“O regulă internă prin care se interzice purtarea oricăror simboluri politice, filozofice sau religioase vizibile nu reprezintă discriminare directă”, se afirmă într-un comunicat, aceasta fiind primă hotărâre a CEJ pe tema purtării vălului islamic la locul de muncă.
Curtea a indicat că interdicţia trebuie să se bazeze pe cerinţa ca toţi angajaţii să se îmbrace neutru şi nu se poate baza pe cererea clienţilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Un număr de industrii şi domenii fac cunoştiinţă cu modelul de sharing economy popularizat de către companii precum Uber sau Airbnb. Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar unele companii au profitat de asta şi acum sunt giganţi evaluaţi la miliarde de dolari. Transportul de persoane sau de colete, domeniul ospitalier şi chiar activităţi casnice precum spălatul hainelor (Electrolux are în desfăşurare un astfel de proiect) se află sub influenţa conceputului de sharing economy.
Un domeniu care rămăsese neatins era procesul de pornire a unui business. Exact pe această nişă şi-a aşezat antreprenorul Slavko Ples firma sa, Winglio. Slavko Ples se află în peisajul tehnologic antreprenorial încă din 2012, când, alături de un partener de afaceri, a pornit o companie de dezvoltare de aplicaţii. Ples a mărturisit că era înconjurat de freelanceri şi antreprenori cu care „discutam des probleme cu care ne confruntam în afacerile noastre. Majoritatea problemelor erau legate de costurile de pornire a unei afaceri şi de birocraţie. Aşa că m-am gândit la o soluţie”, spune el. Probleme care se manifestă la nivel global, nefiind ceva caracteristic unei pieţe anume. În România, potrivit Cărţii Albe a IMM-urilor, dificultăţile cu care se confruntă frecvent firmele mici şi mijlocii sunt birocraţia (61,41%), fiscalitatea excesivă (54,74%), urmată de corupţie (45,16%) şi controalele excesive (44,98%).
Aşa că antreprenorul propune împărţirea costurilor, înfiinţarea unui cadru legal pe care alţii l-ar putea folosi pentru afacerile lor. Asta s-a întâmplat în 2014, iar după un an de cercetare a trecut la punerea în practică a ideii. „Anumite costuri nu pot fi reduse sau eliminate complet, dar, cu siguranţă, pot fi împărţite”, spune Ples. „Winglio se ocupă de hârtii, contabilitate, taxe, astfel încât clientul se poate concentra doar pe afacere”, adaugă el.
Sistemul funcţionează în felul următor: doritorul îşi creează un cont pe site-ul companiei, îşi adaugă clienţii şi creează contractele; apoi poate emite facturi clienţilor săi. Înainte de a da drumul la afacere, reprezentanţii Winglio verifică aplicaţiile depuse, proces ce poate dura până la 24 de ore. Serviciul este disponibil în 150 de ţări şi este adresat dezvoltatorilor de software, designerilor grafici, traducătorilor, scriitorilor etc.
Odată produsul vândut, banii sunt trimişi prin intermediul Winglio, apoi utilizatorul poate scoate banii din contul bancar prin PayPal sau îi poate redirecţiona către cardul de debit Winglio. Toate plăţile primite în Winglio pot fi considerate venituri suplimentare sau dividende dacă devii acţionar al companiei. În ambele cazuri, plăţile primite prin Winglio sunt taxabile în ţările de rezidenţă ale utilizatorilor. Din suma care îi este transferată utilizatorului, firma antreprenorului croat reţine 6,60% comision plus 4,5 euro pentru fiecare tranzacţie. Suma minimă care poate fi retrasă de către utilizator este de 100 de euro. După ce venitul cumulat al unui utilizator ajunge la 500 de euro, el va fi invitat de către companie să intre în programul acţionarilor firmei întemeiate de Slavko Ples. Astfel, achiziţionând o acţiune preferenţială Winglio eşti considerat acţionar al companiei şi poţi păstra veniturile primite prin intermediul companiei sub formă de profit al Winglio care apoi este plătit prin dividende.
Winglio operează prin intermediul a două companii, una aflată în Malaiezia şi alta în Irlanda, ambele putând fi folosite de către utilizatorii serviciului; în acest moment, şase persoane lucrează full time pentru Winglio. Majoritatea clienţilor Winglio sunt freelanceri din industria IT, consultanţi sau furnizori de diverse servicii. „Pentru ei, Winglio este o soluţie mai bună şi mai eficientă decât înfiinţarea propriei companii”, este de părere Ples. Acesta nu a vrut să dezvăluie câţi clienţi are compania, argumentând că „dacă faci afaceri bune şi dezvălui numărul de clienţi, trimiţi o invitaţie competitorilor. Dacă cifrele sunt mici, mai mulţi potenţiali clienţi ar putea fi îndepărtaţi din această cauză”, spune el. Pieţele ţintite de el sunt cele de pe continentul european şi cel asiatic; acestea sunt zonele din care vin peste 30 de clienţi, potrivit unei declaraţii a lui Ples pentru o publicaţie croată. Firma croatului are şi câţiva clienţi români, mărturiseşte el pentru Business Magazin.
Deşi poate părea surprinzător, piaţa Statelor Unite ale Americii nu este de interes pentru Winglio, deoarece „cetăţenii americani pot factura uşor şi pot primi plăţi sub formă de dividende. În plus, cardul nostru de debit nu poate fi emis în Statele Unite”.
Şeful Winglio susţine că, apelând la serviciile companiei pe care o conduce, un freelancer ar putea obţine cu până la 35% mai mulţi bani decât dacă şi-ar înregistra propria firmă. Dă şi explicaţii: dacă un freelancer din Croaţia ar fi înfiinţa o companie în Marea Britanie şi ar ajunge la venituri anuale de 10.000 de euro, după deducerea costurilor – de 2.500 de euro (costuri fixe precum contabilitate şi birou virtual)- şi după scăderea taxelor (care au o pondere de 20%), freelancerul ar putea retrage în jur de 6.000 de euro, sub formă de dividende taxabile (în ţara de reşedinţă), ceea ce pentru Croaţia ar însemna în jur de 720 de euro (12%). Aşadar, venitul net s-ar situa în jurul a 5.300 de euro. „Luând acelaşi caz, dacă ar folosi Winglio, ar plăti taxe de 1.156 de euro pe dividende, la o valoare de aproximativ 9.300 de euro. Astfel venitul lui net ar fi de 8.200 de euro”, explică Slavko Ples.
Şeful Winglio nu a dorit să dezvăluie rezultatele financiare pe anul trecut, rezumându-se la a spune doar că la finalul lui 2015 „aveau un cashflow pozitiv”, fără să fi apelat la o investiţie externă. 2017 ar trebui să fie „interesant şi cu multe provocări”, totodată un an în care serviciul să devină unul mainstream; mai mult, Ples are în plan creşterea cu 300% sau chiar cu 400% a businessului faţă de 2016.
Când am fost invitat la Cotroceni, în 2015, după tragedia #Colectiv, în panelul celor 20 membri ai societăţii civile, a fost prima oară când reuşeam să vorbesc de pe poziţia unui om cu o istorie a telefonului ascultat în cea de om ascultat legal, cu atenţie, de către Preşedinte, pe un subiect evitat de mai toată presa oficială: serviciile secrete.
Poziţie pe care mi-o câştigasem nu numai după 12 de activism civic, dar şi ca ziarist de investigaţii ce publicase multe anchete pe vremea când cazul dosarelor îngropate la Berevoieşti scoteau la iveală cum SRI a încercat să ardă şi să-ngroape foarte multe dosare care “certificau participarea noilor sereişti la Mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii” sau Străuleştiul victimelor Revoluţiei şi Mineriadei.
Regulile referitoare la folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani prin Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.
Conform actului normativ, imaginile cu persoanele filmate — obtinute cu camerele video — sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.
Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii, exceptand situatiile expres prevazute de lege sau avizul de la ANSPDCP.
“Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora”, prevede Decizia nr. 52/2012. In alte situatii, supravegherea video se face doar cu consimtamantul expres si liber exprimat al salariatilor, respectandu-se drepturile acestora.
Dintr-un comunicat de presa recent al ANSPDCP reiese ca mai multi angajatori au fost sanctionati in ultima perioada dupa ce, in urma plangerilor/sesizarilor, aceasta autoritate a facut investigatii si a gasit ca salariatii erau supravegheati in birouri.
“Angajatorii respectivi au fost sanctionati cu amenda, sanctiuni care au fost mentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfel temeinicia si legalitatea masurilor luate de catre autoritatea de supraveghere”, scrie in anunt.
Mai precis, instantele au confirmat faptul ca supravegherea video a salariatilor in birouri este ilegala, din moment ce inainte de instalarea camerelor nu s-a facut o analiza referitoare la necesitatea si proportionalitatea masurii. In plus, angajatorii respectivi n-au cautat nici solutii alternative care sa aiba un impact mai mic asupra vietii private a salariatilor.
“De asemenea, instanta a retinut ca nu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie (nationala si internationala)”, subliniaza sursa citata.
Practic, supravegherea video in birouri a fost considerata de judecatori ca fiind o masura disproportionata. In acest fel a fost incalcat dreptul la viata privata si, prin monitorizarea permanenta, s-a creat o stare de presiune la locul de munca.
Regulile referitoare la folosirea camerelor video in scopuri de supraveghere au fost stabilite acum trei ani prin Decizia Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr. 52/2012.
Conform actului normativ, imaginile cu persoanele filmate — obtinute cu camerele video — sunt considerate date cu caracter personal chiar daca nu sunt asociate cu datele de identitate ale acestora. Regula se aplica si daca acestea nu contin imaginea persoanelor filmate, dar contin alte informatii care pot duce la o identificare efectiva a acestora.
Supravegherea video nu este permisa in interiorul birourilor in care lucreaza angajatii, exceptand situatiile expres prevazute de lege sau avizul de la ANSPDCP.
“Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor prin mijloace de supraveghere video este permisa pentru indeplinirea unor obligatii legale exprese sau in temeiul unui interes legitim, cu respectarea drepturilor persoanelor angajate, in special a informarii prealabile a acestora”, prevede Decizia nr. 52/2012. In alte situatii, supravegherea video se face doar cu consimtamantul expres si liber exprimat al salariatilor, respectandu-se drepturile acestora.
Dintr-un comunicat de presa recent al ANSPDCP reiese ca mai multi angajatori au fost sanctionati in ultima perioada dupa ce, in urma plangerilor/sesizarilor, aceasta autoritate a facut investigatii si a gasit ca salariatii erau supravegheati in birouri.
“Angajatorii respectivi au fost sanctionati cu amenda, sanctiuni care au fost mentinute de catre instantele de judecata, prin hotarari definitive si irevocabile, confirmandu-se astfel temeinicia si legalitatea masurilor luate de catre autoritatea de supraveghere”, scrie in anunt.
Mai precis, instantele au confirmat faptul ca supravegherea video a salariatilor in birouri este ilegala, din moment ce inainte de instalarea camerelor nu s-a facut o analiza referitoare la necesitatea si proportionalitatea masurii. In plus, angajatorii respectivi n-au cautat nici solutii alternative care sa aiba un impact mai mic asupra vietii private a salariatilor.
“De asemenea, instanta a retinut ca nu a fost realizata informarea directa, intr-o maniera completa si clara a salariatilor, strict sub aspectul acestor prelucrari, iar acestia nu au fost consultati anterior in mod direct si explicit, ceea ce a condus la concluzia ca angajatorul a actionat in afara legislatiei in materie (nationala si internationala)”, subliniaza sursa citata.
Practic, supravegherea video in birouri a fost considerata de judecatori ca fiind o masura disproportionata. In acest fel a fost incalcat dreptul la viata privata si, prin monitorizarea permanenta, s-a creat o stare de presiune la locul de munca.
”Yates a trădat Departamentul de Justiţie”, potrivit unui comunicat făcut de Casa Albă.
Dana Boente, procuror al Districtului de Est din Virginia, a fost investit provizoriu pentru a o înlocui pe Sally Yates de către un oficial al Administraţiei de la Casa Albă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cei aproape cinci milioane de salariaţi români vor avea anul viitor mai multe zile libere decât în 2016, întrucât 11 dintre cele 14 zile de concediu stabilite prin lege ca urmare a sărbătorilor legale vor fi în timpul săptămânii. Astfel, anul viitor angajaţii vor beneficia de cinci weekenduri prelungite, ca urmare a faptului că sunt liberi în zile de sărbătoare legală care cad luni şi marţi, şi anume: a doua zi de Anul Nou, a doua zi de Paşti, Ziua Internaţională a Muncii, a doua zi de Rusalii şi Crăciunul.
Vedeţi AICI calendarul sărbătorilor legale din 2017 şi ce zile libere vor avea românii
35 DE ANI / LEGAL ENTITIES CREDIT MANAGEMENT DIRECTOR / GARANTI BANK ROMÂNIA
Korhan Maldar s-a alăturat echipei Garanti Bank România în 2012. A absolvit în 2004 Universitatea Marmara (Istanbul, Turcia), cu o diplomă de licenţă în economie, şi a activat de la bun început în industria financiară. În 2008, Korhan Maldar s-a alăturat Turkiye Garanti Bankasi A.S., cea mai mare bancă din Turcia din punctul de vedere al capitalizării bursiere. Până în 2012 a lucrat ca loan evaluation supervisor, la Turkiye Garanti Bankasi.
În această funcţie, el a gestionat un portofoliu constând într-un volum total de active de 8 miliarde de dolari, reprezentând credite în valoare de 2,5 miliarde de dolari şi 500 de clienţi. În acelaşi timp, el a coordonat activitatea TGB în cinci regiuni din Turcia şi peste 200 de sucursale. În ultimii patru ani, de când s-a alăturat echipei Garanti Bank România, a coordonat activitatea a trei divizii diferite: Corporate Credit Management, SME Credit Management, Legal Entities Monitoring & Reporting. În prezent, conduce o echipă de 25 de persoane. „Lucrând într-o industrie atât de dinamică, este esenţial să îţi aminteşti constant că unul dintre cele mai importante elemente ale activităţii noastre este relaţia pe care o construim cu clienţii. Există o metaforă binecunoscută care poate rezuma această relaţie: clienţii sunt precum o grădină.
Rolul nostru în calitate de bancheri este de a îngriji grădina, de a o ajuta să crească şi apoi, în timp, să se dezvolte pe cont propriu. În domeniul nostru de activitate, acesta este un proces în derulare care a dat formă carierei mele de la bun început. Am învăţat, de asemenea, şi că investind dedicaţie, integritate, pasiune şi ambiţie, poţi să ajuţi grădina să crească frumoasă şi puternică.“
Cancelarul Angela Merkel s-a declarat în favoarea interzicerii vălului musulman integral în Germania, “oriunde este legal posibil”, adăugând că trebuie evitată repetarea crizei refugiaţilor, notează site-ul cotidianului britanic The Independent.
“Vălul musulman integral nu este acceptabil în ţara noastră”, a declarat Angela Merkel, într-un discurs susţinut la conferinţa Uniunii Creştin-Democrate de la Essen, adăugând că “Ar trebui interzis, oriunde este legal posibil”.
Cancelarul german a vorbit şi despre problemele cauzate de criza refugiaţilor, spunând că “o situaţie ca cea din vara anului 2015 nu trebuie să se mai repete”, adăugând că “Aceasta a fost şi este scopul nostru declarat”.
Angela Merkel candidează pentru un nou mandat de doi ani în fruntea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partid pe care îl conduce de 16 ani, fiind singura candidată la această funcţie.
Luna trecută, Merkel a anunţat ca va candida pentru şefia CDU, dar şi pentru al patrulea mandat de cancelar al Germaniei.
Membrii CDU urmează să aleagă liderul formaţiunii conservatoare în cadrul congresului care are loc în această săptămână la Essen.
Thomas de Maiziere, ministrul german de Interne, dar şi un aliat al cancelarului Merkel, a venit în luna august cu propunerea de interzicere parţială a vălului musulman. Potrivit oficialului, legea ar urma să se aplice în “locurile necesare de coexistenţă pentru societate”, inclusiv instituţii guvernamentale, şcoli şi universităţi, săli de judecată, cât şi la proteste.
Legislativul olandez a votat o măsură similară luna trecută, legea aplicându-se în mijloacele de transport public, educaţie, sănătate şi în incinta clădirilor guvernamentale.
Merkel a fost criticată pentru decizia de a permite refugiaţilor să pătrundă în Germania, oponenţii blamând această decizie pentru valul de agresiuni sexuale care a avut loc de Anul Nou la Koln, dar şi pentru două atacuri teroriste comise de simpatizanţi ai Stat Islamic.
Cu toate că Merkel a continuat să insiste că Germania va primi persoanele care au nevoie de protecţie, guvernul german a înăsprit legile privind acordarea azilului.
ANPC a dat amenzi de aproape 900.000 lei pentru deficienţe constatate la mai multe produse lactatate, între care data limită de consum depăşită, ambalaje deteriorate sau lipsa elementelor de identificare.
Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut, în perioada 10 – 21 octombrie, un control pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale referitoare la comercializarea, conformitatea, modul de etichetare, prezentarea şi publicitate a laptelui de consum, a produselor lactate, laptelui conservat, a laptelui pentru cafea, fiind verificaţi 861 de operatori economici.
Din cele peste 100 de tone de lapte de consum şi produse lactate controlate, 7,3 tone de produse nu se încadrau în prevederile legale. Abaterile se refereau la neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, produse cu data durabilităţii minimale, ambalaje deteriorate, data limită de consum depăşită, lipsa totală sau parţială a elementelor de caracterizare-identificare, elemente de identificare şi caracterizare greu lizibile, utilizarea de denumiri eronate, incomplete sau alese astfel încât să inducă în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului, etc.
ANPC a dispus oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 119 kilograme de produse în valoare de 1.218 lei care erau improprii consumului uman, oprirea temporară de la comercializare a peste patru mii de kilograme de lapte de consum şi produse lactate de 55741 mii lei până la remedierea neconformităţilor.
Valoarea amenzilor contravenţionale depăşeşte 870.000 lei.