BusinessMagazin

Tag: locuitori

  • Cum arată satul cu 2.000 de locuitori care produc unele dintre cele mai bune vinuri din lume – FOTO

     În umbra lor însă “trăiesc” o serie de sate care nu doar că sunt la fel de fermecătoare, dar te cuceresc prin faptul că pe străzi nu se aud claxoanele taxiurilor ci zumzetul vocilor turiştilor de pretutindeni care vin aici să se delecteze cu cele mai bune vinuri, cu mese tradiţionale şi cu muzică live. Priveliştea nu dezamăgeşte nici ea, niciodată.
     
    Saint Emilion este unul dintre acestea. Se este găseşte la mai puţin de o oră de Bordeaux şi totuşi se află la ani lumină de oraşul “unde s-a născut vinul”. Străduţe înguste şi pietruite, restaurante care te imbie să intri şi cât vezi cu ochii podgorii de viţă de vie. Cam aşa arată Saint Emilion. Acelaşi sat unde locuiesc mai puţin de 2.000 de oameni găzduieşte şi 860 de chateau-uri.
     
     
    În Franţa termenul de chateau defineşte nu (doar) un castel cum ar fi normal dacă am traduce ad-literam, ci un producător de vin. Mai exact, crama fiecărui producător din regiune este un castfel, dar se numeşte chateau doar dacă vinifică acolo vinul realizat din struguri proprii. Pe scurt, acest sat din sud-vestul Franţei cuprinde 860 de castele unde se produce vin. Şi nu orice vin, ci vinul de Bordeaux, considerat a fi unul dintre cele mai bune din lume.
     
    Saint Emilion este cu siguranţă cel mai cunoscut din regiune şi nu doar datorită poziţionării sale strategice în mijlocul viilor, ci şi datorită faptului că te poţi pierde (sau măcar încerca) pe străduţele sale înguste flancate cu wine-baruri şi magazine care vând, ce altceva decât vin.
     
    Localnicii glumeau spunând că există 1.000 de wine-baruri, câte unul la fiecare doi locuitori permanenţi. Peisajul este completat cu biserici construite în stil romani şi chateau-uri îmbrăţisate de viţă-de-vie. Peisajul înconjurător, vizibil din mai multe puncte strategice, pare desprins dintr-o poveste. Nu degeaba acest sătuc şi-a făcut loc pe lista UNESCO World Heritage care reuneşte unele dintre cele mai importante obiective turistice din lume.
     

  • Houtouwan, satul-fantomă din China care a devenit atracţie turistică – VIDEO

    Cândva, Houtouwan adăpostea peste 2000 de familii. Totuşi, datorită poziţiei insulei şi a distanţei mari faţă de alte localităţi, aprovizionarea cu alimente era dificilă, iar educaţia copiilor avea de suferit.
    La începutul anilor ’90, locuitorii au început să plece, şi până în 1994, satul a fost aproape complet abandonat. De-a lungul anilor, vegetaţia luxuriantă a acoperit clădirile.
    Datorită aspectului micii aşezări, insula a devenit o populară atracţie turistică. Fotografiile aeriene au fost realizate de fotojurnalistul Johannes Eisele.

  • Unul dintre puţinele sate fără hoţi din lume se află în România. Aici localnicii lasă pungile cu bani în gard

    În sat există o secţie de poliţie, însă nu este considerată necesară. Conform Oddity Central, locuitorii satului din Mehedinţi sunt respectuoşi unii cu ceilalţi, iar rata criminalităţii este considerabil mai scăzută decât cea medie naţională. Hoţii, de exemplu, sunt practic inexistenţi, iar localnicii îşi permit să lase banii pe stradă pentru persoanele ce livrează pâine în zonă. 

     
    Bărbatul ia banii, pune în pungă numărul de pâini comandate şi apoi lasă şi restul în punga pe care o agaţă în gardul oamenilor. În peste 20 de ani niciun localnic nu a afirmat că i-ar fi fost furate pâinile sau banii. Reputaţia satului, ca fiind lipsit de hoţi, datează din 1996, pe când localnicii au început să agaţe pungi cu bani în gard pentru oamenii ce le livrau pâinea. Singurul magazin din zonă s-a închis după căderea regimului comunist, iar de atunci oamenii au fost nevoiţi  să apeleze la camionul ce livra pâine într-un alt sat aflat la 20 de kilometri. 
     
    Însă într-o zi, un localnic a venit cu ideea să lase o pungă cu bani şi un bilet în gard pentru cei ce livrau pâine. În timp, localnicii au realizat că nu vor fura unii de la alţi, iar cei ce veaneau din afară cu intenţii rele ar fi consumat mai mulţi bani pe combustibil decât banii de pâine pe care i-ar fi furat. 
     

  • România anului 2017: 335 de locuitori la un medic

    Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2017 de: 576 de spitale, faţă de 567 spitale în anul 2016, 823 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, în creştere cu 19 unităţi faţă de anul 2016, 461 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, în scădere cu 8 unităţi faţă de anul 2016, peste 41.000 de cabinete medicale faţă de 40.000 de cabinete în anul 2016.

    Reţeaua de laboratoare medicale şi reţeaua farmaceutică nu au înregistrat diferenţe semnificative faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.300 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară şi a 9.700 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

     Cu 2.000 de locuitori înregistraţi, Huaxi este considerat cel mai bogat sat din China, fiecare rezident având în conturile băncilor câte 200.000 de euro, scrie DailyMail.

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • În 2017, doar jumătate din populaţia ţării era conectată la sisteme de canalizare

    În anul 2017, numărul persoanelor ale căror locuinţe erau conectate la sistemele de canalizare a crescut cu 276.147 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016.

    „În total, un număr de 9.978.886 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, echivalentul a 50,8% din populaţia rezidentă a României. Din această cifră, 9.234.259 (87,7%) erau din mediul urban şi doar 744.627 din cel rural (8,2%)”, arată un comunicat al INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Houtouwan, satul-fantomă din China care a devenit atracţie turistică – VIDEO

    Cândva, Houtouwan adăpostea peste 2000 de familii. Totuşi, datorită poziţiei insulei şi a distanţei mari faţă de alte localităţi, aprovizionarea cu alimente era dificilă, iar educaţia copiilor avea de suferit.
    La începutul anilor ’90, locuitorii au început să plece, şi până în 1994, satul a fost aproape complet abandonat. De-a lungul anilor, vegetaţia luxuriantă a acoperit clădirile.
    Datorită aspectului micii aşezări, insula a devenit o populară atracţie turistică. Fotografiile aeriene au fost realizate de fotojurnalistul Johannes Eisele.

  • Ţara care obligă CREŞTINII SĂRACI să îşi înlocuiască ICOANELE cu portretul preşedintelui daca vor să mai primească AJUTOR SOCIAL

    Credincioşii creştini s-au repezit să înlocuiască tablourile religioase din locuinţe cu postere care proslăvesc partidul comunist şi conducătorul acestuia; celor care au făcut acest lucru li s-a promis că vor scăpa de sărăcie, relatează SCMP.
     
    Mii de creştini dintr-un sat extrem de sărac din Sud-Estul Chinei au înlocuit imaginile cu Isus cu cele ale preşedintelui Xi Jinping; autorităţile au promis că dezvoltă pentru aceştia un program de ajutor şi încearcă, totodată, „să transforme credincioşii creştini în membri loiali ai partidului”.
     
     
    Plasat la marginea lacului Poyang, cel mai mare lac cu apă dulce din China, provincia Yugan este cunoscută deopotrivă pentru nivelul de sărăcie extremă al locuitorilor dar şi pentru procentul ridicat de creştini din această zonă. Peste 11% din cei 1 milion de locuitori sunt, conform statisticilor, sub limita de sărăcie extremă, iar 10% dintre locuitori sunt creştini.
     
     
    Iar în timp ce oficialii locali dau asigurări căvor dubla eforturile pentru a combate sărăcia în regiune, locuitorilor li s-a spus clar să-şi scoată din locuinţe toate reprezentările religioase şi să le înlocuiască cu imagini ale lui Xi, idee care duce cu gândul la practica larg răspândită în trecut, când potretele cu Mao Zedong erau aproape nelipsite din locuinţele chinezilor. 
     

  • De ce cumpără bucureştenii case noi, în condiţiile în care totul în jur e vechi

    Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.
    Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.
    „Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.
    Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.
    Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.
    Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.
    Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti
    – 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.
    În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.
    În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

    Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.
    Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.
    „Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.
    Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.
    „Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.
    „Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.
    Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.
    După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    ” O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.
    „Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.
    La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.
    Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.
    Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.
    „În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.