BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • Încă o candidatură la şefia DNA. Marius Iacob, fost adjunct al lui Kovesi, s-a prezentat la Ministerul Justiţiei pentru a se înscrie în cursă

    Procurorul DNA Marius Iacob este cel de-al doilea candidat care şi-a depus candidatura, luni, pentru ocuparea funcţiei de şef al DNA.

    „Am venit să-mi depun candidatura. Atât am de spus”, a declarat Marius Iacob la intrarea în Ministerul Justiţiei.

    Alt procuror care şi-a depus candidatura luni dimineaţă, pentru conducerea DNA, este Florentina Mirică.

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni dimineaţă, că procurorul-şef ce va urma la DNA va trebui să reorganizeze Direcţia în acord cu noile legi ale justiţiei.

    “Avem aproape 2.950 de procurori, unii sunt tineri şi nu au condiţia cel puţin legală. Sunt două elemente în evaluare, este elementul obiectiv, spre exemplu, de îndeplinire a condiţiei de vechime în profesie şi elementul personal, poate unii îşi doresc să se angajeze la această mare, mare responsabilitate. Procurorul şef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiţiei pentru că nu poţi să mai ai un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR şi să-l pui procuror la DNA.

    S-a introdus o limită de vârstă. Va trebui să reorganizeze, să reaşeze DNA în parametrii competenţelor legale, constituţionale, să facă o evaluare managerială şi atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma îşi doreşte această responsabilitate, şi-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii”, a afirmat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

  • Iohannis, critic la adresa coaliţiei PSD-ALDE pentru legile justiţiei: Cu toate că au fost multe semnale trase, legiferează prost/ Şeful statului a promulgat modificările la legea 304 privind organizarea judiciară

    “Referitor la a doua dintre aceste legi’, legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, voi sesiza Curtea Constituţională, cu solicitarea fermă de a ţine cont de opiniile Comisiei de la Veneţia. Ţin să atrag atenţia parlamentarilor din actuala majoritate că loialitatea lor trebuie să fie faţă de alegătorii care i-au trimis în Parlament, să facă legi bune pentru România şi pentru români. Loialitatea parlamentarilor trebuie să fie faţă de românii care îşi doresc ca România să rămână în UE şi să rămână o ţară reprezentată în lume şi care doresc să fie reprezentaţi în mod demn. Nu trebuie să facem legi pentru că nişte lideri politici vor să scape de dosare”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

    Şeful statului a precizat că standardul legislativ în ţara noastră nu poate fi dat de dosarul penal al unui lider sau altuia.

    “Niciun decident politic nu are mandat de la români să facă aşa ceva. Faptul că cineva sau un partid a fost ales să conducă înseamnă că a fost ales să conducă pentru România, pentru români şi nu pentru a scăpa un lider politic de închisoare. În România, standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau altuia. În România, standardul trebuie să redevină respectul pentru normele de drept intern european şi naţional şi în primul rând trebuie să se revină la respectul pentru Constituţie”, a completat Klaus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă un proces pentru România: Comisia Europeană dă ţara în judecată pe tema normelor privind combaterea spălării banilor

    România şi Grecia sunt trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie.
     
    Comisia a propus impunerea de către Curte a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare.
     
    Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat: “Spălarea banilor şi finanţarea terorismului au consecinţe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio ţară din UE să devină veriga slabă. Banii spălaţi într-o ţară pot fi – şi adesea chiar sunt – folosiţi pentru a comite infracţiuni în altă ţară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activităţi infracţionale şi teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape şi în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.
     
    Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
     

  • Comisia de la Veneţia recomandă României reexaminarea modului de numire a magistraţilor

    Comisia de la Veneţia a prezentat vineri avizul preliminar pe tema proiectelor de amendamente asupra a trei legi din România în domeniul justiţiei, după sesizări de evaluare făcute de preşedintele României şi de Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În conformitate cu procedura avizelor preliminare în cazurile urgente, Comisia de la Veneţia a autorizat transmiterea evaluării autorităţilor române. Comisia de la Veneţia urmează să susţină acest aviz, fără modificări, în sesiunea plenară din octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PNL a sesizat CCR cu privire la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

    ”Deputaţii Partidului Naţional Liberal au înaintat astăzi (miercuri – n.r.), 11 iulie a.c., Curţii Constituţionale a României sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificării Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Demersul PNL a fost iniţiat alături de deputaţi ai USR. În cuprinsul sesizării, PNL a solicitat Curţii Constituţionale sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o serie de întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept, a drepturilor privind accesul la o justiţie echitabilă şi stabilitatea sistemului judiciar din România. Demersuri similare au fost iniţiate în cazul Poloniei şi Portugaliei, în raport cu statutul magistraţilor”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Totodată, PNL a reiterat solicitarea adresată Curţii Constituţionale de a ţine cont de evaluarea Comisiei de la Veneţia asupra modificărilor aduse Legii 303/2004, respectiv de a suspenda soluţionarea cauzelor aflate pe rolul CCR până la publicarea analizei Comisiei de la Veneţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Augustin Lazăr a delegat-o pe Laura Codruţa Kovesi la Parchetul General

    “Urmare a deciziei Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la continuarea activităţii doamnei Laura Codruţa Kovesi după revocarea din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, prin Ordinul nr. 1412 din data de 11 iulie 2018, a dispus delegarea acesteia în funcţia procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu data de 11 iulie 2018”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), remis miercuri MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Anca Jurma – noul procuror-şef interimar DNA/ Ministerul Justiţiei demarează selecţia procurorilor pentru conducerea DNA

    Ministerul Justiţiei a anunţat că organizează în perioada 9 iulie -30 iulie 2018 selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
     
    Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 09 – 30.07.2018, la sediul său din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sectorul 5, cod 050741, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Marius Iacob, procurorul şef adjunct al DNA, asigură interimatul la conducerea Direcţiei, până când Augustin Lazăr, procurul general, va delega o persoană care să preia atribuţiile până la desemnarea unui nou procuror şef.

    Potrivit regulamentului intern al DNA, atribuţiile şefului Direcţiei sunt preluate de către adjuncţii acestuia. Procurorii şefi adjuncţi sunt Marius Iacob şi Călin Nistor. Având în vedere că Nistor este în concediu, atribuţiile, după revocarea Laurei Codruţa Kovesi, sunt preluate de către Marius Iacob.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • USR “forţează” un referendum pe Justiţie

    ”Din păcate nu mai este vorba de bine sau de rău. Preşedintele a respectat cadrul constituţional aşa cum îl avem şi a respectat decizia CCR. Lucrurile sunt mult mai grave însă. Din perspectiva noastră, pentru că în acest moment e nevoie de mult mai mult, poziţionarea asta de implicare destul de limitată şi de lăsare a PSD-ului sa facă tot ce se poate face cu ţara s-a dovedit falimentară. Avem de un an şi jumătate cetăţeni în stradă şi în acest moment este nevoie de referendumul pe justiţie”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Barna.

    În opinia sa, decizia preşedintelui Iohannis nu a fost luată ca urmare a ameninţărilor cu suspendarea.

    ”Sunt convins că preşedintele a avut considerentele sale în decizia pe care a luat-o. Nu cred că a fost o chestiune de frică. Cred că a fost mai degrabă o chestiune de oportunitate politică”, a adăugat preşedintele USR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro