşteptare, contra unui comision. De regulă, au acces la asemenea articole datorită faptului că în trecut au cumpărat pentru sine de la diverse magazine de articole de lux şi au ajuns clienţi importanţi ai acestora, împrietenindu-se cu angajaţii, şi pentru că şi-au construit o relaţie bună cu brandurile.

    Se caută bijuterii de la Bottega Veneta, de exemplu, ori genţi cu paiete de la Fendi, sandale de la Hermes sau cizme de la Chanel sau chiar şi produse de la UGG sau Adidas, iar cei care le doresc nu se dau în lături de la a plăti cel puţin câteva mii de dolari pe un produs şi cel puţin câteva sute de dolari comision asistentului personal de cumpărături care reuşeşte să facă rost de el.  

  • Omer Susli a închis două din cele patru magazine Homelux: Pandemia şi apoi războiul ne-au afectat foarte mult

    ♦ „Lăsăm deoparte Homelux momentan, nu mai continuăm cu planul de extindere. Mai avem un plan, vrem să cumpărăm centre comerciale în New York şi în jur, pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii. Scanăm piaţa“, spune Omer Susli.

    Antreprenorul Omer Susli, care a pus bazele reţelei de magazine cu obiecte de amenajări interioare Homelux, a mai rămas doar cu două dintre cele patru unităţi care funcţionau sub acest nume. Proprietarul Homelux a ales să închidă anul trecut două magazine în contextul economic dificil pe care îl traversează România.

    „Aveam planuri de extindere, voiam să ajungem la 20 de magazine, însă pandemia şi apoi războiul ne-au afectat foarte mult. Ne concentrăm pe online acum şi pe cele două magazine cu care am rămas“, spune Omer Susli.

    În prezent, mai sunt funcţionale unităţile Homelux din Focşani (de 1.500 de metri pătraţi) şi din Baloteşti – DN1 Value Centre, fostul centru comercial Prisma (de 10.000 de metri pătraţi). Ambele unităţi închise se aflau în Ploieşti, unul fiind într-un spaţiu închiriat, iar celălalt fiind proprietate proprie şi fiind în prezent ocupat de retailerul austriac de mobilă XXXLutz.

    „Lăsăm deoparte Homelux momentan, nu mai continuăm cu planul de extindere. Nu ne gândim deocamdată să închidem cele două magazine rămase, dar ne concentrăm pe centrele comerciale pe care le-am adăugat în portofoliu în ultimii ani.“

    Omer Susli a cumpărat în 2022 centrul comercial River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea de la Sonae Sierra, dezvoltatorul care are şi mallul Park Lake din Bucureşti. El a mai achiziţionat, tot anul trecut, şi complexul comercial Vitantis Shopping Center din Bucureşti de la fondul de investiţii Revetas Capital Advisors, prin intermediul Praktiker Real Estate România. Proiectul River Plaza Mall a fost inaugurat în noiembrie 2006 şi are o suprafaţă de aproximativ 12.000 de metri pătraţi, în vreme ce Vitantis Shopping Center are o suprafaţă de aproximativ 50.000 de metri pătraţi, fiind dezvoltat pe un teren de 80.000 de metri pătraţi.

    Antreprenorul mai deţine proiecte comer­ciale şi în Tulcea, Râmnicu Vâlcea, Bistriţa şi Bârlad. Mai multe dintre acestea au fost cum­pă­rate de la fondul american de in­vestiţii Portico Investments România.

    În Bârlad, clădirile sunt ocupate de retailerul Lidl şi de o staţie de carburanţi deţinută de compania MOL. În Tulcea, omul de afaceri a achiziţionat un centru comercial în care se regăsesc retaileri precum Lidl, Jysk şi Altex, iar în Drobeta-Turnu Severin, clădirea Fortuna Severin are chiriaşi precum Pepco, Jysk, Romstal, Poşta Română, Penny.

    Omer Susli a cumpărat în 2022 centrul comercial River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea de la Sonae Sierra, dezvoltatorul care are şi mallul Park Lake din Bucureşti. Desen: Romeo Răileanu

    „Vrem să închiriem complet ce avem deja, gradul de ocupare fiind în prezent de 97%. Ne gândim totodată şi la noi locaţii, vedem oportunităţi în piaţă, analizăm în funcţie de potenţialul oraşelor sau de yield. În plus, mai avem un plan, vrem să cumpărăm centre comerciale în New York şi în jur, pe coasta de Est a Statelor Unite ale Americii. Scanăm piaţa“, mai spune Omer Susli.

    În 2022, antreprenorul spunea că, din întregul business Homelux, online-ul generează aproximativ jumătate, uneori chiar 55% din vânzări, crescând în mod accelerat. În 2021, cifra de afaceri a Homelux a fost de 28 de milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de anul precedent.

    În afară de Homelux, Omer Susli mai deţine şi companiile Romtextil – producător de fibre textile, Search Chemicals – firmă specializată în import/ export, Tempo Invest – fabrică de cretă măcinată (carbonat de calciu) şi transport rutier, Travel Tips – agenţie de turism. Omer Susli a avut până în 2017 reţeaua de magazine de bricolaj Praktiker, pe care a vândut-o către britanicii de la Kingfisher. Ulterior, el a pus bazele reţelei de magazine cu decoraţiuni interioare Homelux.

  • Analiză. Sistemul Garanţie-Returnare, revoluţia din magazine: Cum arată azi proiectul care va schimba modul în care vom cumpăra apă şi băuturi răcoritoare?

    ♦ Anul 2023 va fi echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    Anul 2022 a adus noi progrese în procesul de implementare a Sistemului Garanţie-Re­turnare (SGR), conceptul care va schimba modul în care românii vor face cumpărături. A fost creată compania care va administra sistemul, a fost stabilită structura acţionariatului acesteia, din care statul deţine 20%, a fost ales un CEO responsabil şi, cel mai important, a fost stabilită data de la care SGR va fi funcţional în România.

    Anul 2023 va fi practic echivalentul ultimelor sute de metri care trebuie parcurşi până când România se va putea înscrie între ţările care au făcut funcţional acest parteneriat public-privat cu scopul accelerării reciclării ambalajelor, în contextul ţintelor stabilite de instituţiile europene.

    „Nu văd de ce ar mai interveni amânări în implementarea sistemului. Amânarea, dacă va interveni, se va produce printr-o hotărâre a guvernului“, a spus recent Cosmin Teodoru, director general al direcţiei Gestionare Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului.

    Rolul statului în acest sistem este de supraveghere a îndeplinirii cadrului legal, dar şi de „plasă de siguranţă“, în caz că apar probleme.

    „Suntem trei structuri asociative private – Asociaţia Naţională a Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu. Deopotrivă, avem alături de noi în structura acţionariatului reprezentanţii Ministerului Mediului. Un astfel de proiect complex nu poate să meargă de la început conform planului de acasă. Însă cel mai important este că am reuşit să depăşim toate obstacolele şi barierele întâlnite“, a spus Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

    Până în acest moment, zece ţări europene au SGR implementat în diferite etape în timp, cu diverse obiective. Sistemul din România va fi primul care va răspunde nevoilor actuale ale mediului de afaceri, dar şi obiectivelor de mediu care vin dinspre legislaţia europeană cu ţinte ambiţioase din 2025.

    „Universul de retail la care ne uităm este de aproximativ 80.000 de operatori economici, un număr care include atât comercianţii de tip reţea, cât şi comerţul tradiţional sau HoReCa. Vorbim şi de 4.000 de producători şi importatori de băuturi. Aceştia va trebui să se înroleze în platforma pe care sistemul o va dezvolta“, a spus Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

    Site-ul returosgr.ro a fost deja lansat şi cuprinde o platformă de înrolare pentru toţi producătorii, importatorii şi comercianţii care, potrivit legislaţiei, au obligaţii de raportare de date. Acelaşi sistem IT va gestiona şi fluxul de date sau garanţii între comercianţi şi administratorul sistemului. Acest sistem IT urmează să fie scos la licitaţie pentru a selecta furnizorul care va gestiona procesul integral.

    „În acest moment am încheiat un proces intermediar care a presupus o licitaţie de mai mică amploare, care a fost necesară pentru a da drumul procesului de înregistrare. Acest prim proces de licitaţie a fost câştigat de compania slovacă Sensoneo, care a implementat şi sistemul din Slovacia“, a adăugat Julia Leferman.

    Pe piaţă există în acest moment aproape şase miliarde de ambalaje care vor intra începând de anul viitor sub apanajul Sistemului Garanţie-Re­turnare. Este vorba despre ambalajele din plastic, metal şi sticlă care au volume între 0,1 şi 3 litri şi care sunt puse pe piaţă ca ambalaje pentru băuturi.

    „Reţelele mari sunt mai pregătite pentru SGR şi vin cu cereri precise către noi. Retailerii tradiţionali încă mai aşteaptă clarificări. Este foarte importantă amprenta tipului de echipament în magazinele mici. Dacă ai 50-100 mp, fiecare metru sau centimetru contează, comercianţii nu vor să renunţe la spaţiu pentru amplasarea maşinilor, aşa că vor un echipament cât mai mic“, a spus recent Dorin Mihai, director general la Tomra România, furnizor de soluţii automate de colectare a ambalajelor de metal, plastic şi sticlă pentru băuturi în vederea reciclării.

    Toţi comercianţii vor avea la raft, în primele luni, atât produse care vor purta logoul SGR, cât şi produse care nu vor avea acest cod, ceea ce va fi o provocare logistică pentru retaileri.

    „Există o perioadă de tranziţie de un an de zile, până în decembrie 2024, în care ambalajele de dinainte de 30 noiembrie 2023 pot fi listate în conti­nuare şi se pot afla pe raftul comer­cianţilor cu acel mecanism, pentru că fiecare comerciant trebuie să încaseze garanţia separată în sistem, ceea ce înseamnă că în sistemul IT şi la casa de marcat vor fi listate două produse – unul care are aceeaşi denumire cu garanţie şi unul fără garanţie“, a spus Maria Maxim – preşedintele Asociaţiei Retailerilor pentru Mediu.

     

    Data la care va fi implementat SGR? 30 noiembrie 2022

    Cum va funcţiona SGR? Românii vor plăti o garanţie de 0,50 de bani atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi, practic în orice magazin din România. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

     

    Cine este CEO al RetuRO, administratorul SGR?

    Gemma Webb, numită în funcţia de CEO şi preşedinte al directoratului RetuRO Sistem Garanţie-Returnare, va coordona implementarea şi gestionarea sistemului în România, urmând ca în perioada următoare să formeze echipa de management şi să finalizeze demersurile de obţinere a finanţărilor necesare pentru activitatea operaţională a RetuRO. Printre altele, este vorba despre construcţia mai multor centre la nivel regional, unde se vor asigura numărarea, sortarea şi pregătirea pentru reciclare a ambalajelor returnate. O etapă esenţială în implementarea SGR este de asemenea înregistrarea în sistem a aproximativ 4.000 de producători şi importatori de băuturi şi a peste 80.000 de comercianţi. Gemma Webb are peste 25 de ani de experienţă atât B2B, cât şi B2C în industrii precum FMCG, chimică, industria ambalajelor din plastic, print, tutun şi servicii de management al deşeurilor, iar peste 18 ani i-a petrecut în cadrul BAT. În perioada 2012-2017, Gemma Webb a condus operaţiunile din România ale producătorului de ţigarete.

     

  • Antreprenori locali. Dan Pavel, Benvenuti: Creşterea galopantă a preţurilor şi implicit scăderea puterii de cumpărare sunt principalele temeri pentru 2023

    ♦ Retailerul de încălţăminte operează peste 50 de magazine, cele mai multe sub brandul Benvenuti, dar şi unele ce poartă marca Enzo Bertini.

    Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai im­portanţi ju­că­tori din pia­ţa de pro­fil, spune că lucrează cu mai multe scenarii pentru 2023. Vor fi sau nu vor fi noi lockdownuri? Va fi preţul energiei unul mare sau va scădea? Acestea sunt două dintre întrebările pe care an­treprenorul le vede ca fiind esenţia­le în ceea ce priveşte conturarea pla­nurilor de business din acest an.

    „Temerile noastre pentru 2023 sunt legate de creşterea galopantă a preţurilor şi, implicit, de scăderea puterii de cumpărare, de lipsa forţei de muncă, de continuarea sau chiar extin­derea războiului şi de măsurile abu­zive de gen lockdown ale autorită­ţilor“, adaugă el.

    Omul de afaceri se aşteaptă ca noul an să aducă noi creşteri de preţuri la majoritatea produselor, fapt ce se va traduce în scăderea puterii de cumpă­rare. Mai mult, războiul ruso-ucrai­nean de la graniţa României Dan Pavel îl vede ca durând mai mulţi ani. Nu în ultimul rând, în pofida unei e­ventuale crize economice, el se aşteap­tă ca problemele de pe piaţa muncii să se accentueze, adică lipsa de oameni să devină şi mai acută.

    Totuşi, antreprenorul spune că are şi motive de optimism pentru noul an. Evoluţia din ultimele şase luni a businessului Benvenuti e cel mai bun motiv, mai ales dacă cifrele sunt com­parate cu cele din 2020 şi 2021.

    „Anul trecut a fost unul care a început greu, sub auspiciul restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19 şi sub impactul războiului din vecinăta­tea României. Totuşi, el a devenit un an reuşit atât din perspectiva emoţio­nală a revenirii la normalitate – odată cu ridicarea restricţiilor şi cu reduce­rea numărului de cazuri de îmbolnă­viri -, cât şi din cea a rezultatelor bune ale companiilor din servicii, retail, turism sau alte sectoare.“

    În anii de pandemie, mai multe industrii, inclusiv retailul de încălţă­minte, au fost afectate de restricţii. Astfel, în 2020 magazinele non-esenţiale au fost închise temporar, iar apoi, chiar şi în 2021, au funcţionat cu restricţii.

    În primul an de criză sanitară, businessul Benvenuti a scăzut cu peste 25% faţă de nivelul din 2019. Apoi, în 2021, el şi-a revenit, dar nu a ajuns la acelaşi nivel de dinainte de pandemie. Totuşi, în 2022 vânzările au depăşit cu circa 10% nivelul din 2019, când cifra de afaceri a companiei Benvenuti a fost de 132 milioane lei, potrivit da­telor transmise anterior de antrepre­nor. Astfel, 2022 a devenit cel mai bun an din punct de vedere al veniturilor din istoria companiei fondate în urmă cu 18 ani. După cifra de afaceri, Benvenuti este unul dintre cei mai mari cinci jucători din retailul de pan­tofi, genţi şi accesorii din România. Pe primele poziţii se află Deichmann, CCC şi Otter Group.

    „Anul 2022 a fost peste aşteptările noastre, deşi pandemia ne-a afectat o perioadă, iar războiul a fost un şoc. Am revenit la normalitate, au fost ridicate restricţiile, dar a urmat explozia preţurilor la energie şi combustibil. Acesta este cel mai grav aspect astăzi, care va afecta puterea de cumpărare şi economia timp de mai mulţi ani de acum înainte.“

    Antreprenorul afirmă că a învăţat că impredictibilitatea şi necesitatea de a lua decizii într-un termen foarte scurt este noua normalitate pentru companii.

    „Adaptabilitatea, flexibilitatea şi viteza cu care sunt luate deciziile sunt elemente esenţiale în această perioadă, alături de şi mai multă muncă. O veche zicală spune „roata se învârte“, deci azi poţi să fii sus şi mâine jos, sau invers; important e să abordezi calm şi echilibrat fiecare provocare. Interesant este că cei optimişti performează, iar cei cu viziune pesimistă mai repede sau mai târziu eşuează.“

    În acest context, omul de afaceri are în plan să continue expansiunea grupului Benvenuti. Retailerul de încălţăminte operează peste 50 de magazine, cele mai multe sub brandul Benvenuti, dar şi unele ce poartă marca Enzo Bertini.

    „Pentru 2023 avem în plan deschiderea a două magazine, unul Benvenuti şi unul Enzo Bertini, şi renovarea a cinci unităţi Benvenuti.“ Anul trecut compania nu a operat inaugurări.