BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Cifra săptămânii 19 – 25 iulie 2021

  • În timp ce companiile au nevoie de ingineri, constructori, meseriaşi, românii vor să se facă bodyguarzi sau să fugă la muncă în afară

    Conform Indexului locurilor de muncă OLX pentru luna iunie 2021, analizat de ZF, în topul 10 al locurilor de muncă după interesul candidaţilor, pe primele trei poziţii se regăsesc:

    1. Pază şi protecţie

    2. Muncă în străinătate

    3. Internship – muncă temporară – sezonieră

    Dacă ne ducem la polul opus în topul 10 al celor mai căutate meserii de către angajatori, pe primele trei locuri avem:

    1. Ingineri – meseriaşi – constructori

    2. Şoferi – servicii auto – curierat

    3. Lucrători producţie – depozit – logistică

    Deci, în România anului 2021, în timp ce companiile caută ingineri – meseriaşi – constructori, românii, bărbaţii, tinerii vor să se facă bodyguarzi, să plece la muncă în străinătate sau caută un job sezonier.

    Este o discrepanţă foarte mare care arată şi nivelul redus de educaţie din România.

    În iunie 2021, pe OLX, numărul de anunţuri de recrutare pentru ingineri – meseriaşi – constructori era de 15.359, în creştere cu 32% faţă de iunie 2020.

    La polul opus, după interesul candidaţilor, numărul mediu de aplicaţii pentru un post de bodyguard era de nu mai puţin de 10,6.

    Pentru posturile de muncă din străinătate numărul mediu de aplicaţii pentru un post era de 10,2. În medie, o ofertă pentru un post în afară cu un salariu lunar net de aproape 1.900 de euro (este cam mare), se ocupă în
    10 zile.

    În ţară, Horia Rusu, directorul general al retailerului german de bricolaj Hornbach, spunea pentru ZF că are un buget de investiţii de 80 mil. euro pentru deschiderea a încă 3 noi magazine – Constanţa, Bucureşti, Timişoara, dar cea mai mare provocare este găsirea de angajaţi.

    „Găsirea şi calitatea personalului influenţează puternic decizia privind deschiderile de magazine.” El a menţionat că pentru magazinul deschis în Cluj, unde au investit 27 mil. euro, au găsit cu greu angajaţi: Oamenii sunt din ce în ce mai puţin pregătiţi.

    Cum să găsească oameni pregătiţi, educaţi, dornici să muncească, dacă românii vor să se facă bodyguarzi? O meserie respectabilă, dar care  nu necesită foarte multă valoare adăugată.

    Economia României se află pe val, cu o creştere estimată la peste 7% în acest an, dar care riscă să se izbească de un zid în anii următori dintr-un motiv legat nu de investiţii, nici de bani, ci de lipsa oamenilor cu care să se realizeze aceste investiţii.

    Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, spune că „o parte din necazurile pe care le avem astăzi cu forţa de muncă este pentru că unii dintre noi, antreprenorii, am plătit muncitorii necalificaţi, dar şi specialiştii, cu salariul minim pe economie, ceea ce i-a făcut pe oameni să-şi ia câmpii pentru că nu îşi puteau întreţine familia”.

    Sistemul de educaţie se află într-o cădere continuă: dintr-o generaţie, 30% dintre copii abandonează şcoala, iar cei care termină generala luând examenul de Evaluare Naţională reprezintă doar 60-70%.

    Dintre cei care dau bacul, numai 60% îl iau.

    Dintre cei care intră la facultate, doar 70-80% finalizează studiile.

     În aceste condiţii,  numărul celor care au o pregătire superioară este din ce în ce mai redus şi poţi să dai cu tunul şi nu găseşti prea mulţi ingineri sau constructori.

    Din masa salarială de 5 milioane de angajaţi, numai 10% au, oficial, în acte, un salariu de peste 1.000 de euro net pe lună. Iar cei mai mulţi lucrează în administraţia publică, în IT şi în bănci.

    Aceasta este realitatea de pe piaţa forţei de muncă, unde companiile au nevoie de un anumit tip de angajaţi, iar piaţa le oferă bodyguarzi.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Indexul locurilor de muncă OLX. Ofertele pentru locurile de muncă în străinătate se ocupă cel mai repede

    ♦ În medie, ofertele pentru locurile de muncă din străinătate s-au ocupat în 10 zile luna trecută ♦ Salariul net lunar pentru un post în străinătate era de aproape 1.900 de euro în luna iunie, pe primul loc în clasamentul celor mai mari salarii oferite de angajatori ♦ Următoarele sectoare în clasamentul celor mai rapid ocupate poziţii au fost cel pentru personal medical şi cel de bone-menajere. 

    Ofertele pentru locurile de muncă din străinătate s-au ocupat cel mai repede în luna iunie a acestui an, cu o medie de 10 zile, conform datelor de pe platforma OLX. De altfel, salariul lunar net oferit pentru un job în străinătate este pe primul loc în clasamentul celor mai mari salarii oferite de angajatori, cu o medie de aproape 1.900 de euro în iunie 2021.

    De altfel, luna trecută, mai mult de 10 candidaţi au aplicat pentru un post în străinătate, aproape la egalitate cu numărul de aplicări de pe prima poziţie din clasament, cel pentru locurile de muncă din sectorul de pază şi protecţie.

    Pe următoarele locuri în clasamentul celor mai rapid ocupate poziţii au fost cea pentru personal medical, cu o medie de ocupare de 13 zile, şi cea de bone-menajere, care s-a ocupat în circa 15 zile în iunie 2021.

    Luna trecută, cei mai căutaţi angajaţi din pia­ţa locală a muncii au fost inginerii – meseriaşii – con­structorii, cu 15.359 de anunţuri postate de an­gajatori pe platforma OLX, în creştere cu 7% faţă de luna anterioară şi cu 32% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, angajaţii din categoria şoferi – servicii auto – curierat, cu 11.607 anunţuri pos­tate, în creştere cu 20% faţă de luna pre­ce­dentă şi cu 123% faţă de luna iunie din anul 2020, precum şi lucrătorii din producţie – depozit – logistică cu 11.276 de anunţuri postate, cu 2% mai multe faţă de luna precedentă şi cu 242% mai multe faţă de luna iunie din anul trecut.

    „Cererea pentru angajaţii din categoriile de lucrători producţie – depozit – logistică, şoferi-servicii auto-curierat şi ingineri – meseriaşi – constructori a crescut semnificativ de anul trecut. Principalele motive ale creşterii au fost faptul că aceste sectoare au avut mai multe posturi disponibile faţă de perioada de dinainte de pandemia de COVID-19, comerţul elec­tronic şi livrările au dus la creşterea sectorului de şoferi – servicii auto – curierat, creşterile din sectorul de imobiliare au dus la evoluţia cererii pentru joburile în construţii, iar recuperarea afacerilor după perioadele de lockdown şi creşterea activităţii de recrutare de după au fost motoarele sectorului de logistică – producţie“, a explicat pentru ZF Mihail Dimitrov, business manager în cadrul OLX Locuri de muncă.

    În luna mai, candidaţii români au aplicat cel mai mult pentru joburi în sectorul de pază şi pro­tec­ţie, cu 10,6 candidaţi pentru o poziţie, pentru lo­curi de muncă în străinătate (10,2 candidaţi pe post) şi internship – muncă temporară – se­zo­nie­ră, cu o medie de 7,9 candidaţi care aplică pentru o poziţie, conform datelor de pe platforma OLX. 

    Pe judeţe, cele mai multe oferte de locuri de muncă în luna mai a acestui an au fost în Bucureşti-Ilfov, respectiv 18.868, în creştere cu 16% faţă de luna precedentă şi cu 71% faţă de luna iunie a anului trecut, urmat de Braşov cu 4.528 de anunţuri de angajare, în scădere cu 10% faţă de luna precedentă şi în creştere cu 112% faţă de aceeaşi lună din anul trecut, şi de Cluj cu 4.383 de anunţuri de locuri de muncă postate de angajatori în luna mai, în creştere cu 12% faţă de luna mai şi cu 71% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, conform datelor de la OLX.

    La nivel de salarii, câştigătorii lunii iunie au rămas lucrătorii din străinătate, cu o medie sa­la­ria­lă lunară netă de aproape 1.900 de euro, ur­maţi de cei din categoria şoferi – servicii auto – cu­rierat, cu circa 1.100 de euro net şi de agenţi – con­sultaţi în vânzări, cu o medie salarială lu­nară netă de aproape 850 de euro.

  • Unde se află singurul loc din lume unde toate salariile sunt publice – chiar şi pentru cei care lucreaza de acasă – şi ce se întâmplă la noi în ţară?

    Imaginaţi-vă un scenariu în care toate anunţurile de angajare menţionează nivelul salarial oferit pentru fiecare poziţie scoasă la concurs. Sună bine, nu? Ei bine, asta se întâmplă în Colorado, SUA, unde o lege îi obligă pe angajatori să publice salariile, chiar şi pentru joburile remote. Ce se întâmplă la noi?

    Diana este Product Marketing într-o multinaţională din IT, iar pentru ea, publicarea salariului în anunţul de angajare este o dovadă «de bun simţ» din partea angajatorului.

    „Economiseşti timp şi resurse, de ambele părţi. Dacă ştii exact intervalul financiar în care te încadrezi, nu mai trebuie să te pregăteşti pentru interviu, să cauţi informaţii despre companie, să vezi care e evoluţia în piaţă sau ce zic angajaţii etc.  pentru ca apoi, după multe interviuri, să îţi dai seama că aşteptările tale salariale depăşesc bugetul lor”, spune Diana.

    Pregătirea serioasă pentru un interviu necesită multă cercetare, timp, efort şi energie pentru un candidat, de aceea este normal şi de bun simţ, spune ea,  să ştii de la început dacă jobul pentru care aplici îţi îndeplineşte aşteptările salariale.

    „Ca să evit astfel de situaţii, eu întreb de la primul interviu cu HR-ul care este intervalul salarial pe care mi-l pot oferi, însă de fiecare dată mi se spune că e confidenţial. Şi atunci prefer să spun eu care este suma minimă pe care o pot accepta. Până la urmă, oricât de interesant ar suna jobul şi cât de bună ar fi compania, nu vreau sa fac o schimbare de job care să nu mă mulţumească şi din punct de vedere financiar”, spune Diana, care admite că a ajuns la această concluzie după mai bine de 15 ani de muncă şi 5 joburi schimbate.

    Salariile „la vedere” reprezintă un subiect controversat în România, unde, chiar dacă unii candidaţi pun presiune pe angajatori să publice salariile în anunţurile de recrutare, companiile nu fac asta decât foarte rar.

    „Angajatorii nu sunt dispuşi să transparentizeze salariile decât în rare cazuri şi mai ales pentru salariile mici, unde rata de refuz şi cea de plecare din companie sunt atât de mari încât şi firmele doresc să limiteze discuţiile cu candidaţi neinteresaţi din start”, a explicat Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Moda publicării salariilor în anunţurile de angajare a existat totuşi, în unele domenii, înainte de pandemie. În 2019, când piaţa muncii se confrunta cu un deficit acut de oameni, retailerul Profi menţiona, în anunţul de recrutare, nivelul salarial oferit pentru casieri (salariul minim pe economie la acea vreme) plus un bonus de retenţie (de 240 de lei brut), întrucât fluctuaţia mare de personal era în primele 3 luni de la angajare. Şi lanţul de restaurante de tip fast food McDonald’s a publicat salariile în anunţurile de angajare, în încercarea de a atrage candidaţii.

    Pe platforma de recrutare online eJobs, unde sunt în prezent peste 33.000 de anunţuri de recrutare postate de angajatori, mai puţin de 10% din numărul de anunţuri au salariul publicat. Numărul de anunţuri cu salariul „la vedere” creşte de la un an la altul, însă încă vorbim de puţini angajatori care sunt dispuşi să facă acest efort de transparenţă, cu toate că la nivel european acest subiect începe să ocupe tot mai mult agenda publică, mai ales la nivelul Comisiei Europene.

    „Principalul motiv pentru care există o preocupare atât de mare pentru acest subiect este eliminarea diferenţelor de salarii pe alte criterii decât cele strict profesionale (gen, vârstă, naţionalitate etc.). Din fericire, România stă destul de bine din acest punct de vedere şi se află pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce priveşte salariile pe care le primesc femeile versus salariile pe care le primesc bărbaţii pentru aceleaşi poziţii. Cu toate acestea, ar fi o măsură binevenită şi pentru noi, ar transparentiza piaţa şi ar da mai multă încredere candidaţilor în angajatori”, a explicat Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Bogdan Badea, CEO, eJobs:„Joburile care au salariul publicat în anunţul de angajare au cu 40% mai multe aplicări decât celelalte.”

    Practicile şi politicile de resurse umane diferă de la ţară la ţară, dar transparenţa salariilor nu reprezintă o regulă. O căutare pe platforma de socializare de business LinkedIn, care are şi o secţiune de joburi, demonstrează că ţări precum Franţa, Olanda, Spania ori Italia nu publică salariile, în timp ce în Marea Britanie este o practică frecventă. Nici în Statele Unite nu este obişnuit să publici pachetul salarial, iar legea din Colorado, aplicabilă din 2019 pentru a evita discriminarea candidaţilor, amendează angajatorii care nu publică nivelul salarial în anunţurile de angajare. Cu toate acestea, legea din Colorado şi practicile de angajare din perioada pandemiei au condus la o altă anomalie: angajatorii din State care vor să recruteze angajaţi care să lucreze de la distanţă specifică în anunţul de angajare că nu vor candidaţi din Colorado, pentru a evita dezvăluirea nivelului salarial, cerut de lege.

    S-ar crea probabil un elan pozitiv dacă anumiţi angajatori, de top, lideri în industriile lor, ar face gestul demonstrativ de a publica salariile, spune Raluca Pârvu. Momentan, nu există acest trend şi niciunul dintre clienţii companiei pentru care ea lucrează nu a iniţiat acest demers.

    „Trebuie precizat că sunt industrii şi tipuri de joburi (experţi, management mai ales) unde există o competiţie acerbă pentru talente, şi un grad înalt de confidenţialitate pe salarii, astfel încât nici măcar nu se transmit oferte de muncă prin e-mail, ci doar prin viu-grai. Nici joburile remote nu fac excepţie, abia începem să vedem în anunţuri o pondere mai mare şi afişată din start a muncii la distanţă. Adesea însă, observăm şi precizarea că jobul e remote până la terminarea crizei sanitare”, a mai spus Raluca Pârvu.

    Raluca Pârvu, business manager, BPI Group: „Sunt industrii şi tipuri de joburi unde există o competiţie acerbă pentru talente şi un grad înalt de confidenţialitate pe salarii, astfel încât nici măcar nu se transmit oferte de muncă prin e-mail, ci doar prin viu-grai.”

    Retailul şi transportul sunt domeniile în care angajatorii publică cel mai des nivelul salarial, iar acest efort de transparentizare este binevenit atât pentru candidaţi, cât şi pentru angajatori. Pentru companii, avantajele sunt chiar mai numeroase: ar creşte gradul de relevanţă a candidaţilor pentru că ar aplica doar cei care sunt mulţumiţi de oferta salarială, ar scădea rata neprezentării la interviu, negocierea salarială s-ar face mai rapid, ar evita situaţiile în care pierd timp şi energie pentru a trece cu anumiţi candidaţi prin toate etapele unui interviu pentru ca, la final, să se lovească de bariera negocierii salariale.

    „Şi mai există un argument foarte important pentru ei: joburile care au salariul publicat în anunţul de angajare au cu 40% mai multe aplicări decât celelalte”, adaugă CEO-ul eJobs.

    Transparentizarea salariilor are legătură strânsă cu echitatea internă şi diversitatea. Acestea sunt cu adevărat şantierele importante pentru echipele de HR, pentru că acolo avem mult de lucru – dacă rezolvăm discriminările de vârstă, gen, sex, etnie, vom ajunge şi la publicarea salariilor, crede Raluca Pârvu.

    „Dar cât timp, în unele ţări, o femeie primeşte până la 20% mai puţin la salariu decât un bărbat, nu vom obţine această transparenţă. Idem, atât timp cât în companii vor exista discrepanţe mari între salariile pe acelaşi post, din varii motive, publicarea veniturilor ar tulbura şi salariaţii existenţi, nu doar potenţialii candidaţi”, a concluzionat Raluca Pârvu de la BPI Group.

  • Pe mulţi, Glovo, Uber, Freenow, TakeAway, Food Panda etc. i-au salvat în această criză

    Dacă economia digitală de astăzi, cu eMag, Uber, Freenow, Glovo, FoodPanda, Takeaway, Airbnb, Booking, Fashion Days, Vivre etc. ar fi existat în criza anterioară din 2008/2009, economia României ar fi rezistat mult, mult mai bine, iar oamenii nu ar fi fost atât de afectaţi de pierderea joburilor şi de tăierea salariilor/veniturilor.

    Toate platformele ride-sharing, de livrări de mâncare, de fashion, toate marketplace-urile absorb şi susţin o parte din vânzările companiilor mici şi mijlocii şi dau de lucru în orice moment la zeci şi chiar sute de mii de oameni.

    Prea puţină lume îşi dă seama ce înseamnă să-ţi pierzi jobul într-o criză, dar să ai posibilitatea ca a doua zi să te poţi înrola într-o platformă de Uber, Freenow, Bolt sau Glovo, Takeaway, Tazz, ca să dau câteva nume, şi să poţi să ai de lucru chiar de a doua zi şi chiar să câştigi mai mult decât în jobul consacrat. Pe Uber poţi să câştigi între 2.000 şi 5.000/6.000/7.000/8.000 de lei pe lună, bineînţeles că în funcţie de cât lucrezi, de câte ore stai în trafic şi câte comenzi eşti dispus să iei. Algoritmul Uber, ca de altfel al tuturor celor cu ride-sharing, îi favorizează la comenzi pe cei care muncesc, pe cei care stau în trafic nu o oră sau când au chef ei, ci atunci când clientul are nevoie. La fel se întâmplă şi pe Glovo, unde poţi să iei 200-300 de lei pe zi, ceea ce poate însemna între 6.000-9.000 de lei pe lună. Şi aplicaţia te premiază dacă ai muncit bine, dacă ai luat comenzi, dacă clienţii au fost mulţumiţi.

    Pentru că această criză ne-a prins cu aceste alternative de job, piaţa muncii nu s-a prăbuşit şi nu vedem creşterea şomajului sau oameni nemulţumiţi că nu au unde să lucreze. Pentru o parte, Uber reprezintă o suplimentare a veniturilor, exact atunci când cineva are nevoie de mai mulţi bani.

    Discuţiile cu şoferii de pe Uber sunt fascinante, iar motivele pentru care aleg să facă Uber sunt extrem de interesante.

    Pentru că aceste aplicaţii există şi reuşesc să absoarbă chiar sute de mii de oamenii în marile oraşe, în piaţă s-a creat un gol de resurse umane pentru celelalte afaceri.

    Este mai greu să ai aceste aplicaţii în oraşele mijlocii şi mici, acolo unde oamenii pot merge pe jos sau unde preferă să mănânce mâncare făcută în casă, ieşitul în oraş fiind considerat mult prea scump.

    Pentru că această criză ne-a prins cu o creştere a economiei digitale, cu un necesar extraordinar de oameni care să lucreze, până la urmă pe cont propriu, pentru aceste platforme, veniturile tuturor nu au fost afectate. Românii au mers cu Uber, au comandat de pe Glovo, Food Panda sau Taz, ceea ce a făcut ca banii să se mişte.

    Bineînţeles că toată lumea este frustrată că aceste platforme iau 20-30% din veniturile fiecăruia, dar care ar fi alternativa?

    Gândiţi-vă câţi ar fi rămas fără bani şi fără job dacă nu ar fi existat Takeaway. Am dat un exemplu banal.

    E-commerce-ul, platformele de marketplace, platformele de booking, de Airbnb etc. schimbă businessuri întregi şi devin adevăraţi angajatori în piaţă.

    Aceste aplicaţii/platforme pun presiune şi pe piaţa salarială, în sensul că multe firme vor fi nevoite să se raporteze de acum înainte nu la salariul minim pe economie, ci la câştigurile obţinute de cei care lucrează pentru aceste platforme.

    Toată lumea spune că e-commerce-ul din România este abia la început şi că va fi o altă lume atunci când ponderea comenzilor online va ajunge la 50% din totalitatea vânzărilor.

    România nu are o problemă cu şomajul, nu că nu ar exista, ci că mulţi nu se înregistrează pentru că au alternative de a obţine venituri.

    Dincolo de a fi înrolat pe Uber, Bolt, Food Panda, Glovo, mulţi „şomeri” au ajuns specialişti în Bitcoin şi în pariuri, două pieţe care pur şi simplu au explodat într-o perioadă extrem de scurtă.

    Nu multă lume înţelege ce se întâmplă pe piaţa muncii şi nu are răspunsuri la întrebările: „unde a dispărut oferta de forţă de muncă, pentru că ea nu mai există?“ şi „de unde au bani cei care sunt şomeri ai zilelelor noastre adică cei care nu au un loc de muncă dar nici nu-l caută, pentru că au alte resurse?“

    (cristian.hostiuc@zf.ro

  • Reduceri de costuri post-pandemie: Jumătate din companiile londoneze iau în calcul ca angajaţii să lucreze cinci zile pe săptămână de acasă

    Aproape jumătate din companiile londoneze se aşteaptă ca angajaţii lor să lucreze de acasă cinci zile pe săptămână odată ce va lua sfârşit criza sanitară, iar firmele mici sunt mai predispuse la o asemenea mişcare prin comparaţie cu marile societăţi, notează Bloomberg.

    Afirmaţia se bazează pe un sondaj realizat de Camera pentru Comerţ şi Industrie din Londra în care au fost incluşi 520 de lideri de business, scoţând la iveală faptul că tot mai multe firme au declarat că principala grijă a angajaţilor cu privire la întoarcerea la birou constă în contractarea coronavirusului.

    În timp ce majoritatea economiştilor sunt de părere că munca în regim remote va continua într-o formă sau alta după terminarea pandemiei, datele subliniază impactul exercitat asupra spaţiului de lucru, care s-ar putea traduce printr-un număr redus de paşi în marile oraşe şi vânzări mai mici pentru businessurile care depind de întoarcerea oamenilor la birou.

    Un studiu separat al reţelei de socializare pentru mediul de afaceri LinkedIn spune că peste două treimi din angajatorii britanici se aşteaptă ca stafful să revină la birou, lunea şi marţea urmând să fie cele mai aglomerate zile de muncă. Aproape jumătate dintre angajaţi vor să îşi împartă timpul între domiciliu şi birou.

    „De asemenea, munca hibridă va oferi joburi oamenilor care s-au confruntat anterior cu probleme precum locaţia, diverse dizabilităţi sau responsabilităţi”, spune Janine Chamberlin, UK country manager al LinkedIn.

    Aproape 6 milioane de joburi din Regatul Unit care pot fi realizate de oriunde riscă să fie externalizate către alte ţări, conform unui raport al Tony Blair Institute for Global Change, grup de cercetare fondat de fostul premier al Marii Britanii.

     

  • Ameninţarea cu care se confruntă multinaţionalele din România: angajaţii nu mai pleacă să lucreze pentru concurenţa din ţară, ci să lucreze pentru companii străine, dar din România

    O discuţie cu un director din BIG4: Aveţi de lucru, aveţi contracte? Da, avem, nu-i asta problema, clienţii au revenit, de fapt nici nu au plecat, dar au apelat la un alt fel de consultanţă. Problema este că nu avem oameni, chiar putem ajunge să nu mai avem cu cine să facem proiectele angajate. Înainte puteai să mai iei de la concurenţă dacă aveai neapărat nevoie. Acum însă, cei care îşi caută de lucru nu se mai uită în ţară, ci prima dată se uită la poziţiile din străinătate. Dar nu să plece să lucreze acolo, ci să lucreze de aici, din România. Iar asta începe să devină o problemă importantă, pentru că diferenţele salariale sunt destul de mari. Nu mai poţi să-i ţii aici, oricât
    le-ai creşte salariile.

    Toată lumea are nevoie de oameni, toată lumea caută talente, în special Occidentul, care îmbătrâneşte, iar generaţiile ies la pensie fără să vină cineva în urmă.

    Japonia, Germania sunt principalele ţări ameninţate.

    Această criză adusă de Covid a deschis o oportunitate fantastic la nivel global, care schimbă modul de lucru.

    Marile companii, marile multinaţionale, marile branduri pot recruta oameni de peste tot din lume fără să-i mai aducă să lucreze la sediul central. Pot lucra de unde sunt ei, de unde vor ei. Şi scade şi costul salarial, pentru că un român care lucrează de la Bucureşti sau din Cluj sau din Timişoara pentru o multinaţională americană nu va primi acelaşi pachet salarial ca un american.

    Spre exemplu, PwC, una dintre firmele BIG4, tocmai a anunţat la nivel mondial că vrea să-şi majoreze numărul de angajaţi cu 100.000 în următorii 5 ani, pentru a face faţă solicitărilor clienţilor legate de ESG. Toate companiile mari încep să dea atenţie acestui acronim legat de environment, sustenabilitate şi guvernanţă, la care investitorii încep să se uite tot mai mult. Vă daţi seama că cele 100.000 de posturi vor fi deschise pentru întreaga lume.

    Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România, cea mai importantă platformă de recrutare online, spune că, din cele peste 33.000 de joburi noi, apărute în luna mai, a doua cea mai bună lună din istoria eJobs, 87% au fost postate de angajatori din România, 7,8% de cei din străinătate şi 5,2% au fost joburi remote.

    „Atât pentru străinătate, cât şi pentru remote, vedem o creştere substanţială a numărului de poziţii nou deschise. În ceea ce priveşte munca remote, surpriza este cu atât mai mare, cu cât predicţiile generale vizau o reîntoarcere, din vară, a angajaţilor la programul clasic de muncă, la birou”, menţionează ea.

    Zoom a deschis o piaţă mondială pentru cei din ţară, care pot acum
    să-şi caute de lucru în afară fără să mai lucreze acolo.

    Acest lucru va pune o presiune extraordinară pe companiile din România, care trebuie să se bată pentru ţinerea talentelor nu numai cu concurenţa din ţară, ci şi cu lumea întreagă.

    Modul de lucru hibrid, remote work, a devenit o obişnuinţă şi, chiar dacă aduce cu sine mari probleme psihologice, de anxietate, de depresie, începe să devină o normă.

    Cei din România, care au un loc care le permite să lucreze de acasă, dintr-un Starbucks, dintr-un work space,  pot să lucreze pentru orice din lume şi chiar o vor face, în primul rând pentru diferenţa salarială.

    Din acest motiv, directorul din BIG4 vede în faţa ochilor această ameninţare care vine peste el, dar şi peste celelalte companii: angajaţii să nu mai plece la concurenţă, să schimbe doar clădirea de birouri, ci să lucreze din România pentru o multinaţională din afară.

    Acest lucru se întâmplă deja, iar trendul va continua. Problema este că firmele din România nu au unde să se ducă după angajaţi, pe acelaşi model.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Unde a lovit pandemia. Se văd primele efecte în auto, pe piaţa jocurilor de noroc, a restaurantelor şi în call-centere. Top 20 de companii cu cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi în 2020

    ♦ Romsilva, compania de jocuri de noroc Hattrick Bet (Casa Pariurilor) şi Automobile Dacia ocupă primele trei locuri în top. ♦ Cumulat, cele 20 de companii din clasament au cu 16.000 de oameni mai puţin faţă de 2019.

    Industria auto a pierdut în 2020 peste 5 miliarde de euro din cifra de afaceri, iar datele preliminare arată că multe dintre marile fabrici au restructurat sute de locuri de muncă în anul pandemiei. Tendinţa însă a fost vizibilă încă din 2019, când producătorii de componente auto au fost pentru prima dată prezenţi în topul firmelor cu reduceri de personal şi nu doar în cel al companiilor care creează locuri de muncă.

    Automobile Dacia, DRM Draxlmaier România Sisteme Electrice, Compa, RAAL, Yazaki România şi Kromberg & Schubert România au în bilanţurile din 2020 cu peste 5.300 de angajaţi mai puţin faţă de 2019, arată o statistică realizată pentru ZF de platforma de analiză confidas.ro, analiză bazată pe datele preliminare pe anul 2020, în condiţiile în care nu toate companiile din România şi-au depus bilanţul până în acest moment.

    În 2020, cele 20 de companii din clasamentul celor cu cele mai mari scăderi ale personalului au pierdut aproape 16.000 de angajaţi.

    Clasamentul companiilor care au avut cele mai mari scăderi ale numărului de angajaţi anul trecut faţă de 2019 este condus de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, cu o scădere de mai mult de 1.200 de angajaţi în 2020 faţă de 2019.

    Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi admi­nistrează 3,13 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului, respectiv 48% din totalul suprafeţei cu păduri din România, conform datelor de pe site-ul instituţiei.

    La finalul anului trecut au apărut in­formaţii în presă despre posibile disponi­bilizări de mare amploare la nivelul Romsilva, însă instituţia a negat informaţiile, spunând că nu există intenţia unor concedieri colective.

    Pe locul al doilea în clasamentul com­paniilor cu cele mai mari scăderi ale perso­nalului a fost Hattbrick Bet, compania care operează brandul de jocuri de noroc Casa Pariurilor, cu o scădere de aproape 1.150 de angajaţi în 2020 versus 2019. De altfel, pandemia de COVID-19 a fost o piatră de încercare pentru companiile din industria jocurilor de noroc din România.

    Restricţiile impuse de autorităţi au închis sălile de jocuri pentru o bună parte a anului 2020, iar acest lucru se vede în rezultatele financiare ale companiilor din industrie.

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a completat topul trei al scăderilor de personal de anul trecut. În 2020, pandemia a tăiat 27% din cifra de afaceri a Automobile Dacia şi mai bine de 1.000 de locuri de muncă. Numărul angajaţilor compania a scăzut cu 7,2% în 2020 comparativ cu 2019, până la 13.685 de salariaţi, revenind după patru ani sub pragul de 14.000 de angajaţi.

    În top este prezentă şi compania Oracle România, cu o scădere de mai mult de 1.000 de angajaţi anul trecut. Reprezentanţii Oracle România explică însă  faptul că scăderea numărului de angajaţi în 2020 vs 2019 vine după ce 1.000 de angajaţi ai companiei au fost mutaţi pe o altă entitate juridică. ”Schimbarea numărului de angajaţi din 2019 faţă 2020 s-a datorat unei reorganizări. Am înfiinţat o nouă entitate juridică în ţară şi aproximativ 1.000 dintre colegii noştri au fost mutaţi din Oracle România în noua organizaţie, Oracle Global Services Romania Ltd. angajarea continuă.Deci, în total nu a existat nici o scădere a numărului noastre numărul de angajaţi, ci o creştere. Suntem în angajare continuă”, au transmis reprezentanţii companiei.

    O altă tendinţă vizibilă în clasament este scăderea numărului de angajaţi din companiile de recrutare în regim temporar, trei companii din această industrie fiind prezente în top, respectiv Barnett Mccall Recruitment (-918 angajaţi), Lugera & Makler (-894 de angajaţi) şi Adecco Resurse Umane (-646 de angajaţi).

    În clasament apare şi OMV Petrom SA, unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală. Compania a înregistrat anul trecut o scădere cu 865 a numărului de angajaţi, comparativ cu anul 2019.

  • De ce sunt mici salariile din România? O investiţie mare dacă generează 1.000 de joburi prost plătite nu ar trebui să bucure pe nimeni

    Recentul anunţ al germanilor de la Dräxlmaier ,care vor construi o fabrică de baterii pentru maşini electrice la Timişoara, aduce în prim-plan o problemă structurală a economiei: de ce nu reuşim, la 14 ani de la intrarea în UE, să creştem nivelul de calificare al angajaţilor în aşa fel încât să câştige mai bine?

    „Salariile mici se dau unei forţe de muncă nespecia­li­zate, care lucrează la bandă, unde investiţia pentru pregă­tirea personalului este mică. Sunt meserii conjuncturale, de care o fabrică are nevoie pentru un anumit produs. Trebuie să renunţăm la acest avantaj comparativ pe care l-am avut până acum câţiva ani, şi anume costul scăzut al forţei de muncă. Am avut salarii mici, o situaţie a sala­rizării sub nivelul mediei europene şi asta a atras investiţii străine cu consecinţe grave, negative, pentru economie“, a explicat profesorul de economie Mircea Coşea.

    În Timişoara, unde va fi demarată noua investiţie, un muncitor într-o fabrică auto câştigă, în medie, circa 2.000 de lei net pe lună (3.500 de lei brut). În Timiş, unul dintre cele mai bogate judeţe ale ţării, salariul mediu era în luna martie a acestui an de 3.785 de lei net.

    O analiză a ZF pe baza datelor publice arată că în trei dintre cele patru fabrici ale Dräxlmaier din România salariul mediu net al angajaţilor este mai mic decât salariul mediu net din judeţ.

  • Cum va arăta tabloul pieţei muncii la finalul pandemiei: angajatorii vor recruta mai greu; va creşte rata de fluctuaţie din companii; salariile vor reîncepe să crească; candidaţii vor fi atraşi de joburile din străinătate

    Schimbarea pe care o întrevăd cei mai mulţi angajatori la finalul pandemiei, dar şi de care se tem cel mai mult este creşterea ratei de fluctuaţie din companii. Pe acest fond, un alt motiv de îngrijorare pentru recrutori este că vor avea din nou dificutăţi în a găsi candidaţi sau că joburile din străinătate vor fi prima opţiune pentru o bună parte dintre specialişti sau muncitori calificaţi, sunt concluziile celui mai recent sondaj derulat de platforma locală de recrutare eJobs.

    Schimbarea pe care o întrevăd cei mai mulţi angajatori la finalul pandemiei, dar şi de care se tem cel mai mult este creşterea ratei de fluctuaţie din companii. Pe acest fond, un alt motiv de îngrijorare pentru recrutori este că vor avea din nou dificutăţi în a găsi candidaţi sau că joburile din străinătate vor fi prima opţiune pentru o bună parte dintre specialişti sau muncitori calificaţi, sunt concluziile celui mai recent sondaj derulat de platforma locală de recrutare eJobs.

    “Cu o revenire spectaculoasă a unor sectoare care anul trecut au fost puse în stand-by, precum HoReCa sau turism, deja companiile încep să ducă o luptă acerbă pentru atragerea candidaţilor relevanţi. În plus, din toamnă, cu toţii se aşteaptă la o revenire şi la o serie de schimbări în relaţia cu candidaţii şi cu angajaţii”, spun reprezentanţii eJobs într-un comunicat de presă.

    Sondajul eJobs arată că 44% dintre specialiştii în resurse umane estimează că angajaţii vor cere permanentizarea modului de lucru remote, iar 22% preconizează o creştere a salariilor.

    ”Timp de un an de zile am spus că suntem pe o piaţă a angajatorilor şi că, pentru prima oară, după mult timp, candidaţii şi angajaţii nu mai fac regulile jocului. Tot atunci am spus că lucrurile nu vor sta prea mult aşa şi că repoziţionarea balanţei se va face mai repede decât ne aşteptăm. Iată că a venit acel moment, iar angajatorii îşi fac deja planurile pentru toamnă ţinând cont de o serie de schimbări care vor apărea foarte curând sau care deja au început să apară”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales, eJobs România.

    Ea apreciază că pentru angajatori se anunţă o perioadă extrem de competitivă, în special pentru recrutarea acelor oameni care intră în categoria talentelor cheie, În plus, multe companii ies din această pandemie cu brandul de angajator ştirbit, motiv pentru care 17,3% dintre respondenţi se tem că nu vor reuşi să-şi reconstruiască reputaţia, iar 42% cred că, pentru a reuşi să atragă oameni cheie, va trebui să investească foarte mult în recrutare şi în employer branding

    38% dintre reprezentanţii departamentelor de HR participanţi la sondaj au răspuns că specialiştii îşi vor găsi cel mai uşor de muncă la finalul pandemiei, mai ales că nici în ultimul an nu au dus lipsă de oportunităţi. 24,1% spun că foarte căutaţi vor fi muncitorii calificaţi, 19% îi nominalizează pe IT-işti, 10,3% pe tinerii fără experienţă, iar 8,5% pe muncitorii necalificaţi.

    ”Sunt însă şi efecte pozitive la care se aşteaptă recrutorii, iar principalul este legat de felul în care s-a schimbat abordarea candidaţilor faţă de un loc de muncă. 67% dintre respondenţi cred că vor vedea candidaţi care vor veni la interviuri cu aşteptări mult mai realiste decât înainte de pandemie. 24,5% pun pe aceeaşi listă şi speranţa că vor avea în faţă candidaţi mult mai bine pregătiţi. Totodată, speră că, din toamnă, angajaţii îşi vor regăsi echilibrul emoţional, încurajaţi de relansarea economică şi de relaxarea restricţiilor”, mai spune Roxana Drăghici.

    30% se aşteaptă ca angajaţii să revină şi să lucreze de la birou, iar 24% estimează că vor fi reluate angajările în aceeaşi dinamică precum în 2019.

    Sondajul eJobs a fost realizat în luna mai, pe un eşantion de 120 de specialişti şi manageri în resurse umane.