BusinessMagazin

Tag: jurnalisti

  • Bloomberg News va concedia 80 de jurnalişti

    Compania Bloomberg, cu sediul central în New York, are aproximativ 2.400 de jurnalişti în cele 150 de redacţii ale sale de la nivel internaţional şi, în general, în ultimii ani, a înregistrat creşteri ale veniturilor sale, comparativ cu alte grupuri de media.

    Cu toate acestea, compania va renunţa în această săptămână la 3% dintre angajaţii săi din zona editorială. Concedierile vor afecta atât redacţia centrală a Bloomberg News, cât şi birourile sale din lume, potrivit unor persoane familiarizate cu acest proces de restructurare.

    Circa zece posturi vor fi restructurate în redacţia din Washington a Bloomberg, care are aproximativ 200 de angajaţi, în timp ce mai mulţi jurnalişti vor fi concediaţi din redacţia centrală din New York a companiei şi din birourile de la nivel internaţional ale acestui grup de media.

    Reprezentanţii companiei Bloomberg au refuzat să comenteze informaţiile privind procesul de restructurare.

    Reducerile de personal vin după ce miliardarul Michael Bloomberg s-a întors, în urmă cu aproximativ un an (după trei mandate de primar al oraşului New York), la conducerea companiei Bloomberg LP, un grup care include divizii de software, de analiză de informaţii financiare şi de ştiri, pe care l-a fondat în 1981. Această companie este o sursă enormă de venituri pentru Michael Bloomberg, care are o avere estimată de publicaţia financiară Forbes la 36,9 miliarde de dolari.

    La câteva luni după întoarcerea sa în funcţia de chief executive officer (CEO) al grupului Bloomberg, Michael Bloomberg l-a angajat pe John Micklethwait (fost editor al publicaţiei The Economist), ca redactor-şef al operaţiunilor de ştiri ale Bloomberg. Acesta l-a înlocuit pe cofondatorul Bloomberg News Matthew Winkler.

    Bloomberg s-a specializat în distribuirea ştirilor despre business, economie şi tehnologie prin intermediul unor terminaluri, care sunt instalate în sediile unor companii din întreaga lume ce oferă servicii financiare. Grupul Bloomberg deţine site-ul Bloomberg.com, televiziunea de business Bloomberg TV şi publică newsletter-uri şi reviste, inclusiv Bloomberg Businessweek.

     

  • Trei jurnalişti de la Al-Jazeera, condamnaţi la închisoare în Egipt pentru “difuzare de ştiri false”

    Canadiano-egipteanul Mohamed Fahmy şi egipteanul Baher Mohamed au fost prezenţi în tribunalul din Cairo la anunţul verdictului. Australianul Peter Greste a fost însă expulzat în Australia la începutul acestui an şi era judecat în lipsă.

    Cei trei au fost acuzaţi că au ajutat gruparea interzisă Fraţii Musulmani, dar au respins ferm acuzaţiile.

    Cei trei jurnalişti au fost condamnaţi iniţial în iulie 2014, Greste şi Fahmy la şapte ani de închisoare, iar Mohamed la 10 ani.

    Condamnările lor au fost anulate în ianuarie, iar în februarie au fost eliberaţi în aşteptarea unui nou proces.

    La anunţul verdictului, sâmbătă, judecătorul a precizat că cei trei nu sunt jurnalişti înregistraţi şi că activau fără licenţă dintr-un hotel din Cairo.

    El i-a condamnat pe Greste şi Fahmy la câte trei ani de închisoare şi pe Mohamed la trei ani şi jumătate.

    Fahmy şi Mohamed au fost luaţi de autorităţi după anunţul verdictului, dar deocamdată nu este clar cât vor ispăşi din pedeapsă, având în vedere că au fost închişi deja un an înainte de a fi condamnaţi.

    Al-Jazeera a apreciat într-un comunicat că acest verdict reprezintă “un nou atac deliberat asupra libertăţii presei”. “Este o zi neagră pentru justiţia egipteană; în loc să apere libertăţile şi o presă liberă şi corectă, şi-a compromis independenţa din motive politice”, a adăugat postul de televiziune.

     

  • Tragedie în presă: Jurnalişti de televiziune, împuşcaţi mortal în timpul unei transmisiuni în direct. VIDEO

    Doi jurnalişti de televiziune au fost împuşcaţi mortal, miercuri, în timpul unei emisiuni transmise în direct, în statul american Virginia, informează presa americană.

    Vedeţi AICI VIDEO

  • Diferenţe între veniturile din chirii declarate de Iohannis şi cele din contracte

    Între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2004-2007, şi sumele care figurează în contractele semnate pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare este o diferenţă de 115.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Rise Project.

    Conform declaraţiei de avere depuse de preşedintele Klaus Iohannis la începutul acestui an, acesta şi soţia sa obţin venituri anuale din chirii de 228.132 de lei, această sumă figurând în toate declaraţiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.

    Jurnaliştii de la Rise Project susţin că, în perioada 2004-2007, Klaus Iohannis ar fi declarat venituri din chirii mai mici, iar acest lucru ar rezulta din câteva contracte de chirie semnate între Iohannis şi firme care şi-au deschis puncte de lucru în imobile deţinute de acesta, obţinute de la Registrul Comerţului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcţionează legal în imobilele închiriate de la actualul preşedinte.

    Conform sursei citate, în perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obţinute de Rise Project, diferenţa dintre sumele din contracte şi cele menţionate de Iohannis în declaraţiile de avere este, în total, de 115.000 de euro. Astfel, din contracte ar reieşi că în această perioadă Iohannis ar fi încasat din chirii suma de 150.000 de euro, în timp ce în declaraţiile de avere acesta consemnează venituri totale din chirii de 35.000 de euro.

    Primul dintre contractele de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen, iar potrivit acestuia, soţii Iohannis şi Ioan Baştea, proprietari în cote egale ai unui spaţiu comercial situat în centrul Sibiului (strada Nicolae Bălcescu nr. 29), au luat în chirie, pentru cinci ani, o agenţie a băncii Raiffeisen, contra unui preţ de 20.000 de dolari pe an. În 29 decembrie 2006, contractul a fost reînnoit, printr-un act adiţional, fiind prelungit cu zece ani, iar atunci Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

    Jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 de lei, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis şi soţiei sale, însă această sumă nu s-a regăsit în declaraţia de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008, fiind consemnată o sumă mult mai mică – 16.278 de lei. De altfel, aceeaşi sumă, de 16.278 de lei, s-a regăsit şi în declaraţiile de avere din anii 2005 şi 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de dolari pe an (28.800 de lei, în 2005 şi 29.800 de lei, în 2006).

    Contactată de Rise Project, Raiffeisen Bank a spus că face întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menţionate în contract: “Agenţia din Sibiu îşi desfăşoară activitatea în spaţiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic atât sub aspectul rediscutării preţului, cât şi în privinţa altor clauze. Nu putem comenta informaţiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidenţialitatea trebuie păstrată. În toate situaţiile însă, banca face plăţile în suma şi cu frecvenţa prevăzute în contractele în vigoare în acel moment. (…) Apreciem că preţul chiriei pentru acest spaţiu a evoluat în linie cu piaţa”.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că diferenţe între veniturile menţionate în declaraţia de avere a lui Iohannis şi cifrele consemnate în contractele de chirie apar şi în cazul cedării folosinţei unui alt imobil, respectiv un apartament cu şase camere, pe care şeful statului îl deţine împreună cu soţia sa, pe strada Someşului din Sibiu.

    Astfel, în 25 iunie 2003, Klaus şi Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, cu sediul în Timişoara, iar din contractul de închiriere ar reieşi că actualul preşedinte şi soţia sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) şi 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006), însă în declaraţia de avere Iohannis a menţionat, în aceşti ani, o singură sumă – 19.424 de lei.

    Jurnaliştii de la Rise Project mai susţin că declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât şi cele ulterioare, conţin şi alte neconcordanţe sau date care, prin extrapolarea unor informaţii cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării.

  • După aproape un an de închisoare, Dan Voiculescu a primit o VESTE URIAŞĂ! Cum a reacţionat imediat Antena 3

    După aproape un an de stat în închisoare, Dan Voiculescu a primit o veste neaşteptată. Totul a pornit de la DNA, iar jurnaliştii Antena 3 au fost prinii care au reacţionat. „Veţi vedea ce o să apară zilele următoare”,  a comentat Radu Tudor în direct, dezvăluind practic planul pus la punct de trustul media al lui Voiculescu pentru a gestiona situaţia.

    După aproape un an de închisoare, Dan Voiculescu a primit o VESTE URIAŞĂ! Cum a reacţionat imediat Antena 3

  • Citeşte gratuit poveştile celor 100 tineri manageri de top

    Business Magazin a lansat în format e-paper catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2015. Poţi citi GRATUIT catalogul aici

    Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.

    În aceşti zece ani, noi, jurnaliştii, am câştigat, pentru că am cunoscut cariere, idei, oameni şi experienţe care ne-au permis să recunoaştem lumea de business exact aşa cum este.

  • Cea mai mare lansare a unei companii româneşti din IT în San Francisco

    Compania Bitdefender, creată de românii Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să-şi facă loc pe piaţa internaţională de soluţii de securitate IT, ajungând la o bază de câteva sute de milioane de clienţi cu tehnologiile dezvoltate în România, va ataca în această seară piaţa din SUA cu un nou produs, cu care are ambiţia să redefinească industria globală de profil.

    Produsul lansat este Bitdefender Box, un mix între hardware şi software, care va securiza ceea ce firma cu origini româneşti estimează că va fi noua realitate de zi cu zi în sediile companiilor şi în gospodării: nu doar calculatoare, tablete şi smartphone-uri ci şi smart TV-urile, frigiderele de ultimă generaţie, sistemele de iluminat, sistemele de alarmă conectate la Wi-Fi – în fapt orice obiect conectat la internet.

    Este produsul care va înlocui actualele soluţii de securitate, cred reprezentanţii Bitdefender. “Lansarea Bitdefender BOX este un eveniment important pentru noi în primul rând pentru că lansăm un produs unic în industrie, ce defineşte o nouă categorie – security pentru Internet of Things – şi care aduce o abordare cu totul inovatoare domeniului. Viziunea noastră este că acesta este viitorul securităţii şi că, da, cel mai probabil va duce la înlocuirea soluţiilor de securitate existente”, au precizat pentru ZF reprezentanţii companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Miliardarul care ştie ce va face compania sa peste 50 de ani. Warren Buffett 
şi-a găsit înlocuitorul

    Berkshire Hathaway este o companie multinaţională americană care coordonează, administrează sau deţine peste 80 de companii, precum asigurătorul Geico şi producătorul de îngheţată Dairy Queen, dar şi investiţii în acţiuni ale unor companii ca Wells Fargo, Coca-Cola, American Express şi IBM Corp.

    Warren Buffett, care pe parcursul a 50 de ani a transformat Berkshire Hathaway dintr-o companie de textile nerentabilă într-un conglomerat cu performanţe superioare majorităţii corporaţiilor americane, se pregăteşte să predea conducerea grupului. Buffett, în vârstă de 84 de ani, este preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway din 1970, iar anunţul său că intenţionează să se retragă a declanşat un val de speculaţii privind persoana care îl va înlocui pe cel al cărui nume a devenit sinonim cu compania pe care a construit-o.

    Buffett crede că, împreună cu boardul directorilor, a găsit persoana potrivită pentru a-i succeda în poziţia de CEO al grupului, posibil pentru un deceniu.

    ”Considerăm că avem acum persoana potrivită pentru a-mi succeda ca CEO, probabil pentru un deceniu sau mai mult, şi care, în unele privinţe, să facă o treabă mai bună decât mine„, a scris miliardarul în vârstă de 84 de ani în scrisoarea adresată acţionarilor.

    Buffett nu a menţionat numele persoanei, dar vicepreşedintele Berkshire, Charlie Munger, în vârstă de 91 de ani, a spus că principalii candidaţi ar fi 
Greg Abel şi Ajit Jain, cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Buffett.

    Abel, de 51 de ani, conduce Berkshire Hathaway Energy, în timp ce Jain, de 63 de ani, a condus în ultimele trei decenii operaţiunile din domeniul asigurărilor.

    Buffett se pregăteşte să sărbătorească în luna mai 50 de ani la conducerea Berkshire, a cărei capitalizare de piaţă este în prezent de 363 de miliarde de dolari.

    În topul celor mai bogaţi oameni ai lumii publicat în acest an de revista Forbes, Warren Buffett a urcat pe poziţia a treia, cu o avere netă de 72,7 miliarde de dolari, devansându-l pe Armancio Ortega, fondatorul lanţului Zara. Primele două locuri sunt ocupate de Bill Gates, fondatorul Microsoft, cu 79,2 miliarde de dolari, urmat de mexicanul Carlos Slim Helu, cu 77,1 miliarde de dolari.

    Buffett a depăşit creşterea pieţei de capital într-o asemenea măsură încât la analiza evoluţiei acţiunilor Berkshire Hathaway nu poate fi utilizat un grafic normal, notează Business Insider.

    În scrisoarea adresată acţionarilor, Buffett a inclus un tabel care prezintă evoluţia preţului acţiunilor Berkshire de la venirea la conducere a miliardarului, în 1964. Business Insider a comparat datele respective cu performanţele indicelui S&P 500 în ultima jumătate de secol.

    Acţiunile Berkshire Hathaway au crescut cu 1.800.000% în perioada 1964-2014, în timp ce S&P 500 cu ”numai„ 2.300%. Performanţele acţiunilor Berkshire le-au depăşit atât de mult pe cele ale S&P 500 încât pentru a realiza o reprezentare grafică a fost nevoie de utilizarea unei scale logaritmice!

    O altă modalitate de a ilustra superputerile investiţionale ale lui Buffett este de a compara creşterile anuale ale acţiunilor Berkshire Hathaway cu creşterile pieţei de capital.

    Până la sfârşitul secolului XX, creşterile înregistrate de titlurile Berkshire au fost peste cele ale pieţei în ansamblul ei. După 1990, acţiunile Berkshire încă tind să aibă performanţe superioare pieţei, dar diferenţa este mai modestă.

    Miliardarul a avertizat de altfel, în scrisoarea din acest an, că Berkshire nu va obţine în următoarele decenii performanţe similare cu cele din trecut. ”Nu vă aşteptaţi la o repetare a acestor performanţe în următorii 50 de ani. Berkshire a devenit atât de mare, cu un profit net pe acţiune de 751.000 de ori mai mare faţă de nivelul iniţial, încât ritmul viitor de dezvoltare nici măcar nu se va apropia de cel din trecut„, a scris miliardarul.

    În următorii 10-20 de ani, cel care va conduce compania cu sediul în Omaha, Nebraska, va trebui să ia măsuri la care Buffett s-a opus până acum, precum plata de dividende sau programe masive de răscumpărări de acţiuni, consideră acesta.

    ”Cifrele au devenit prea mari. Cred că Berkshire va avea performanţe peste medie, comparativ cu cele ale companiilor americane, dar media noastră nu va fi grozavă„, consideră Buffett.

    Berkshire a raportat în această lună o scădere de 17% a profitului în trimestrul IV, la 4,16 miliarde de dolari, din cauza declinului profitului din investiţii şi a celui din asigurări.

    Pe ansamblul anului 2014, profitul net a urcat cu 2%, la 19,87 miliarde de dolari, în timp ce veniturile au avansat cu 7%, la 194,67 miliarde de dolari.

    În spatele succesului lui Warren Buffett stă o combinaţie de trei elemente, şi anume investiţiile în valoare, disciplină şi un orizont de timp extrem de lung, a scris Barry Ritholtz, editorialist la Bloomberg News.

  • Serviciile secrete britanice au interceptat e-mailurile unor jurnalişti la nivel internaţional

    Potrivit cotidianului, GCHQ a spionat e-mailurile jurnaliştilor de la BBC, The Guardian, Le Monde, postul de televiziune NBC, cotidienele New York Times şi Washington Post, tabloidul The Sun şi agenţia de presă Reuters.

    E-mailurile jurnaliştilor făceau parte dintre cele 70.000 de mesaje interceptate în mai puţin de zece minute în 2008 de GCHQ, echivalentul britanic al Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) americană, potrivit analizei efectuate de Guardian în cazul documentelor dezvăluite de fostul consilier al agenţiei americane, Edward Snowden.

    E-mailurile puteau fi consultate pe site-ul GCHQ de către toţi angajaţii autorizaţi, potrivit articolului The Guardian.

    Potrivit directivelor de securitate internă citate de cotidian, serviciile secrete britanice consideră jurnaliştii o “potenţială ameninţare pentru securitate”, în special jurnaliştii de investigaţie, care apar drept ameninţări de acelaşi tip cu teroriştii şi hackerii.

    Publicarea acestor informaţii are loc în timp ce Guvernul britanic este presat să limiteze mijloacele de spionare a comunicaţiilor jurnaliştilor, după dezvăluirile potrivit cărora poliţia a avut acces la desfăşurătoarele telefonice ale jurnaliştilor pentru a le identifica sursele din cadul poliţiei.

    Peste 100 de editori de la ziare britanice au publicat o scrisoare comună prin care cer Guvernului să împiedice forţele de ordine să consulte desfăşurătoarele telefonice ale jurnaliştilor fără autorizaţia unui judecător.

    Premierul David Cameron şi-a multiplicat apelurile la o consolidare a metodelor de supraveghere după atentatele jihadiste din 7 şi 9 ianuarie de la Paris, soldate cu 17 morţi.

  • Un grup de jurnalişti cere într-o petiţie transparenţa dezbaterilor din Parlament pe Codul electoral

    Jurnaliştii precizează, în cadrul petiţiei, că membrii Comisiei de Cod electoral le-au limitat accesul direct şi liber la dezbaterile legilor electorale, prevalându-se de o prevedere controversată a propriului regulament de funcţionare, şi solicită permiterea accesului liber, imediat, direct şi fără limite la şedinţele Comisiei, pe toată durata acestora.

    Petiţia a fost postată pe Internet, iar lista de semnături este deschisă: http://www.petitieonline.com/press_access_cod_electoral

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a justificat miercuri faptul că accesul presei este îngrădit la lucrările Comisiei de Cod electoral, în timpul şedinţelor, prin eşecul demersului de revizuire a Constituţiei, care a fost ”un show de presă”, în care se făceau declaraţii politice.

    Zgonea a invocat hotărârea plenului Parlamentului din februarie 2013, prin care s-a decis înfiinţarea comisiei, şi care menţionează că ”lucrările nu sunt publice”.

    Comisia comună pentru elaborarea Codului electoral s-a întrunit miercuri în prima şedinţă din anul 2015, în condiţiile în care termenul fixat pentru finalizarea noilor legi electorale, decis de plenul comun al Parlamentului, expiră pe 30 iunie, perioada fiind mai mica de jumătate de an.