BusinessMagazin

Tag: legume

  • Transporturile de legume-fructe şi produse congelate, controlate la TOATE INTRĂRILE în Bucureşti. Percheziţii la firme şi persoane suspectate de evaziune fiscală

     Echipe mixte de control verifică mai multe societăţi comerciale de tip angro, cu puncte de lucru în complexele comerciale din Bucureşti şi judeţul Ilfov, care fac achiziţii intracomunitare de legume-fructe şi produse alimentare congelate, a anunţat Poliţia Română într-un comunicat de presă.

    Simultan cu controalele din complexele comerciale sunt verificate şi autotrenurile care transportă legume-fructe şi produse congelate, la punctele de intrare în Bucureşti fiind şase filtre formate din poliţişti rutieri şi de la investigarea fraudelor

    Anchetatorii verifică 377 de importuri intracomunitare de legume-fructe şi produse congelate.

    La acţiune participă peste 140 de poliţişti de la Direcţia de Investigare a Fraudelor, Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliţia Capitalei, Serviciul Regional de Poliţie Transporturi – Biroul de Investigare a Fraudelor şi de la Rutieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MITĂ pentru un înalt funcţionar ANAF. Patronul turc al unei firme care importă legume şi fructe a fost arestat pentru că a oferit 40.000 de euro

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut pe Şahin Yuksek, asociat unic al firmei Yuksek International Fruct SRL, în 20 aprilie, pentru dare de mită şi instigare la dare de mită. În aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a decis să-l aresteze preventiv pentru 29 de zile pe administratorul Yuksek International Fruct SRL, se arată într-un comunicat de presă de luni al DNA.

    Potrivit procurorilor, la 19 aprilie, Şahin Yuksek a oferit 40.000 de euro, prin intermediar, unui înalt funcţionar din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în schimbul denaturării rezultatului unui control efectuat de organele fiscale la firma sa. Angajatul ANAF a refuzat banii oferiţi de Şahin Yuksek, însă acesta a revenit, în aceeaşi zi, oferindu-i personal 30.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hortifruct, o organizaţie cu şapte producători, şi-a bugetat afaceri de peste 40 mil. euro

    Hortifruct, organizaţie din care fac parte şapte producători de fructe şi legume, estimează pentru acest an o creştere a vânzărilor între 5% şi 10% de la valoarea de 37 de milioane euro realizată anul trecut, 44% din aceasta fiind generată de castraveţi şi tomate.

    Vânzările Hortifruct ar putea depăşi astfel 40 de milioane de euro în acest an. Producătorii care fac parte din Hortifruct sunt: Leoser, Berser, Leader International, Frank ’93 Prod, Ostrovit, Lio Agro Com şi Ilser Oltenia. Organizaţia a fost înfiinţată în 2007. În 2012, cele şapte companii au produs şi comercializat aproximativ 36.000 de tone de legume.

    Referitor la preţuri, Hortifruct precizează că până în prezent producătorii nu au anunţat scumpiri faţă de anul anterior. Hortifruct cumulează sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2.000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp. În ceea ce priveşte fructele, Hortifruct livrează pe piaţa autohtonă şi la export 10.000 de tone de caise, piersici, struguri, prune, cireşe şi pepeni verzi şi 15.000 de tone de struguri de masă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • Imaginile disperării: Cum s-au luptat grecii între ei la Atena pentru legume şi fructe gratuite

    Imaginile cu grecii luptându-se pentru pungile cu legume şi fructe aruncate dintr-un camion aflat în apropierea Ministerului Agriculturii au creat o dezbatere privind sărăcia care a cuprins populaţia elenă, relatează dailymail.co.uk.

    “Aceste imagini mă scot din sărite. Sunt supărat pentru un popor mândru care nu are mâncare şi nu îşi poate permite să aibă căldură”, a declarat Kostas Barkas, un parlamentar aparţinând partidului de stânga Syriza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să faci artă din legume (GALERIE FOTO)

    Vinovat de inspiraţia artistei Margaret Dorfman se face un dovlecel pe care aceasta îl tăiase felii într-o zi, moment în care a remarcat ce frumos se vede lumina printr-o feliuţă subţire. De atunci, Margaret Dorfman a început să folosească legumele la crearea de vase şi bijuterii, confecţionate din feliuţie uscate şi pergaminate printr-un proces similar celui prin care se obţinea pergamentul în vechime, scrie San Francisco Chronicle.

    Cum să faci artă din legume (GALERIE FOTO)

    Mare succes au castroanele sale din sfeclă sau alte legume frumos colorate, care costă între 20 şi 80 de dolari precum şi butonii, cerceii şi colierele leguminoase.

  • Toate importurile de fructe din Turcia vor fi supuse controlului amănunţit

    “E vorba de o cantitate importantă – 120 de tone de grapefruit. A fost un control al ANSVSA şi al ministerului Agriculturii, iar cantitatea a fost distrusă. E vorba de un pesticid, mai exact de un fungicid identificat într-o doză peste cea admisă de către regulamentele europene. E un fungicid folosit pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la aceste plante care, folosit în cantităţi maxime, poate aduce efecte negative şi animalelor, dar în special consumului uman”, a spus Constantin. Întrebat dacă din cauza acestei probleme Turcia este un “punct suspect” în ceea ce priveşte importurile, Constantin a răspuns că “deja este”. “De aceea, cel puţin o perioadă de acum înainte trebuie să analizăm cu mai mare atenţie toate importurile de fructe din Turcia”, a spus Constantin.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Imaginea sărăciei în Grecia: Sute de oameni, la coadă pentru a primi gratuit fructe şi legume

    Grecia este dependentă de împrumuturile din partea altor ţări din zona euro şi de la Fondul Monetar Internaţional încă din mai 2010. În schimb, Atena a fost obligată să taie drastic cheltuielile, salariile şi pensiile şi să crească taxele. Măsurile au condus ţara într-o recesiune dură, cu o rată a şomajului de 22 la sută şi sute de mii de afaceri închise, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Imaginea sărăciei care afectează ţara a fost pe deplin ilustrată de sute de greci ce stăteau la coadă în centrul Atenei pentru a primi pachete cu legume gratuit.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Micii fermieri răzbat pe rafturile marilor magazine

    “Acestea sunt mai bune”, spune vânzătorul din piaţă, ţinându-şi mâna în dreptul inimii, ca un fel de garanţie că spune adevărul gol-goluţ. Se referă la roşiile care costă 10 lei, deşi are şi la 7 lei şi chiar la 6 lei. Ba chiar cele la 10 lei nici nu arată perfect, ca în reclame, dar, argumentează vânzătorul cu părul alb, sunt româneşti. Mirosul, aspectul şi, ulterior, gustul i-au dat dreptate. Şi spune singur că marfa mai scumpă se vinde mai bine, chiar dacă taraba pe care îşi aranjează fructele şi legumele nu este într-o piaţă cu pretenţii, ci la Bobocica, una dintre pieţele de la periferia Bucureştiului. Doar că produsele de import se găsesc mai uşor şi rezistă mai mult – de unde se poate deduce cât de naturale sunt. Cam la fel au acţionat până nu demult şi cele mai multe super şi hipermarketuri, iar acţiunile specifice în care magazinele alegeau produsele româneşti au fost mai degrabă excepţii.

    Două sunt principalele motive: cultivatorii de legume produc cantităţi mici, insuficiente pentru rulajul marilor reţele, şi nu pot livra constant, pentru că nu au depozite cu temperaturi controlate în care să păstreze legumele proaspete. În categoria excepţiilor se numără contractul semnate de Carrefour şi ferma familiei Stoian din Constanţa, care au chiar propria marcă în magazinele francezilor: Ferma Stoian – Legume Româneşti. Acesta este însă unul dintre puţinele astfel de exemple, iar familia constănţeană se numără acum printre cei mai mari producători de legume din ţară, sectorul prăbuşindu-se în ultimele două decenii. În ultimii ani au fost cultivate doar 2.500 ha cu legume, în timp ce în ultimul an de comunism suprafaţa totală era de 100.000 ha, declara anterior Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Totuşi, suprafaţa de 2.500 ha nu este foarte relevantă, de vreme ce există terenuri cultivate şi nedeclarate.

    Odată împărţite fostele CAP-uri, cultivatorilor le vine greu, chiar şi în prezent, să se asocieze pentru a-şi uşura munca sau pentru a găsi clienţi cărora să le vândă legumele. O premieră în acest sens este un proiect derulat de Metro Cash & Carry România care vinde sub marca “De-ale noastre”, legume produse de 200 de mici fermieri români. Programul este, conform oficialilor companiei, unic în ţara noastră şi vizează, într-o primă fază, agricultorii din bazinul legumicol Poiana Mare, Dolj, aceştia devenind furnizorii companiei pentru patru tipuri de produse: roşii, ardei – gras, capia, gogoşar – castraveţi şi vinete. Reţeaua germană de magazine asigură desfacerea produselor. Cealaltă piatră de încercare – depozitul de legume – a fost depăşit de vreme ce la Poiana Mare a fost construit un astfel de spaţiu, care este, conform presei locale, o investiţie a omului de afaceri Gigi Neţoiu.

    La începutul programului, cei 200 de fermieri primesc seminţele pentru răsaduri, iar pe tot parcursul procesului de producţie sunt consiliaţi de un inginer agronom, cconsultant Metro. El sfătuieşte fermierii atât în ce priveşte selecţia soiurilor, în funcţie de tipul de sol, cât şi în privinţa perioadei optime de recoltare, tehnicilor şi mijloacelor de producţie sau metodelor de eficientizare a costurilor de producţie şi resurselor. Legumele “De-ale noastre”, produse prin tehnologii tradiţionale, sunt cultivate în solar (în proporţie de 70%) sau pe câmp (30%), în proces fiind folosite, preponderent, îngrăşămintele naturale.

    De la stadiul de idee şi până la lansarea proiectului a trecut un an, în 2011 desfăşurându-se un proiect pilot, povestesc oficialii companiei. Pe parcursul acestui an, “dorim să extindem proiectul şi în alte regiuni ale ţării”, declară Dusan Wilms, director general al Metro Cash & Carry România. În plus, completează tot el, compania intenţionează să extindă programul şi pe alte categorii de legume în primă fază, urmând apoi, “în funcţie de rezultate, să decidem dacă va fi dezvoltat şi cu alte tipuri de culturi”, mai spune Wilms. Comerciantul german a preluat anul trecut din Poiana Mare 200 de tone de legume, de la “un număr semnificativ mai mic de producători implicaţi în program”. Anul acesta cantitatea de legume ar putea depăşi 500 de tone, însă un rol important în ecuaţie îl joacă şi condiţiile meteorologice. “La anul, aşteptările noastre vizează creşteri, atât în ceea ce priveşte producţia, cât şi în ceea ce priveşte numărul de agricultori”, adaugă reprezentanţii Metro.

    Evident, pentru punerea pe roate a acestui program cererea de pe piaţa a jucat, poate, cel mai important rol. Deoarece gustul searbăd al legumelor de import este o oprelişte suficientă pentru cei mai mulţi cumpărători, care fie ocolesc roşiile turceşti, fie scot câţiva lei în plus din buzunar pentru tomatele româneşti, cu miros şi gust.