BusinessMagazin

Tag: legislatie

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • PwC solicită legislaţie fiscală clară care să încurajeze declararea banilor ascunşi în băncile din străinătate

    România are nevoie de o legislaţie fiscală clară şi flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari, informează compania de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    „Vedem în ultimii ani că la nivelul unor organizaţii internaţionale precum OECD se subliniază tot mai mult importanţa conformării voluntare, ca o soluţie viabilă şi durabilă pentru creşterea veniturilor bugetare, iar programe de conformare voluntară au fost implementate cu mult succes în multe state din întreaga lume”, a declarat Mihaela Mitroi, şefa departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    „Pentru succesul unui astfel de program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu deţineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităţilor fiscale fără a exista riscul unor consecinţe de natură penală sau contravenţională”, a mai spus Mihaela Mitroi.

    Ministerul Finanţelor propunea în noiembrie 2014, ca măsură de amnistie fiscală, impozitarea de la începutul anului 2015 cu o cotă de minim 5-9% a tuturor depozitelor bancare nou constituite unde sursa de provenienţă a banilor este incertă, potrivit unui document. Într-un document elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget şi obţinut de MEDIAFAX, care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează: “Aministia fiscală – începând cu 01.01.2015, toate depozitele bancare nou constituite unde este incertă sursa de provenienţă a banilor se vor impozita cu o cotă de minim 5%-9%”. În prezent, veniturile declarate se impozitează cu 16%.

    „Suntem convinşi că adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula apetitul persoanelor fizice cu venituri mari pentru conformarea voluntară şi va duce totodată la creşterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăţi”, a conchis Mihaela Mitroi.

  • Ursache: Legislaţia privind piaţa de capital din România este la nivelul unei pieţe emergente

    “Prin legislaţia primară pe care o prezentăm astăzi, România este din punct de vedere al reglementărilor o piaţa emergentă. Orice investitor găseşte în România acum o legislaţie similară celei din UE, are siguranţa că regulile de aici sunt similare celor din UE”, a afirmat Ursache într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că 2015 va fi un an care va însemna mult pentru piaţa de capital, urmând ca prin legislaţia secundară se reglementeze o serie de puncte puncte sensibile rămase.

    “Legislaţia adoptată va aduce încredere în rândul populaţiei că se poate investi şi în alte instrumente de plasament decât depozitele bancare. Credem că, prin legislaţia adoptată, investiţiile în piaţa de capital reprezintă o soluţie viabilă la depozitele bancare în privinţa randamentelor”, a mai spus reprezentantul Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Ursache a amintit ca în atenţia ASF au rămas, pentru posibile listări, 15 companii din portofoliul Ministerului Economiei, 7 societăţi de la AVAS şi altele de la alte ministere, cum ar fi Comunicaţiile sau Turismul.

    Legislaţia privind piaţa de capital a înregistrat în ultimul an modificări semnificative, cele mai importante fiind legea pentru desfiinţarea pieţei RASDAQ, dar şi modificarea legii privind piaţa de capital prin ordonanţă de urgenţă la finele anului trecut, care prevede, printre altele, noi condiţii de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

    Totodată, ASF menţionează printre noutăţile legislative din domeniul pieţei de capital şi un proiect de lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, precum şi reglementări europene.

    România vrea să obţină în 2016 sau 2017 statutul de “piaţă emergentă” în clasificarea Morgan Stanley Capital International, care ar face România o destinaţie mai atractivă pentru investitori.

    Într-un interviu acordat Bloomberg în octombrie 2014, şeful BVB, Ludwik Sobolewski, a declarat că bursa de la Bucureşti face eforturi pentru a fi inclusă în 2015 pe lista de aşteptare în vederea promovării în această categorie în 2016.

    În prezent, BVB este clasificată drept “piaţă de frontieră” în indicele Morgan Stanley.

  • Serviciul Google News se închide în Spania. Google trebuie să dea bani companiilor media dacă mai vrea să preia conţinut

    “În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania”, a declarat Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american, transmite Mediafax.

    “Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă”, a adăugat el.

    Grupul american a decis în consecinţă să îşi închidă serviciul înainte de intrarea în vigoare a acestor noi dispoziţii, în luna ianuarie.

    Măsura se înscrie în cadrul unei noi legi privind proprietatea intelectuală adoptată la sfârşitul lunii octombrie de Parlamentul spaniol.

    Închiderea serviciului Google News în Spania nu reprezintă o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării noii proceduri legislative.

    Grupul american anunţase în acea perioadă că site-urile sale ajută editorii de presă să îşi crească audienţa. Google a reafirmat acest argument şi miercuri.

    Google este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile.

  • Accesul la legislaţia actualizată va fi gratuit din noiembrie, pe site-ul Ministerului Justiţiei

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, miercuri, la Hunedoara, că românii vor avea, începând din luna noiembrie, acces gratuit la legislaţie pe un portal de pe site-ul ministerului pe care-l conduce.

    “Suntem printre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care accesul la legislaţie se face contra cost. «Monitorul Oficial» va rămâne pentru cine vrea să aibă un print, o hârtie, şi evident va trebui să plătescă, dar el va trebui să fie accesibil tuturor gratuit. E o formă de educare până la urmă, forma prin care noi încercăm să facem legea. (…) Nu putem să pretindem oamenilor să cunoască legea şi noi să le cerem bani pentru acest lucru, mai ales într-o perioadă în care sunt schimbări dese ale legislaţiei şi atunci e nevoie ca oamenii să aibă cât mai facil accesul la norme”, a spus Robert Cazanciuc.

    Acesta a adăugat că în cursul lunii noiembrie va fi făcut public portalul – “site în site-ul Ministerul Justiţiei” – unde românii care au cunoştinţe minime de utilizare a calculatorului vor găsi gratuit întreaga legislaţie.

    “Este un proiect finanţat din fonduri UE, undeva în jur de patru milioane de euro întregul proiect. Practic, ministerul a achiziţionat o bază de date constituită până în prezent şi o să pună într-o formulă uşor de utilizat pentru cunoştinţe minime de utilizare a calculatorului. Va fi un program extrem de simplu în care oamenii vor putea să caute în norme nu doar să vadă anumite lucruri evoluţia lui în timp”, a afirmat ministrul.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, alături de şapte membri ai CSM, s-a aflat, miercuri, la Hunedoara, unde au fost finalizate lucrările de extindere şi modernizare a Judecătoriei Hunedoara, valoarea totală a investiţiei fiind de aproximativ un milion de euro.

  • Mâna fiscului european va deveni şi mai lungă

    Decizia statului Luxemburg, care va permite ca legislaţia europeană să devină compatibilă cu standardele OECD de transparenţă fiscală internaţională, face ca Austria să rămână singurul stat UE care mai permite unui cetăţean comunitar să deschidă un cont bancar în altă ţară membră fără ca autorităţile din ţara de origine a clientului să fie informate.

    Ministrul austriac de finanţe Hans Joerg Schelling a spus însă că ţara sa are nevoie de mai mult timp pentru pregătirea tehnică a sistemului, dar că va renunţa şi ea la regulile actuale privind conturile bancare în 2018. “Reglementările în materie de secret bancar sunt moarte, iar schimbul automat de informaţii va fi aplicat în forma sa cea mai largă”, a declarat Algirdas Semeta, comisarul european pentru fiscalitate, citat de Financial Times.

    Semeta a precizat că UE ar putea semna până la finele anului şi acorduri bilaterale cu paradisuri fiscale ca Monaco, Elveţia sau Liechtenstein. Legislaţia care va obliga toate ţările UE la schimbul automat de informaţii privind conturile bancare deschise de străini a fost iniţial blocată timp de peste şase ani de ţările europene cu reputaţie de paradisuri fiscale, însă a fost finalizată după ce Luxemburg şi Austria au acceptat să nu i se mai opună.

    Potrivit New York Times, acordul politic privind transparenţa financiară urmează să fie semnat până la sfârşitul anului în curs şi va obliga toate autorităţile fiscale din ţările UE să divulge celorlalte o serie mai mare de informaţii privind conturile şi finanţele personale ale clienţilor băncilor. În prezent, schimbul de informaţii este limitat la dobânzile pentru conturile de economii, însă de la anul va acoperi şi veniturile din salarii, comisioane, produse de asigurări, pensii şi proprietăţi.

    Din 2017, categoriile vizate se vor extinde la dividende, câştiguri de capital şi alte venituri. Fraudele fiscale şi evitarea prin mijloace legale a plăţii taxelor de către cetăţenii şi companiile europene costă UE anual cca 1.000 mld. euro, conform estimărilor Comisiei Europene.

  • Unde merg banii fondurilor de pensii

    În prezent, administratorii fondurilor de pensii pot investi până la 70% din valoarea activelor unui fond în titluri de stat, până la 30% în obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale sau din UE şi până la 50% în valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România sau din UE.

    Conform ASF, fondurile de pensii private au investiţii de 2,73 mld. lei în companii listate la BVB. La sfârşitul lunii iunie, fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) şi facultative (pilonul III) aveau în total active nete în administrare în valoare totală de aproape 17,5 mld. lei (4 mld. euro).

    În acelaşi timp, confederaţia sindicală Cartel Alfa a cerut guvernului să legifereze ca participanţii la fondurile private de pensii să aibă garantat un randament care să acopere măcar contribuţiile plătite de salariaţi la pensiile private. Satisfacerea unei astfel de cereri ar însemna evident o limitare a gradului de risc al plasamentelor făcute de fondurile de pensii, în condiţiile în care plasamentele cu cel mai scăzut grad de risc sunt titlurile de stat.

    Guvernul intenţionează să modifice legislaţia, în acord cu Comisia Europeană şi FMI, astfel încât fondurile de pensii private să fie stimulate să-şi diversifice plasamentele de la titluri de stat spre piaţa de capital. Premierul Victor Ponta a anunţat recent că a optat pentru această variantă în locul naţionalizării parţiale sau totale a fondurilor de pensii private, după exemplul Poloniei sau al Ungariei.

    Ultimele două scrisori de intenţie convenite cu FMI şi Comisia Europeană, din noiembrie 2013 şi februarie 2014, menţionează planul unei analize a impactului fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) în “sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii şi asupra dezvoltării pieţei de capital”, plan ce ar putea cuprinde “opţiuni de reducere într-un mod neutru pentru buget a poverii fiscale” reprezentate de contribuţiile virate la pilonul II.

  • Ponta vrea modificarea legislaţiei privind incompatibilitatea pentru parlamentari

     ”Vreau să mă refer în mod special la un anumit aspect care a fost mult timp definitoriu pentru Senat: faptul că Senatul a fost pentru mult timp un loc al elitelor româneşti. M-am uitat peste istoria sa şi am constatat că mult timp preşedintele Academiei era senator de drept, că universităţile din Iaşi şi din Bucureşti desemnau senatori. Noi azi suntem într-o situaţie pe care o consider exagerată, dacă nu chiar aberantă: orice personalitate a vieţii publice care vrea să fie senator trebuie să renunţe la tot ceea ce a făcut până atunci”, a spus Ponta.

    El a spus că, potrivit normelor actuale, nu mai ai voie să fii profesor universitar, membru al Academiei sau să ai o poziţie de elită concomitent cu deţinerea postului de senator, lucru care, în opinia sa, este în defavoarea calităţii actului de legislaţie şi a prestigiului pe care Senatul îl poate avea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE anchetează avantajele fiscale oferite de Irlanda, Luxemburg şi Olanda multinaţionalelor

    CE suspectează că autorităţile din aceste ţări ar fi subestimat intenţionat profitul impozabil, permiţând companiilor menţionate să plătească impozite mai mici şi vizează practica transferării profiturilor între entităţile aceleiaşi multinaţionale, cu scopul de a reduce factura fiscală.

    În cazul Irlandei, suspiciunea a pornit de la o audiere în Senatul SUA din mai 2013, unde şeful Apple, Tim Cook, comunicase că a negociat un acord special în privinţa impozitării încheiat cu guvernul de la Dublin încă din 1980, când compania a început afaceri în Irlanda. Compania făcuse cunoscut că a plătit numai 2% impozit pe profit pentru cele două subsidiare ale sale înregistrate în Irlanda.

    Ca atare, CE a solicitat autorităţilor fiscale irlandeze o serie de documente pe baza cărora a apărut la Bruxelles suspiciunea că aranjamentele oferite Apple constituie ajutor ilegal de stat. Potrivit presei irlandeze, Apple a reacţionat la ştirea declanşării anchetei, afirmând că beneficiază de acelaşi regim fiscal ca orice investitor şi că de la lansarea iPhone în 2007, sumele plătite statului irlandez au crescut de zece ori.

    Ancheta va contribui la conflictul pe tema desemnării lui Jean-Claude Juncker pentru postul de preşedinte al CE, având în vedere că majoritatea deciziilor cu dedicaţie pentru Fiat au fost negociate pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg.

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Orlando Szasz, Renania

    1. Îmbunătăţirea colectării la buget prin reducerea evaziunii.

    2. Investiţii masive în construirea infrastructurii rutiere, în special autostrăzi.

    3. Stabilitate fiscală şi legislativă garantată pe o perioada de ani prestabilită.

    4. Scutirea de impozit, parţială sau totală, pentru profitul reinvestit.

    5. a) Remunerarea conducătorilor companiilor de stat pe criterii de performanţă (salarizare şi bonusare în funcţie de profitabilitatea şi lichiditatea companiilor pe care le conduc) – coroborată cu legislaţie strictă anticorupţie.
    b) Remunerarea conducătorilor ministerelor şi a echipelor ministeriale/guvernamentale pe criterii de performanţă coroborată cu legislaţie strictă anticorupţie.