BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Care este oraşul cu cele mai ieftine locuinţe din România în raport cu salariile, şi care este cel mai scump oraş

    Locuinţele din marile oraşe din Romania au continuat să se scumpească per ansamblu, dar în mod îmbucurător au ajuns la niveluri de accesibilitate record, în condiţiile în care nevoia de unităţi noi este cu mult peste ofertă, însă creditarea ipotecara a scăzut şi nu a mai asigurat suport pentru tranzacţii, potrivit unei analize Kiwi Finance, principalul broker de credite din România.

    Îmbunătăţirea accelerată a accesibilităţii locuinţelor în marile oraşe s-a produs atât pe fondul avansului salariilor de trei ori mai rapid decât al preţurilor medii la locuinţe, cât şi al scăderii accentuate a vânzărilor de unităţi, în special pe segmentul de locuinţe noi, pe fondul prudenţei şi al scăderii diponibilităţii cumpărătorilor de a accepta nivelurile de preţ prea ridicate afişate de dezvoltatorii imobiliari prinşi în capcana creşterilor semnificative a costurilor în construcţii, coroborat cu creşterea costurilor cu dobânzile.

    Astfel, la sfârşitul primului semestru din 2023, indexul imobiliar Kiwi Finance pentru apartamente şi case a ajuns la valoarea de 1.483 euro/mp, în urcare cu 5,5% faţă de valoarea de înregistrată la sfărşitul T3/2022 (1.406 euro/mp). În paralel, salariul mediu net la nivel naţional a avansat cu 15,5%, până la 4.543 lei (915 euro) în mai 2023, de la 3.933 lei (800 euro) în iulie 2022. În aceste condiţii, indicele agregat de accesibilitate a locuinţelor s-a îmbunătăţit semnificativ, până la 1,62, un nivel record, de la 1,76 în urmă cu nouă luni, deşi o astfel de statistică la nivel naţional nu este atât de relevantă, ci tendinţele de la nivelul marilor oraşe.

    Privind la nivelul principalelor oraşe, deşi gradul de accesibilitate a locuinţelor din Bucureşti a atins o cea mai bună valoare din perioda creditării ipotecare moderne (de după 2006), de doar 1,38, Capitala a fost depăşită în premieră la acest capitol de Timişoara, unde indicele de accesibilitate s-a îmbunătăţit până la 1,30, ambele valori constituind recorduri.

    Timişoara a înregistrat această îmbunatăţire a accesibilităţii locuinţelor, cea mai accelerată dintre marile oraşe, pe fondul faptului că salariile au cunoscut cel mai mare avans din ţară în ultimele 10 luni, de 20,5%, până la 5.157 lei (1.039 euro), pe când preţurile locuinţelor au avansat doar cu 1,2, până la 1.347 euro/mp, potrivit indexului Kiwi Finance.

    În acelaşi timp, salariul mediu net din Bucureşti a crescut cu 15,6%, până la 6.042 lei (1.217 euro), iar preţurile medii ale locuinţelor au urcat cu 5,8%, până la 1.685 euro/mp, arată indexul Kiwi Finance.

    Sibiul şi Ilfovul urmează în clasamentul accesibilităţii locuinţelor între marile oraşe, cu valori de 1,41, respectiv 1,48. Dacă în Sibiu locuinţele s-au scumpit cu 4,1%, până la 1.324 euro/mp, salariile au avansat cu 13,5%, până la 4.677 lei (942 euro), în timp ce în Ilfov locuinţele au înregistrat cea mai puternică scumpire, cu 15,5%, până la 1.390 euro/mp, însă salariile au avansat mai rapid, cu 20%, până la 4.669 lei (941 euro), arata datele Kiwi Finance şi ale INS.

    Braşovul şi Cluj-Napoca urmează în clasamentul accesibilităţii locuinţelor, cu indici de 1,61, respectiv 1,69, după ce preţul mediu al locuinţelor din Braşov a urcat cu 2,2%, la 1.328 euro/mp, iar salariul mediu net cu 11,3%, până la 4.103 lei (827 euro), în timp ce în Cluj-Napoca locuinţele s-au scumpit cu 11,6%, până la 1.864 euro/mp, iar salariile au avansat cu 15%, la 5.470 lei (1.102 euro).

    Constanta şi Oradea, oraşele care aveau cele mai scumpe locuinţe în raport cu nivelul salarial în urma cu 9 luni, au consemnat îmbunătăţiri puternice ale accesibilităţii, cele mai rapide de după Timişoara, până la valori de 1,75, respectiv 1,81, de la niveluri identice de 2,04 în septembrie 2022. Constanţa şi Oradea sunt şi singurele oraşe mari în care s-au înregistrat ieftiniri ale locuinţelor în acest interval, cu 1,5%, până la 1.409 euro/mp, respectiv cu 3,7%, până la 1.269 euro/mp, în timp ce salariul mediu net a crescut în ambele cazuri producând un efect de levier, cu 16,2%, până la 4.005 lei (807 euro) în Constanta, şi cu 9,2%, până la 3.471 lei (699 euro) în Oradea.

    Deşi salariile au avansat considerabil, preţurile medii la apartamente au explodat în ultimele 9 luni în Ilfov şi Cluj-Napoca, crescând cu 24,3%, până la 1.569 euro/mp, respectiv cu 17,5%, până la 1.963 euro/mp, potrivit indexului Kiwi Finance. Aceste scumpiri accelerate ale apartamentelor peste nivelul creşterii salariului mediu net au făcut ca Ilfov şi Cluj-Napoca să fie singurele oraşe în care accesibilitatea apartamentelor a scăzut comparativ cu septembrie 2022, ajungând la 1,67, repectiv 1,78.

    Cele mai mici preţuri medii la apartamente în raport cu salariile au ajuns să fie în Timişoara, după o îmbunatăţire accelerată, apoi în Bucureşti, indicele de accesibilitate atingând valori nemaiîntâlnite, de 1,32, respectiv 1,38. Dacă salariile au crescut semnificativ în Timişoara şi Bucureşti, preţurile medii la apartamente aproape că au stagnat în Timişoara, ajungând la 1.376 euro/mp, în timp ce în capitală au urcat cu 5,3%, la 1.683 euro/mp.

    În schimb, oraşele care aveau cele mai puţin accesibile apartamente în urmă cu 9 luni, Constanţa şi Oradea, sunt cele care acum au înregistrat singurele scăderi la nivelul preţurilor medii, cu 4,1%, până la 1.518 euro/mp, respectiv cu 6,8%, până la 1.331 euro/mp, în contrast cu piaţa, potrivit indexului Kiwi Finance, ceea ce a făcut ca indicele de accesibilitate să se îmbunătăţească puternic în aceste două oraşe, până la 1,88, respectiv 1,90.

    În schimb, Braşovul a ajuns să aibă cele mai puţin accesibile apartamente din marile oraşe din ţară, deşi gradul de accesibilitate s-a îmbunătăţit până la 1,96, pe fondul faptului că preţul mediu a crescut uşor, cu 2,7%, până la 1.622 euro/mp, mult mai lent decât salariile.

    Totodată, în Sibiu, preţurile medii la apartamente au avansat cu 7,1%, la 1.395 euro/mp, astfel că indicele de accesibilitate s-a îmbunătăţit până la 1,48, a treia cea mai bună valoare după Timişoara şi Bucureşti.

    Raportat la cele 36 de capitale din Europa, Bucureştiul are apartamentele cele mai ieftine în raport cu salariile, capitala României fiind depăşită la acest nivel doar de Bruxelles, care este totuşi un oraş atipic prin statutul de „capitală UE” pe care îl are, potrivit unei analize comparative pe baza datelor culese din portalul Numbeo.

    După cum s-a evidenţiat anterior, accesibilitatea apartamentelor din Bucureşti s-a îmbunătăţit semnificativ, până la 1,38, pe baza datelor din indexul Kiwi Finance, ceea ce este aproape identic cu indicele de accesibilitate înregistrat în urmă cu 9 luni de Bruxelles.

    Numai că în acest interval, preţurile medii la apartamente au scăzut uşor în Bruxelles, cu 2,3%, iar salariile au urcat cu 10,4%, producând un efect de levier care a dus la îmbunătăţirea accesibilităţii apartamentelor, până la 1,22, de la 1,37 anterior, concluzionează analiza realizată de Kiwi Finance.

     

     

     

     


     

     

  • Record după record: piaţa rezidenţială a trecut de borna de 73.000 de locuinţe finalizate în 2022 la nivel naţional. În Bucureşti, a fost al doilea an de scădere

    Piaţa rezidenţială din România a în­registrat un nou record în 2022 în ceea ce priveşte numărul de lo­cuinţe livrate într-un an, de­păşind pragul de 73.000 de noi ca­se şi apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mij­lo­cul anului pentru anul anterior.

    ♦ Şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuinţe, în condiţiile în care, în 2021, această regiune era în creştere ♦ Corelat cu evoluţia vânzărilor de locuinţe înregistrate pe site-ul ANCPI, ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacţii încheiate a fost mai mic faţă de aceeaşi lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel naţional, cât şi doar pentru Bucureşti.

    Piaţa rezidenţială din România a în­registrat un nou record în 2022 în ceea ce priveşte numărul de lo­cuinţe livrate într-un an, de­păşind pragul de 73.000 de noi ca­se şi apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mij­lo­cul anului pentru anul anterior. Faţă de anul precedent, creşterea este de 2%, anul 2022 încheindu-se cu un stoc de 73.338 de lo­cu­inţe noi, adică mai multe cu 1.933 faţă de anul pre­cedent. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    În Bucureşti însă, a fost marcat al doilea an consecutiv de scădere, problemele legate de blocarea PUZ-urilor făcându-şi astfel simţite efectele, în paralel cu scumpirile materialelor de construcţii şi blocarea unor proiecte, pe fondul incertitudinii economice.

    Cu 12.249 de locuinţe noi, Capitala a continuat trendul descrescător, scăderea fiind de 8% (echivalentul a 1.095 de locuinţe). Cu doi ani în urmă, în 2020, pentru prima dată, Bucureştiul devenise scena unui număr record de case şi apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute.

    Următorii ani au venit cu scăderi după ce, în februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureştiului până în 2022.

    În urmă cu două luni, primarul Capitalei, Nicuşor Dan, spunea la emisiunea ZF „Investiţi în România!“ că a primit câte­va zeci de proiecte de PUZ-uri (Planuri Urba­nistice Zonale), iar cea mai mare pro­ble­mă re­curentă a lor este că prevăd o den­si­tate mare de construire pentru re­zi­den­ţial, în­căl­când Legea Spaţiilor Verzi sau Re­gulamentul General de Urbanism. Con­form primarului, timpul mediu pentru o au­to­rizaţie de construire este astăzi de două luni.

    Şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuinţe, în condiţiile în care, în 2021, această regiune era în creştere. Se vede astfel o scădere şi la nivelul localităţilor-satelit ale Capitalei.

    Corelat cu vânzările de locuinţe înregistrate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacţii încheiate a fost mai mic faţă de aceeaşi lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel naţional, cât şi doar pentru Bucureşti. Numărul tranzacţiilor consemnate de ANCPI cuprinde imobilele tip apartament, boxă, locuri de parcare, însă 99,9% sunt apartamente, conform unor explicaţii anterioare ale ANCPI.

    „Vânzările de locuinţe încetinesc. Vizibilitatea pentru activitatea de construcţii pe termen scurt şi mediu este scăzută“, spuneau recent reprezentanţii companiei din construcţii Saint-Gobain în România.

    Şi din perspectiva bancară se văd semnale negative, după ce, în primul trimestru al anului, reducerea activităţii de tranzacţionare a fost mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%). Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

    Pentru 2023, consultanţii imobiliari estimează un volum al livrărilor de 19.000 de case şi apartamente în Bucureşti şi împrejurimi, tot în scădere faţă de anul trecut. De mai multe luni, dezvoltatorii şi producătorii de materiale de construcţii spun că piaţa rezidenţială se află într-o etapă de stagnare sau chiar scădere, pe fondul inflaţiei ridicate, al dobânzilor mari şi al impredictibilităţii economice.

    Potrivit consultanţilor imobiliari locali, s-a observat, de la finalul anului trecut, o decuplare a preţurilor locuinţelor în Bucureşti în funcţie de segmente, adică o creştere medie de aproximativ 15% pe segmentul nou şi sub 5% pe segmentul vechi. Anul 2023 a început cu o reticenţă în rândul celor interesaţi de achiziţia unei locuinţe, însă consultanţii imobiliari estimează că al doilea semestru va aduce o stabilizare pe piaţa rezidenţială. În continuare vor fi oportunităţi de achiziţie pentru cei care dispun de cash, un segment care reprezintă peste 50% din piaţă.

  • Storia.ro & Kiwi Finance: România are primul indice imobiliar real, care arată că avem cele mai accesibile locuinţe din ultimii 17 ani

    Primul indice imobiliar calculat pe baza preţurilor din tranzacţiile cu locuinţe finanţate prin credit ipotecar este lansat de Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, parte a grupului OLX. Prima valoare a indexului imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie, echivalentul unui multiplu de 1,8 ori salariul mediu net, ceea ce indică cel mai bun grad de accesibilitate de după 2004. Contrar aparenţelor, Bucureştiul se află în topul accesibilităţii la nivel naţional şi pe primul loc detaşat între marile oraşe din Uniunea Europeană, în timp ce Constanţa şi Clujul au cele mai puţin accesibile locuinţe la nivel naţional, dar printre cele mai accesibile la nivel european.

    O „bulă”… de locuinţe accesibile

    Dacă în bula din 2007-2008, multiplul dintre preţul pe metru pătrat şi salariul mediu net atinsese 4,5-5, un nivel absolut iraţional, în prezent, indicele de accesibilitate la nivel naţional, calculat pentru apartamente şi case, se situează în jur de 1,8, ceea ce indică un nivel de echilibru extraordinar, fază în care am intrat de câţiva ani (vezi graficul cu indicele de accesibilitate). Mai mult decât atât, concentrarea foarte mare a pieţei imobiliare (Bucureştiul, Ilfovul şi Clujul reprezintă aproximativ 50% din activitatea imobiliară rezidenţială) maschează un grad de accesibilitate şi mai bun la nivel judeţean.

    Potrivit indexului imobiliar Kiwi Finance, în Bucureşti, preţul mediu/mp pentru locuinţe (apartamente şi case) este de 1.486 euro, în timp ce salariul mediu net în capitală este de 4.612 lei (circa 932 euro), ceea ce înseamnă că indicele de accesibilitate este de 1,59, un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani. Practic, în prezent, locuinţele din Bucureşti sunt de circa 3 ori mai accesibile decât în bula din 2007-2008.

    Accesibilitatea locuinţelor din Bucureşti este cea mai bună dintre marile oraşe din Europa, potrivit celor mai multe statistici. Astfel, potrivit Global Property Guide, Bucureştiul se află pe locul 74 din 93 într-un clasament al celor mai scumpe oraşe din punctul de vedere al preţului pe metru pătrat la locuinţe în centrul oraşului, cu 2.110 dolari/mp, devansând toate marile capitale şi oraşe importante din Europa din punctul de vedere al accesibilităţii. De asemenea, potrivit Numbeo.com,  Bucureştiul se află pe locul 137 din 189 de oraşe mai mari sau mai mici din Europa, cu un preţ mediu de 2.300 dolari/mp pentru o locuinţă în centrul oraşului, devansând ca accesibilitate toate oraşele mai mari din Europa.

    Ilfovul, judeţul cu a treia cea mai mare piaţă imobiliară din ţară, are un indice de accesibilitate şi mai bun, de 1,52, în condiţiile în care indexul imobiliar Kiwi Finance arată un preţ mediu/mp pentru locuinţe de 1.101 euro, în timp ce salariul mediu net în judeţ este de 3.581 lei.

    Cele mai scumpe judeţe

    Clujul, judeţul cu a doua cea mai mare piaţă imobiliară după Bucureşti, are cele mai scumpe locuinţe din ţară potrivit indicatorului Kiwi Finance, care arată un preţ mediu de 1.586 euro pe metru pătrat, în timp ce salariul mediu net în judeţ este de 4.291 lei, astfel că indicele de accesibilitate este de 1,83, al doilea cel mai dezavantajos din ţară, dar totodată sustenabil. În clasamentul celor mai mari preţuri la imobile rezidenţiale al Numbeo, Cluj-Napoca este cu câteva trepte mai sus decât Bucureştiul (pe 128 din 188), dar se situează mai bine decât majoritatea oraşelor de o mărime comparabilă.

    Dintre judeţele importante, Constanţa are cel mai dezavantajos indice de accesibilitate din ţară, cu un multiplu de 2,06, în condiţiile în care indicatorul Kiwi Finance arată un preţ mediu/mp de 1.311 euro, iar salariul mediu net în judeţ este de 3.148 lei.

    Preţuri în echilibru cu salariile medii

    Pe baza indexului imobiliar Kiwi Finance, dintre marile judeţe, cel mai bun indice de accesibilitate îl găsim în Iaşi, de 1,41, unde preţul mediu/mp este de circa 1.004 euro potrivit indexului Kiwi, în timp ce salariul mediu este de 3.525 lei. De asemenea, în alte două judeţe cu pieţe imobiliare în expansiune avem indici atractivi de accesibilitate, de 1,53 în Timiş şi de 1,49 în Sibiu, în condiţiile în care preţul mediu/mp este de 1.184 euro în Timiş, respectiv de 1.064 euro în Sibiu, iar salariul mediu net este de 3.835 lei în Timiş, respectiv de 3.526 lei în Sibiu.

    Braşovul, care are una dintre cele mai efervescente pieţe imobiliare din ţară, are un indice de accesibilitate de 1,8, pe baza indexului Kiwi Finance de 1.192 euro/mp şi a nivelului salariului mediu net de 3.278 lei.

    O piaţă imobiliară la maxime, care nu e inflamată

    Deşi preţurile de pe piaţa imobiliară rezidenţială sunt la maximele ultimilor 12-13 ani, acestea au avansat în timp mai încet decât nivelul salariului mediu net, astfel că indicele de accesibilitate s-a îmbunătăţit treptat. Practic, dacă preţul mediu pe metru pătrat la nivel naţional se situează în prezent uşor peste preţurile medii din 2009, salariul mediu net a crescut în această perioadă de aproape 2,2 ori, de la un echivalent de 326 euro în 2009 la un echivalent de 714 euro în 2021 (medie pe primele 11 luni), ceea ce înseamnă că în prezent avem o accesibilitate de două ori mai mare decât în 2009.

    Totodată, creditarea ipotecară este la maximele ultimilor 15 ani, însă creşterea este sustenabilă, fără a inflama preţurile ca în 2007-2008. Potrivit datelor BNR, volumul creditelor ipotecare noi a ajuns la circa 2 miliarde de lei lunar, după cum se poate vedea şi pe grafic. 

    În 2021, nivelul creditelor ipotecare noi a ajuns la maxim istoric, mai exact la 19,3 miliarde lei cumulat pe primele 11 luni, în creştere cu 45% faţă de aceeaşi perioadă din 2020 (13,4 miliarde lei), arată datele BNR.

    Tranzacţii în creştere, ipoteci în scădere

    De asemenea, Kiwi Finance şi Storia.ro vă prezintă în premieră o statistică foarte aproape de realitate privind tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice. Astfel, potrivit ANCPI, tranzacţiile imobiliare încheiate de persoane fizice în anul 2021 au totalizat 183.032, în creştere cu 49% faţă de anul anterior, când au totalizat 123.126 (vezi grafic cu evoluţia lunară). În ceea ce priveşte numărul de ipoteci active noi din anul 2021, acesta s-a situat la 86.697, în scădere cu 22% (potrivit datelor agregate de Kiwi Finance şi Storia.ro).

    Se poate remarca faptul că tranzacţiile imobiliare individuale şi creditele ipotecare noi au avut ritmuri foarte ridicate de creştere în anul 2021 faţă de anul anterior: de 49% pe 12 luni la tranzacţii şi de 45% pe 11 luni la credite ipotecare.

    Metrul pătrat la apartamente, cu 26% mai scump, pe medie, decât la case

    Privind pe categorii de locuinţe, preţul mediu pe metru pătrat la apartamente este de 1.363 euro la nivel naţional conform indexului Kiwi Finance, cu 26% mai scump decât în cazul caselor, unde se înregistrează un preţ mediu pe metru pătrat de 1.082 euro. Pe de altă parte, ponderea apartamentelor în total credite ipotecare intermediate în 2021 a fost de 72%, iar casele au avut o cotă de 28%, potrivit datelor Kiwi Finance, ceea ce arată că în prezent se vând cam de 2,5 ori mai multe apartamente decât case.

    În Capitală, preţul mediu la apartamente este de 1.484 euro conform indexului imobiliar Kiwi Finance, ceea ce denotă un indice de accesibilitate extrem de atractiv, de 1,59.

    Constanţa şi Braşovul sunt judeţele cu cel mai puţin accesibile apartamente raportat la salariul mediu net din judeţ, cu multipli de 2,23, respectiv de 2,02, în condiţiile în care preţul mediu/mp este de 1.417 euro în Constanţa şi de 1.340 euro în Braşov, conform indexului imobiliar Kiwi Finance, iar Clujul le urmează îndeaproape, cu un multiplu de 1,92, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.664 euro la apartamente.

    Cu un indice de accesibilitate de circa 1,45-1,6 la apartamente figurează patru judeţe importante: Ilfov (1,60), Iaşi (1,57), Sibiu (1,45) şi Timiş (1,60), corespunzător unor preţuri medii de 1.159 euro, de 1.118 euro, de 1.031 euro, respectiv de 1.240 euro.

    O accesibilitate extrem de ridicată se înregistrează la case, cele mai bune valori dintre marile judeţe fiind consemnate în Iaşi şi Braşov, cu indici de accesibilitate de  circa 1,2-1,3, corespunzătoare unor preţuri medii de 877 euro, respectiv de 888 euro, conform indexului Kiwi Finance, urmate de Timiş (1,39), Ilfov (1,44) şi Cluj (1,51), unde preţurile medii la case sunt de 1.078 euro, de 1.046 euro, respectiv de 1.308 euro.

    În Sibiu şi în Constanţa, casele au un indice de accesibilitate de circa 1,6, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.166 euro, respectiv de 1.012 euro, în timp ce Bucureştiul are cel mai puţin accesibile case, cu un indice de 1,68, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.569 euro.

    Merită remarcat faptul că în Bucureşti şi în Sibiu casele sunt mai scumpe decât apartamentele raportat la metru pătrat, în timp ce în Ilfov ecartul dintre preţul mediu la apartamente şi case este de doar 11%, de 2,5 ori mai redus decât la nivel naţional.

    Cel mai mare ecart între preţurile medii pe metru pătrat al apartamentelor şi caselor se înregistrează în Braşov, de circa 51%, precum şi în Constanţa, de 40%.

    Preţuri confirmate de anunţuri

    În ceea ce priveşte preţurile medii/mp la apartamente şi case conform componentelor indexului imobiliar Kiwi Finance, acestea sunt relativ apropiate de preţurile medii/mp conform anunţurilor de pe Storia.ro, platforma imobiliară cu cele mai multe anunţuri, lansată de OLX. Asta denotă faptul că marja de negociere în piaţa imobiliară este destul de redusă, undeva în intervalul 3%-7%, iar unde ofertele depăşesc cu mult nivelul cererii rămân fără contraparte.

    Astfel, în Bucureşti, preţul mediu/mp pentru apartamentele scoase la vânzare este de 1.339 euro, în timp ce preţul mediu/mp pentru case este de 1.240 euro, ceea ce indică o accesibilitate medie extrem de atractivă, cu un indice de 1,44 la apartamente, respectiv de 1,33 la case.

    Potrivit datelor Storia.ro, Constanţa, Braşov şi Cluj au cele mai „scumpe” apartamente raportat la salariul mediu net din judeţ, figurând cu indici de accesibilitate de 2,05, de 1,90, respectiv de 1,87, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.301 euro (Constanţa), de 1.256 euro (Braşov), respectiv de 1.619 euro (Cluj).

    Ilfovul are cel mai bun indice de accesibilitate pentru apartamente scoase la vânzare în marile judeţe, de 1,42, aproape identic cu Bucureştiul, conform unui preţ mediu/mp de 1.028 euro, potrivit datelor Storia.ro. De asemenea, Sibiu, Timiş şi Iaşi au un grad de accesibilitate de 1,5-1,6, corespunzător unui preţ mediu/mp de 1.054 euro (Sibiu), 1.204 euro (Timiş), respectiv de 1.159 euro (Iaşi).

    Pe partea de case scoase la vânzare, potrivit datelor Storia.ro, cel mai mare preţ mediu/mp se consemnează în Cluj, de 1.430 euro, care prezintă şi cel mai dezavantajos indice de accesibilitate, de 1,65. Preţuri medii de aproximativ 1.000 euro la case se înregistrează şi în Sibiu (1.003 euro), Braşov (990 euro) şi Timiş (988 euro), indicele de accesibilitate fiind de 1,3-1,5.

    În jurul valorii de 900 euro/mp se situează preţurile medii pentru case în Ilfov (909 euro), Constanţa (911 euro) şi Iaşi (880 euro), potrivit datelor Storia.ro, cu indici de accesibilitate de 1,2-1,4.

    Concentrarea mare a pieţei imobiliare este redată atât de ponderea creditelor ipotecare intermediate de Kiwi Finance în Bucureşti, Cluj şi Ilfov, cu o cotă de aproximativ 50% din total, cât şi de volumul apartamentelor scoase la vânzare în cele trei judeţe conform anunţurilor agregate pe platforma Storia.ro, unde ponderea cumulată este de 48%.

    Analiza prezentă este cea mai cuprinzătoare din istoria pieţei imobiliare coroborată cu piaţa financiar-bancară, atât prin prisma premierei unui index exprimat ca preţ mediu/mp pe baza tranzacţiilor, şi nu doar a anunţurilor sau exprimat doar ca dinamică a indicatorului, cât şi prin prisma prezentării în premieră a unei statistici cât mai aproape de realitate în privinţa tranzacţiilor imobiliare încheiate de rezidenţi persoane fizice, coroborat cu prezentarea nivelului creditelor ipotecare noi din fiecare lună, împreună cu salariul mediu net la nivel de judeţ.

  • Semnele unei furtuni imobiliare încep să se adune rapid: Preţul locuinţelor din Marea Britanie s-a prăbuşit la minimul ultimilor 10 ani după ce costurile de împrumut din ce în ce mai mari i-au lăsat pe britanici fără şansa de a avea o casă

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie scad în cel mai rapid ritm din 2011 încoace, a anunţat Halifax, în timp ce piaţa imobiliară cedează în faţa creşterii costurilor de împrumut, scrie Bloomberg.

    Costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 2,6% în iunie faţă de anul precedent, la 285.000 de lire sterline (364.320 dolari), a precizat vineri, într-un comunicat, creditorul Halifax. Preţurile au scăzut cu 0,1% numai luna trecută, al treilea declin consecutiv.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Vine furtuna imobiliară. Una dintre cele mai importante pieţe de real estate din lume se prăbuşeşte, ajungând la minimul ultimilor 10 ani

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie scad în cel mai rapid ritm din 2011 încoace, a anunţat Halifax, în timp ce piaţa imobiliară cedează în faţa creşterii costurilor de împrumut, scrie Bloomberg.

    Costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 2,6% în iunie faţă de anul precedent, la 285.000 de lire sterline (364.320 dolari), a precizat vineri, într-un comunicat, creditorul Halifax. Preţurile au scăzut cu 0,1% numai luna trecută, al treilea declin consecutiv.

    Speculaţiile conform cărora Banca Angliei va trebui să continue să majoreze ratele dobânzilor pentru a domoli inflaţia au dus la creşterea costului creditelor ipotecare, cele mai comune împrumuturi cu rată fixă depăşind acum 6%, un nivel considerat ca fiind un prag problematic pentru consumatori.

    „Presiunea rezultată asupra accesibilităţii va acţiona în mod inevitabil ca o frână asupra cererii, pe măsură ce cumpărătorii se gândesc la ceea ce îşi pot permite în mod realist”, a declarat Kim Kinnaird, director la Halifax Mortgages.

    Ca o nouă lovitură pentru proprietarii de locuinţe, comercianţii estimează în prezent că BOE va majora ratele dobânzilor la 6,5% până în decembrie, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace.

    Pentru mulţi dintre ei, creşterea costurilor de împrumut încă nu a ajuns în casă. Organismul industrial UK Finance estimează că 800.000 de credite cu dobândă fixă vor trebui refinanţate în a doua jumătate a acestui an, iar alte 1,6 milioane în 2024.

    O imagine a răcirii pieţelor imobiliare a apărut săptămâna trecută şi în datele furnizate de Nationwide Building Society, al cărui indice propriu al preţurilor locuinţelor a arătat o scădere de 3,5% pe an – cea mai mare din 2009 încoace.

  • Semnele unei furtuni imobiliare încep să se adune rapid: Preţul locuinţelor din Marea Britanie s-a prăbuşit la minimul ultimilor 10 ani după ce costurile de împrumut din ce în ce mai mari i-au lăsat pe britanici fără şansa de a avea o casă

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie scad în cel mai rapid ritm din 2011 încoace, a anunţat Halifax, în timp ce piaţa imobiliară cedează în faţa creşterii costurilor de împrumut, scrie Bloomberg.

    Costul mediu al unei locuinţe a scăzut cu 2,6% în iunie faţă de anul precedent, la 285.000 de lire sterline (364.320 dolari), a precizat vineri, într-un comunicat, creditorul Halifax. Preţurile au scăzut cu 0,1% numai luna trecută, al treilea declin consecutiv.

    Speculaţiile conform cărora Banca Angliei va trebui să continue să majoreze ratele dobânzilor pentru a domoli inflaţia au dus la creşterea costului creditelor ipotecare, cele mai comune împrumuturi cu rată fixă depăşind acum 6%, un nivel considerat ca fiind un prag problematic pentru consumatori.

    „Presiunea rezultată asupra accesibilităţii va acţiona în mod inevitabil ca o frână asupra cererii, pe măsură ce cumpărătorii se gândesc la ceea ce îşi pot permite în mod realist”, a declarat Kim Kinnaird, director la Halifax Mortgages.

    Ca o nouă lovitură pentru proprietarii de locuinţe, comercianţii estimează în prezent că BOE va majora ratele dobânzilor la 6,5% până în decembrie, cel mai ridicat nivel din 1998 încoace.

    Pentru mulţi dintre ei, creşterea costurilor de împrumut încă nu a ajuns în casă. Organismul industrial UK Finance estimează că 800.000 de credite cu dobândă fixă vor trebui refinanţate în a doua jumătate a acestui an, iar alte 1,6 milioane în 2024.

    O imagine a răcirii pieţelor imobiliare a apărut săptămâna trecută şi în datele furnizate de Nationwide Building Society, al cărui indice propriu al preţurilor locuinţelor a arătat o scădere de 3,5% pe an – cea mai mare din 2009 încoace.

  • Piaţa imobiliară din cea mai mare economie a lumii se duce în cap după ce vânzările de locuinţe s-au prăbuşit într-un ritm nemaivăzut în ultima decadă

    Numărul locuinţelor de vânzare din SUA s-a prăbuşit în mai la un nivel nemaivăzut şi chiar ajuns să atingă un minim record, potrivit agenţiei de brokeraj imobiliar Redfin Corp. Brokerii au atenţionat că această scădere abruptă şi ratele mari pentru creditele ipotecare aruncă încet dar sigură real-estate-ul american în mijlocul unei crize imobiliare de proporţii, scrie Bloomberg.

    Listările de noi locuinţe gata de vânzare au scăzut cu 7% în mai şi cu 38% faţă de perioada anterioară pandemiei. În luna mai au fost scoase la vânzare 1,4 milioane de locuinţe, cifră ce marchează un declin care n-a mai avut loc niciodată în istoria Redfin Corp. care activează pe piaţă din 2012.

    Creşterea ratelor de dobândă a împins rata medie fixă pe 30 de ani la 6,43% în luna mai, a declarat Redfin, în creştere de la 5,23% cu un an mai devreme, şi mai mult decât dublu faţă de rata de 2,65% din mai 2021.

    Numărul scăzut de locuinţe de vânzare a determinat creşteri de preţuri pe unele pieţe. Aproape jumătate dintre ofertele Redfin au s-au deschis cu războaie de licitaţie în luna mai, în timp ce peste două treimi dintre casele vândute au fost vândute la un preţ peste preţul prezentat oficial.

    Construirea de noi locuinţe ar putea ajuta la atenuarea acestor preţuri şi a penuriei de cămine de vânzare. În luna mai, construcţiile de locuinţe din SUA au atins în mod neaşteptat cel mai ridicat nivel din 2016 încoace, potrivit datelor guvernamentale.

     

     

  • De ce nu va deveni România niciodată o ţară de chiriaşi?

    „Mi se pare că nu prea merită să îţi iei casă, apartament când eşti tânăr, poate la 40 de ani, dacă voi avea familie, dar dacă sunt tânără şi sunt doar eu cu mine, mi se pare că e o bătaie de cap să ai un apartament sau o casă. Apoi, dacă te muţi, trebuie să îţi baţi capul cu locuinţa respectivă, să o închiriezi, să o vinzi, iar dacă îţi schimbi serviciul, cel mai uşor este să îţi găseşti o chirie lângă serviciu”, îmi spune Mara, o elevă de 17 ani, la un liceu cu predare în limba engleză, care a venit la noi în practică pentru câteva săptămâni. Mara pare să susţină ideea celor de la Forty Management, care şi-au propus să dezvolte în România un ansamblu mixed-use imens, practic un minioraş, undeva în spatele Casei Presei din Bucureşti, care să fie destinat exclusiv închirierii, chiar dacă vorbim despre un număr mare de apartamente, de peste 400.

    „Piaţa imobiliară din România este în plină dezvoltare, deşi ni se pare că este un boom imobiliar uriaş, încă suntem cu mult în urma ţărilor din jurul nostru, mai ales a Poloniei, Ungariei, Cehiei şi această fază de maturizare ne va duce către crearea unei pieţe de închirieri. În momentul de faţă, România, care are un procentaj uriaş de proprietari, de peste 95%, nu are încă format un profil de client care să se ducă înspre închiriere, însă prin acest proiect suntem convinşi că printre altele vom reuşi să aducem şi această noutate în piaţă“, a spus Florin Suicescu, director operaţional al Forty Management, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, moderată de mine, referindu-se la unul dintre obiectivele mari ale Central District Lagoon City. Într-adevăr, chiar şi în ultimele luni, interesul pentru chirii pare să fi crescut. Potrivit datelor de la Storia.ro, românii au vizualizat cu 14% mai multe pagini cu anunţuri imobiliare şi au făcut cu 3% mai multe contactări comparativ cu luna aprilie (contactările sunt interacţiunile între chiriaşi şi cei care publică anunţuri de închiriere pe platformă). Preţurile solicitate pentru chirii au crescut, în medie, cu 16% de la un an la altul.

    „M-aş muta oriunde, acum că lucrez de acasă, doar să fie frumos”, îmi spune o altă cunoştinţă, în căutarea unei locuinţe de închiriat, care să fie nouă, spaţioasă, în principiu să aibă toate caracteristicile unei locuinţe în care să îţi facă plăcere să stai 90% din timp  şi al cărei preţ a ajuns să depăşească 700 de euroĂTVA (circa 900 de euro), chiar dacă vorbim despre în jur de 55 de metri pătraţi în două camere, în Capitală (nici măcar central). Preţul chiriilor este în creştere, trendul românilor care închiriază, la fel (unul dintre motive ţine de faptul că cei interesaţi de cumpărarea unui apartament sunt într-o stare de expectativă acum) – însă România nu va deveni niciodată o ţară majoritar de chiriaşi – asta pentru că, în primul rând, foarte puţine pieţe au ajuns acolo. Gabriel Blăniţă, asociate director în cadrul Colliers România, îmi spune că acest lucru este „foarte improbabil, spre imposibil”, având în vedere că puţine ţări europene, fie ele şi vestice, cu preţuri uriaşe când vine vorba de tranzacţii imobiliare, sunt într-o astfel de situaţie în afară de Elveţia şi Germania, în toate celelalte ţări suntem majoritar proprietari). La nivelul UE, media este de 70% proprietari, 30% chiriaşi, iar în cazul românilor, care conduc clasamentul în materie de procentajul de proprietari, statistica spune că 95% dintre locuinţe sunt deţinute de ei, iar 15% din cei care fac parte din populaţia 18-55 de ani, din oraşele mari, stau în chirie.

    Pe termen mediu şi lung, potrivit previziunilor Colliers însă, vom tinde înspre 25-30% procentaj al populaţiei care va sta în chirie. Pe de altă parte însă, rata unui credit ipotecar a ajuns să fie întrecută cu mult de aceste preţuri la chirii (iar conceptul că dai bani pentru ceva al tău este unul care va mai persista în mentalitatea noastră – chiar dacă ceva al nostru ne va da mai multă bătaie de cap). În România, în general, oamenii îşi doresc să devină proprietari de locuinţe. Această mentalitate este înrădăcinată în istoria şi cultura ţării, iar achiziţionarea unei case este adesea considerată un obiectiv important în viaţă. Apoi, în România, legislaţia şi sistemul juridic oferă protecţie proprietarilor şi stabileşte drepturi şi obligaţii clare pentru chiriaşi. Odată cu modificarea uşoară a procentajului celor care aleg să stea în chirie însă, şi cu maturizarea pieţei, probabil se va schimba şi genul de locuinţe cumpărate de români: dacă în trecut tinerii sau părinţii tinerilor obişnuiau să cumpere garsoniere în blocuri vechi, la oraş, doar ca ei să nu plătească o chirie, probabil că în viitor va evolua şi trendul clădirilor dezvoltate exclusiv în scopul închirierii, care să le ofere acestora mai multă flexibilitate, mai mult confort, locuinţe mai frumoase şi servicii mai bune, similare unui hotel.

    Iar la 40 de ani însă, când vor avea şi familii, vor investi şi în locuinţa mult visată, fără să schimbe anterior sau să închirieze trei apartamente, cum se întâmplă deseori acum. Dar, per ansamblu, românii vor visa mereu la locuinţa proprie. 

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Criza imobiliară îşi face simţită prezenţa în una dintre cele mai importante pieţe de real-estate din Europa: Suntem în cel mai rău moment din ultimii 30 de ani

    Pe piaţa imobiliară din Suedia, construcţia de noi locuinţe a scăzut la mai mult de jumătate în primul trimestru, în condiţiile în care una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume continuă să se agraveze, scrie Bloomberg.

    Numărul total de locuinţe noi care au intrat în faza de construire a fost de 7.437 în primul trimestru, faţă de 16.675 în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit datelor Statistics Sweden. Deşi cele mai recente cifre vor fi probabil revizuite substanţial din cauza unui decalaj în raportare, direcţia de deplasare a sectorului este clară.

    „Ne aflăm în cea mai gravă criză de după anii ’90. Construcţia de noi locuinţe se va reduce cu peste 50% în următorii doi ani”, a declarant Anna Broman de la Federaţia Suedeză de Construcţii.

    Comisia Europeană se aşteaptă ca Suedia să sufere cea mai mare contracţie economică din Uniunea Europeană în acest an, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta cheltuielile de consum şi o piaţă imobiliară în care se preconizează că preţurile vor continua să scadă după o recentă revenire.

    În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.

    Boomul imobiliar al ţării – care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

    Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

    Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante.

  • Riscul recesiunii reapare: Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au început din nou să scadă. „Problemele de pe piaţa imobiliară vor continua să se accentueze”

    Piaţa imobiliară din Marea Britanie este din nou în scădere, economiştii prefigurând că acest trend va continua pe măsură ce creşterea ratelor reduce bugetele consumatorilor, scrie Bloomberg.

    Datele arată că preţurile locuinţelor au scăzut luna trecută, în timp ce aprobările pentru creditele ipotecare s-au diminuat semnificativ în aprilie. În acest timp, fostul secretar al Trezoreriei SUA, Larry Summers, a avertizat că Marea Britanie se îndreaptă spre recesiune.

    „Problemele de pe piaţa imobiliară vor continua să se accentueze”, a declarat Robert Gardner, economist şef la Nationwide Building Society, după ce compania a raportat o scădere cu 0,1% a valorii proprietăţilor în mai. Preţurile locuinţelor sunt acum cu 4% sub vârful de anul trecut.

    Totodată, Banca centrală a Angliei a arătat recent că băncile au autorizat 48.690 de împrumuturi pentru locuinţe în aprilie, cu 6% mai puţine decât în martie.