BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Studiu Revolut: Românii au investit cu precădere în 2023 în acţiunile Tesla şi Nordea Bank. Suma medie alocată investiţiilor la bursă, circa 1.600 de euro

    Revolut, aplicaţie financiară cu 3,4 milioane de clienţi în România,  a prezentat principalele tendinţe în domeniul investiţiilor personale în 2023, pe piaţa locală şi în Spaţiul Economic European, se arată într-un comunicat de presă. Platforma a atins un nou record  pe piaţa locală, unde numărul clienţilor care fac investiţii personale cu aplicaţia de digital banking aproape s-a dublat la finalul anului trecut faţă de 31 decembrie 2022 (plus 95%).

    La fel ca majoritatea clienţilor Revolut din Uniunea Europeană, românii au fost interesaţi mai ales de acţiunile Tesla (TSLA), pe bursele americane, şi de acţiunile Nordea Bank Abp (NDA), pe pieţele europene

    „Utilizatorii români s-au situat printre cei mai entuziaşti investitori europeni, după numărul de clienţi ai produselor de investiţii, iar portofoliul mediu/ client a atins suma de 1.640 euro, în timp ce media per utilizator, la nivelul SEE, a fost de 1.827 euro. Pe piaţa locală, cea mai mare sumă medie investită a fost înregistrată în rândul segmentului de vârstă 45-54 de ani, atingând 3.145 euro/client”, scrie compania în comunicat.

    O abordare diferită a produselor investiţionale propuse de Revolut s-a remarcat şi în funcţie de sex – bărbaţii s-au dovedit a fi investitori individuali mai entuziaşti decât femeile, atât în privinţa frecvenţei investiţiilor, cât şi a sumelor. Un utilizator român a investit de aproape două ori şi jumătate mai mulţi bani decât o investitoare – 1.980 euro în medie/ client faţă de 840 euro/ clientă.

    În rândul clienţilor din SEE, cele mai tranzacţionate acţiuni de pe bursele americane au fost cele ale producătorului de vehicule electrice Tesla (TSLA), urmate de cele ale companiei de transporturi spaţiale Momentus (MNTS) şi ale companiei auto chinezeşti NIO (NIO). Printre acţiunile europene vizate de investitori s-au numărat cele ale producătorului olandez de bere Anheuser-Busch (1NBA), urmat de gigantul german din industria auto Volkswagen (VOW3) şi compania olandeză de plăţi electronice Adyen (1N8).

    Românii au preferat să adauge în portofoliile lor acţiunile companiei americane Tesla precum şi pe cele ale producătorului de vehicule electrice NIO (NIO). De asemenea, şi-au diversificat portofoliile cu acţiunile companiei de divertisment AMC (AMC), aflată în centrul fenomenului „meme stocks” început în urmă cu trei ani.

    În privinţa preferinţelor pentru acţiunile europene, pe primul loc în top s-a situat compania finlandeză Nordea Bank (04Q), iar top trei acţiuni preferate a fost completat de banca olandeză ABN AMRO Group N.V. (AB2) şi de compania germană de tehnologie optică Jenoptik AG (JEN).

    „Analizând evoluţia pieţei în 2023, vedem că piaţa de capital a cunoscut o creştere impresionantă cu peste 24% pentru indexul S&P 500 şi cu 54% pentru indexul Nasdaq 100, arătând rezilienţa şi adaptabilitatea mediului financiar la contextul economic global. Privind la 2024, perspectiva unor dobânzi care să ajungă până la un maximum posibil de 4%-5% în SEE imprimă o dinamică diferită faţă de anul anterior. Pe măsură ce dobânzile scad, preţurile obligaţiunilor cresc şi se creează noi oportunităţi strategice pentru investitori. În curând, şi Revolut le va permite clienţilor săi accesul la acest tip de instrumente investiţionale, direct în aplicaţie”, spune Rolandas Juteika, head of wealth and trading SEE, Revolut.

    Platforma de tranzacţionare are în portofoliul de investiţii peste 2.200 de acţiuni ale companiilor listate pe bursele americane, peste 140 de acţiuni de pe bursele europene şi 200 de fonduri tranzacţionate pe bursă (ETF-uri) prin intermediul aplicaţiei.

    „Tendinţa de temperare a inflaţiei din ultimele luni aduce un sentiment de optimism care contribuie şi el la reconfigurarea strategiilor de investiţii. Cum abia am intrat în noul an, o atitudine echilibrată şi analitică a condiţiilor de piaţă este binevenită pentru cei care doresc să fructifice noile oportunităţi”, adaugă Juteika.

     

  • De la o moară în 1993 la o fabrică de 80 mil. euro. Lidas, companie deţinută de Elena Anastase, a investit 80 mil. euro într-o fabrică de pâine şi patiserie congelată în satul Cataloi, cu 1.000 de locuitori, din Tulcea

    ♦ „Este una dintre cele mai ample facilităţi de producţie din Europa, complet automatizată“ ♦ Fabrica Lidas este una dintre cele mai mari investiţii din sectorul de panificaţie din ultimii ani şi printre cele mai  mari făcute de un antreprenor român.

    Compania Lidas, controlată de Elena Anastase, care deţine o fabrică de panificaţie în localitatea Mineri din Tulcea, dar şi propria reţea de magazine, a angajat deja 140 de oameni pentru noua fabrică de produse congelate de patiserie şi panificaţie pe care o construieşte la Cataloi (judeţul Tulcea) şi va continua recrutarea până la 200 de oameni.

    „Investiţia pentru noua fabrică Lidas s-a ridicat până acum la peste 80 milioane de euro, iar lucrările continuă. Una dintre cele mai mari provocări a fost coordonarea echipelor care au lucrat la construcţia fabricii. Vorbim despre una dintre cele mai ample facilităţi de acest tip din Europa, complet automatizată, unde echipamente au fost special proiectate, în premieră chiar şi pentru producători, pentru Lidas“, a spus pentru ZF Liviu Şotre, directorul general al fabricii de panificaţie Lidas din Tulcea.

    Liviu Şotre este fiul Elenei Anastase.

    Satul Cataloi din judeţul Tulcea unde Lidas a ridicat fabrica are 1.100 de locuitori.

    Compania Lidas a demarat în 2022 construcţia pentru a doua fabrică de panificaţie, în Cataloi,  o investiţie estimată iniţial la 46 de milioane de euro,  jumătate   din sumă fiind asigurată printr-un ajutor de stat. Pe parcursul derulării proiectului compania a reuşit să obţină şi alte finanţări, ajungând la o investiţie mai mare faţă de cea estimată iniţial.

    „(…) Echipele nou angajate se asigură de buna funcţionare a tuturor echipa­mentelor, pentru a ne atinge targeturile de producţie. Fabrica din Cataloi este proiec­tată să producă peste 30.000 de tone/an“.

     

    Fabrica unde se vor produce produse de panificaţie şi patiserie congelată este una din cele mai mari investiţii din sectorul de panificaţie din ultimii ani şi printre cele mai  mari făcute de un antreprenor român. Consumul pentru aceste produse este în creştere, produsele fiind vândute către marii retaileri precum Lidl şi Kaufland. „Pentru fabrica Lidas din Cataloi estimăm 200 de noi colegi, iar posturile pentru care se fac angajări variază de la producţie până la poziţii manageriale: operatori linie producţie, electricieni, mecanici, manageri mentenanţă sau vânzări. Procesul de selecţie este în continuare deschis, recrutăm activ pentru fiecare departa­ment“.

    Compania a recrutat deja 140 de oameni din judeţ şi deşi fabrica din Cataloi va fi una din cele mai moderne fabrici din Europa, găsirea forţei de muncă a reprezentat o provocare.

    „O altă provocare a venit din lipsa personalului, atât calificat cât şi necalificat. Lucrăm la a găsi oameni dornici să muncească. Ne asumăm perioadele de instruire şi investim constant în îmbunătaţirea abilităţilor echipelor noastre. În Tulcea ne confruntăm cu o criză a forţei de muncă, calificată şi necalificată. Pentru a atrage oameni în echipa noastră am organizat, în plus faţă de acţiunile standard de recrutare, evenimente de tipul Porţilor Deschise, unde cei care au dorit să aplice şi să ne cunoască activitatea au putut să o facă direct la fabrica din Cataloi“.

    Compania Lidas este prezentă pe piaţă din 1993 şi deţine în prezent o fabrică în localitatea Mineri din judeţul Tulcea, dar şi o moară proprie, precum şi două depozite de stocare a materiei prime, înainte de a fi utilizată în producţia de pâine, covrigei, rulade, fursecuri, saleuri sau cornuri. Compania are propria reţea de magazine, dar vinde şi către alţi comercianţi şi are o flotă proprie de distribuţie.

    Lidas a reuşit să îşi crească cifra de afaceri de la un an la altul, la fel şi numărul de angajaţi. Anul trecut afacerile companiei au ajuns la 163 milioane de lei, potrivit oficialilor Lidas. Datele publice arată că Lidas a finalizat 2022 cu afaceri  de 110,7 milioane de lei, faţă de 86 mil. lei anul anterior şi profit net de 1,9 milioane de lei, faţă de 234.000 lei anul anterior, potrivit mfinante.ro. Compania avea 300 angajaţi în 2022, arată aceiaşi sursă.

     

    Doar câteva investiţii s-au făcut în ultimii ani pe piaţa de panificaţie

    Pe piaţa de panificaţie s-au făcut investiţii  mai mici în ultimii ani. Vel Pitar, liderul pieţei locale de morărit şi panificaţie, controlat de fondul de investiţii american Broadhurst, administrat la rândul său de compania New Century Holdings (NCH), a făcut în 2018 o fabrică de pâine de la zero în Bucureşti după o investiţie de peste 12 milioane de lei. La sfârşitul lui 2020, firma a mai anunţat că investeşte peste 50 de milioane de lei în modernizarea fabricii din Iaşi şi în extinderea gamei de produse.

    O altă investiţie în panificaţie a fost demarată de compania Sandy Impex, care a investit 12 mil. euro într-o fabrică de pâine deschisă în 2021, o fabrică ce se întinde pe 6.900 mp.

    Ultimele date de la Statistică arătau că un român consumă 96,5 kilograme de pâine într-un an, peste media europeană de 60 de kilograme de pâine per cap de locuitor (potrivit datelor din 2019). Mai mult, datele arată că România importă 900.000 de tone de pâine congelată anual. Sectorul de panificaţie şi morărit, în care activează peste 6.000 de firme, ajunge anual la peste 2 miliarde de euro, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, potrivit ultimelor date.

  • BlackRock concediează 600 de angajaţi deşi compania este în plină expansiune. „Vedem că industria noastră se schimbă astăzi mai repede ca oricând de la înfiinţarea BlackRock”

    BlackRock va concedia aproximativ 600 de angajaţi, reprezentând 3% din forţa de muncă a companiei la nivel global, pe măsură ce doreşte realocarea resurselor şi schimbări în gestionarea activelor, scrie Bloomberg.

    „Vedem că industria noastră se schimbă astăzi mai repede ca oricând de la înfiinţarea BlackRock”, a explicat CEO-ul Larry Fink într-un mesaj transmis angajaţilor.

    Acesta a arătat că ETF-urile au devenit vehiculul preferat de investiţii atât ca index-uri cât şi pentru cei care doresc investiţii gestionate activ, compania fiind în expansiune pe tot globul.

    În ciuda concedierilor BlackRock se aşteaptă ca până la finalul anului numărul de angajaţi să crească, pe măsură ce anumite divizii ale business-ului sunt în creştere.

    Blackrock vrea să se poziţioneze ca un magazin de tip one-stop pentru toţi investitorii, compania oferind acţiuni, obligaţiuni dar şi strategii pentru investiţii private.

    În acest moment, BlackRock, cel mai mare gestionar de active de pe suprafaţa planetei, vrea să se extindă pe piaţa investiţiilor alternative, obiectivul fiind dublarea veniturilor în acest sector în următorii cinci ani.

  • Analiză ZF. Vestea bună a începutului de an vine din industrie. Şapte fabrici cu o valoare cumulată a investiţiilor de 1,2 mld. euro încep producţia în 2024

    ♦ Cele şapte fabrici vor produce anvelope, baterii, materiale de izolaţii, gips-carton şi profile metalice, echipamente de încălzire, medicamente, componente industriale şi pentru electrocasnice sau elemente de zidărie ♦ Toate aceste investiţii mari vor crea, în 2024, peste 1.000 de locuri de muncă în producţie la nivelul întregii ţări.

    Investiţiile în fabrici anunţate în România anul trecut şi în a doua jumătate a anului 2022 urmează să prindă viaţă anul acesta. Şapte unităţi de producţie, precum fabrici de anvelope, medica­mente, elemente de zidărie sau baterii, cu o valoare cumulată a investiţiilor de circa 1,2 mld. euro, încep producţia în 2024.

    Companiile care investesc în producţie în România o fac pentru că văd potenţialul pe care ţara îl are şi pentru că sunt de părere că este o destinaţie bună pentru investiţii.

    „România este atractivă din mai multe puncte de vedere, atât din perspectiva oa­menilor – avem aici oameni de specialitate, care vorbesc limbi străine -, cât şi din perspectivă geopolitică. Antreprenorii şi multinaţionalele au nevoie de sprijin în egală măsură pentru că se creează o competitivitate. Antreprenorii trebuie să fie la nivelul multinaţionalelor care vin în România, iar această concurenţă nu face decât să-i ajute şi pe unii şi pe ceilalţi“, spunea recent într-un interviu ZF Adrian Garofeanu, general manager, Knauf Insulation, companie care are în derulare o investiţie în două unităţi de producţie de materiale de izolaţii, gips-carton şi profile metalice.

    Poziţia geografică a României este un atu al României atunci când vine vorba de investiţii importante în producţie şi, totodată, îmbunătăţirea infrastructurii la nivel naţional şi faptul că există deschidere din partea statului pentru investiţii în producţie cântăresc considerabil în decizia investitorilor.

    „Construcţia sau dezvoltarea unei fabrici în România înseamnă să punem România pe harta producătorilor interna­ţio­nali. Apariţia mai multor fabrici într-o ţară face ca tot mai mulţi producători să se uite către acea ţară“, a punctat şi Mihai Fugarevici, country manager, Stada, în ca­drul summitului ZF Health & Pharma care a avut loc în această toamnă. Compania are în derulare o investiţie de peste 50 mil. euro la Turda într-o fabrică de medicamente, pornită în urmă cu un an, iar în 2024 vor fi produse primele cutii de medicamente în noua unitate.

    Cele şapte fabrici care urmează să îşi înceapă activitatea anul acesta, potrivit calculelor ZF realizate pe baza declaraţiilor făcute de oficialii companiilor care au în derulare aceste investiţii, vor crea în 2024 peste 1.000 de noi locuri de muncă în producţie la nivelul întregii ţări.

     

    Nokian Tyres, 650 mil. euro şi 500 de locuri de muncă la Oradea

    Cea mai mare investiţie în producţie de anul trecut, dar şi din ultimul deceniu, în valoare de 650 mil. euro, a fost anunţată de către Nokian Tyres, unul dintre cei mai importanţi jucători mondiali de pe piaţa producţiei de anvelope.

    Producătorul finlandez de anvelope a început construcţia unei fabrici la Oradea în primăvara acestui an, iar primele anvelope se estimează că vor fi produse în a doua jumătate a anului 2024.

    „După o evaluare atentă a peste 40 de locaţii şi a mai multor factori, precum disponibilitatea forţei de muncă calificate, avantajele logistice şi un mediu de afaceri stabil, am decis că Oradea este cea mai bună opţiune pentru noua noastră unitate“, a spunea în mai Adrian Kaczmarczyk, SVP, supply operations, Nokian Tyres, la evenimentul care a marcat demararea lucrărilor pentru noua fabrică.

    Capacitatea de producţie anuală a fabricii va fi de 6 milioane de anvelope, iar accentul va fi pe producţia de anvelope pentru autoturisme şi SUV-uri cu dimensiuni mai mari, care vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală.

    Amplasamentul va include şi o facilitate de distribuţie pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor, suprafaţa totală construită fiind de aproximativ 100.000 de metri pătraţi. Unitatea de producţie va crea circa 500 de noi locuri de muncă.

    Nokian Tyres va face angajări atât pentru poziţiile de producţie, cât şi pentru cele de conducere.

    Nokian Tyres a realizat o majorare de capital de 82 milioane de lei în luna iulie a acestui an, sumă adusă la capitalul firmei Nokian Tyres Europe Operations SRL, arată datele de la Registrul Comerţului care menţionează că aportul grupului din Finlanda este a patra cea mai mare majorare de capital realizată de un investitor străin în luna iulie.

    Astfel, producătorul finlandez de anvelope a adus în vara acestui an primii bani pentru proiectul de la Oradea. „Facem o investiţie de peste 650 mil. euro la Oradea, iar aceste fonduri sunt legate de această investiţie“, au precizat pentru ZF reprezentanţii Nokian Tyres la acel moment.

     

    Knauf Insulation, 135 mil. euro la Târnăveni, în Mureş. 100 de noi locuri de muncă

    Grupul german Knauf, din care fac parte companiile Knauf Insulation România şi Knauf Gips din domeniul materialelor de construcţii, a făcut o investiţie de circa 200 mil. euro, iar cu aceşti bani va construi două fabrici, în judeţele Mureş şi Cluj, unde vor fi produse materiale de izolaţii, gips-carton şi profile metalice.

    Noua unitate de producţie din Târnăveni, judeţul Mureş implică o investiţie de peste 135 de milioane de euro. Ea va fi gata în 2024 şi va crea peste 100 de locuri de muncă. Fabrica va avea o producţie anuală de peste 75.000 de tone de vată minerală.

    „Toată experienţa Knauf de a construi fabrici – ultima în Malaezia, acum, în America – este adusă în România. Fabrica pe are o vom construi este cea mai nouă disponibilă în acest moment în grup şi este cel mai puţin poluantă“, spunea Adrian Garofeanu, general manager, Knauf Insulation, la conferinţa ZF Industrializarea României 2023.

    În Knauf în Europa de Est, mai spune acesta, exista un gol în ceea ce priveşte producţia, aşa că grupul german a identificat această oportunitate de a investi la Târnăveni. Germanii de la Knauf au venit cu un masterplan pe zece ani. Fabrica de la Târnăveni va avea circa 15% consum pe piaţa internă, restul fiind pentru export.

    Knauf a început anul trecut şi lucrările pentru fabrica din Huedin, judeţul Cluj, în care se vor produce profile metalice şi gips-carton.

    Fabrica are la bază o investiţie de 76 mil. euro. Unitatea de producţie îşi va începe activitatea în a doua jumătate a anului 2024 şi funcţiona cu 100 de angajaţi.

     

    TESLA Energy Storage, 100 mil. euro la Brăila într-o fabrică de baterii. 200 de noi locuri de muncă

    Cehii de la TESLA, care produc echipamente energetice, inclusiv pentru stocarea energiei, au investit aproape 100 mil. euro într-o fabrică de baterii la Brăila, investiţie susţinută şi printr-un ajutor de stat de circa 40 mil. euro luat de compania TESLA Energy Storage, înfiinţată în iunie 2022, dar care face parte din grupul TESLA din Cehia.

    „Fabrica va fi amplasată în Brăila. Am ales acest loc cu multă grijă pentru că îndeplinea mai multe criterii: proximitatea faţă de portul Constanţa, zona liberă, profilul industrial al zonei şi dezvoltările semnificative pe zona de energie verde. România, ca ţară, a fost aleasă datorită orientării ei clare spre energia verde, sector în care are un potenţial natural semnificativ“, spunea la momentul anunţului privind noua fabrică Dusan Lichardus, cofondator şi preşedintele Consiliului de Administraţie al grupului TESLA din Cehia.

    Compania a demarat anul trecut lucrările la noua unitate de producţie, care urmează să fie finalizată anul următor. Unitatea de producţie va crea aproximativ 200 de noi locuri de muncă.

     

    Groupe Atlantic, 60 mil. euro în Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova pentru a produce elemente de încălzire

    Groupe Atlantic, o companie activă în sectorul de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat (HVAC), investeşte 60 mil. euro într-o primă fabrică în România, în Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, unde se vor produce, începând cu ultimul trimestru din 2024, elemente de încălzire precum cilindri de apă caldă şi plăci de boilere.

    „Am început operaţiunile la noua unitate din România pentru a dezvolta, produce şi livra cilindri de apă caldă pentru uz casnic eco-eficienţi. Primii angajaţi şi-au început deja activitatea la fabrică, pregătind terenul pentru ca de la mijlocul anului 2024 să fie primite primele utilaje, urmând ca producţia să înceapă la finalul aceluiaşi an“, a transmis Tomasz Juda, directorul unităţii de producţie din România şi al fabricii Ukratlantic LLC din Odessa, Ucraina, deţinută de Groupe Atlantic. Noua unitate de producţie se află în incinta parcului industrial PWP Bucharest North, situat în Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.

    Fabrica are o suprafaţă totală de 145.000 mp, din care 31.000 mp spaţiu ocupat de clădiri. Activitatea unităţii din România va începe în ultimul trimestru din 2024, iar până în 2026 fabrica va avea circa 370 angajaţi. 

    Tomasz Juda este director general al fabricii Groupe Atlantic din Odessa, Ucraina din decembrie 2020, iar acum conduce şi noua unitate din România, fiind ales în această funcţie pentru că avea deja experienţă în regiune, potrivit reprezentanţilor companiei franceze. Unitatea de producţie din Prahova ar putea avea însă un alt director general odată ce îşi va începe activitatea.

    Fabrica din România a companiei franceze va suplimenta producţia în scădere a unităţii pe care Groupe Atlantic o deţine în Odessa, Ucraina, transmit oficialii companiei, dar şi producţia la nivel global.

    „Fabrica din Ucraina nu se va închide. Compania a avut nevoie de încă o fabrică în regiune dat fiind că producţia din Ucraina a scăzut în contextul conflictului militar. Însă, această unitate va suplimenta producţia la nivel global. Fabrica din România nu o înlocuieşte pe cea din Ucraina“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei franceze.

     

    Stada, 50 mil. euro în producţia de medicamente la Turda, Cluj. În mai fabrica va fi gata

    Stada România, subsidiara grupului german cu acelaşi nume, a făcut o investiţie de 50 mil. euro într-o nouă fabrică de medicamente construită la Turda, judeţul Cluj. Lucrările pentru noua unitate de produc­ţie, care este amplasată în Parcul Industrial Arieş, au pornit în urmă cu un an, iar în 2024 compania vrea să producă primele cutii de medicamente.

    „Anul viitor, în luna mai, fabrica va fi gata. Cred că este o construcţie în timp record – am pus prima cărămidă în noimebrie 2022. Estimăm că prima cutie de medicamente o vom produce în Q3 sau Q4 anul viitor. În acest moment avem 9 linii de producţie şi vom produce peste 130 mil. unităţi pe an, echivalentul a 3-4 blocuri de locuinţe făcute din cutii de medicamente“, spunea Mihai Fugarevici, country manager, Stada, în cadrul summitului ZF Health & Pharma din toamna anului trecut.

    Investiţia de peste 50 mil. euro este un proiect de la zero, susţinut parţial printr-un ajutor de stat din partea Guvernului de circa 21 mil. euro.

    Suprafaţa totală a unităţii este de aproximativ 30.000 mp şi permite o extindere rapidă a liniilor de producţie până la un număr de 12.

    În 2022, Stada România a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de peste 247 milioane lei, în creştere cu 37% faţă de 2021. „E evident că dacă anul viitor pornim fabrica de la Turda, cifra de afaceri va creşte exponenţial, suprapus pe faptul că aceste produse se vor duce în 90 de state, unde noi nu vedem limitări de a pătrunde datorită structurii organizatorice pe care o are grupul. Mergem spre a creşte cifra de afaceri în zona de export“, a mai punctat Fugarevici la ZF Health & Pharma 2023.

    Produsele care vor fi realizate în unitatea din Turda fac parte atât din segmentul medicamentelor eliberate pe bază de reţetă, cât şi produse eliberate fără prescripţie medicală. Pieţele pe care vor ajunge produsele made in Turda vor fi România şi cele din Europa, acolo unde grupul german are operaţiuni.

     

    Diehl Controls, 40 mil. euro în cercetare şi producţie la Braşov

    Diehl Controls, o companie germană producătoare de componente pentru electrocasnice şi industriale, investeşte 40 mil. euro într-un centru de cercetare şi o unitate de producţie în Braşov. Investiţia va avea loc în două etape, iar prima dintre ele va include dezvoltarea centrului de cercetare şi a unităţii de producţie cu o suprafaţă totală de 18.000 metri pătraţi. Prima etapă va necesita o investiţie de 15 milioane de euro. Astfel, vor fi create 100 de locuri de muncă până la sfârşitul anului 2024. În cea de-a doua etapă, investiţia ar urma să crească până la 40 de milioane de euro în următorii zece ani. „Până la începerea producţiei, la jumătatea anului 2024, vom construi o clădire durabilă cu o infrastructură solidă împreună cu partenerul nostru de proiect, CTP, şi vom angaja peste 100 de persoane cu înaltă calificare“, spunea recent Josef Fellner, CFO al Diehl Controls.

    Compania germană a demarat construcţia fabricii de la Braşov în toamna anului 2023. Numărul total al angajaţilor va ajunge la 600 de persoane până în 2027, care vor produce până la 12 milioane de sisteme electronice anual, inclusiv pentru pompe de căldură. Un alt obiectiv al grupului german este producţia de sisteme electronice standardizate IATF (International Automotive Task Force) pentru industria auto, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Diehl are mai multe fabrici în Europa, America şi Asia. Unitatea de producţie din Braşov va fi cea de-a şaptea fabrică la nivel global a grupului şi a treia la nivel european, Diehl având unităţi de producţie în Polonia, Germania, SUA, China şi Mexic. Componentele care vor fi realizate la Braşov urmează a fi livrate către clienţii companiei din regiune.

    „Este cea mai mare investiţie din oraşul Braşov, fără să luăm în calcul zona metropolitană, din ultimii şapte ani. Diehl Controls este partenerul nostru în ceea ce înseamnă învăţământul dual, este foarte important să lucrăm împreună cu mediul de afaceri pentru a extinde oferta pe care tinerii au privind calificările de muncă“, spunea în toamna anului trecut Allen Coliban, primarul Braşovului.

    Unitatea de producţie a companiei germane va fi situată într-un business park de circa 50.000 metri pătraţi dezvoltat de CTP, al doilea proiect al companiei de logistică în Braşov.

     

    DVI Production, 30 mil. euro într-o unitate de producţie a blocurilor de BCA, în Iernut, Mureş

    DVI Production, firmă cu capital românesc care deţine brandul Fortem, sub care produce elemente liniare de zidărie, construieşte o unitate de producţie a blocurilor de BCA în Iernut, judeţul Mureş, o investiţie care se va ridica la peste 30 mil. euro. Pentru acest proiect, DVI Production a obţinut şi un ajutor de stat în valoare de 10 mil. euro.

    Unitatea de producţie va fi operaţională în prima parte a anului viitor, a spus pentru ZF Viorel Iacob, administrator şi director general al companiei DVI Production. „Suntem în ultima etapă, înainte de finalizare. Avem alături de noi parteneri de renume, constructorul Con A din Sibiu şi Banca Comercială Română, ceea ce ne oferă siguranţa că în primul semestru al anului viitor fabrica va fi operaţională. Noua unitate de producţie va crea 118 locuri de muncă“, a detaliat el într-un interviu ZF din luna noiembrie a anului trecut. Unitatea de producţie din Iernut se va întinde pe o suprafaţă de 120.000 mp, din care 13.000 mp sunt destinaţi halei de producţie.

    Fabrica va deservi distribuitorii de materiale de zidărie din ţară, dar şi partenerii DVI Production din Bulgaria, piaţă pe care compania este prezentă prin exporturi din anul 2018.

    DVI Production a inaugurat prima unitate de producţie în primăvara anului 2017, în incinta Parcului Industrial Mija din judeţul Dâmboviţa, aceasta având o capacitate maximă de producţie de 3,6 milioane de metri liniari de buiandrugi pe an, după cum se arată în informaţiile de pe site-ul companiei. Fabrica de buiandrugi are o suprafaţă totală de 1.000 mp şi un spaţiu de depozitare de 2.500 mp.

    „În primii trei ani de activitate am lucrat la dezvoltarea companiei şi atingerea indicatorilor financiari necesari acccesării de fonduri,  iar ulterior am depus şi obţinut din partea Ministerului de Finanţe acest grant de 10 mil. euro în cadrul unui proiect de dezvoltare a uneia dintre cele mai mari capacităţi de producţie de BCA din Europa“, a mai spus Viorel Iacob într-un interviu recent acordat ZF.

     

     

  • Ciolacu: valoarea investiţiilor peste suma deficitului public, avem cea mai mare creştere din zonă

    Premierul Marcel Ciolacu susţine că valoarea investiţiilor din 2023 a depăşit suma deficitului public. Avem cea mai mare creştere economică din zonă, a mai spus prim-ministrul.

    Declaraţiile au fost făcute înainte de şedinţa de Guvern de joi.

    „Anul trecut am avut cea mai mare creştere economică din regiune în condiţii foarte dificile. Ultima prognoză a CE arată că 10 ţări din UE vor avea scădere economică în 2023, iar 12 state membre şi-au depăşit semnificativ ţintele de deficit. România a avut o creştere sănătoasă pentru că s-a bazat foarte mult pe investiţii şi nu pe consum. Valoarea investiţiilor publice a depăşit anul trecut suma deficitului public. Per total volumul investiţiilor publice a crescut cu 33%, iar acest lucru s-a văzut în apariţia a peste 75.000 de locuri de muncă”, a declarat Marcel Ciolacu.

    Premierul a mai spus că absorbţia banilor europeni a fost motorul creşterii economiei româneşti.

    „Pentru prima data am reusit sa atingem un nivel record de absorbţie de peste 93%. În total, anul trecut am încasat peste 13,7 miliarde de euro de la CE cu tot cu sumele din PNRR”, a precizat Ciolacu.

    Premierul a adăugat că marile investiţii vor continua şi în 2024.

  • Un nou an, noi provocări: Investitorii trebuie să devină creativi pentru a scăpa de “un stoc uriaş” de investiţii mai vechi şi pentru a pune la treabă noile bugete. Industria de private equity a intrat în 2024 cu sume record de bani necheltuiţi

    Industria de private equity a intrat în 2024 cu sume record de bani necheltuiţi de investitori şi cu un stoc fără precedent de tranzacţii vechi pe care firmele trebuie să le vândă în anii următori, scrie FT. 

    Firmele de private equity stăteau pe un nivel record de 2,59 mld. dolari în rezervele de numerar disponibile pentru achiziţii şi alte investiţii, la data de 15 decembrie, potrivit S&P Global Market Intelligence. Aproape un sfert din aceşti bani erau deţinuţi de 25 dintre cele mai mari grupuri din industrie, printre care Apollo Global, Blackstone, KKR, CVC Capital şi Advent International.

    Directorii din industrie şi consilierii lor consideră că noul an reprezintă un test important pentru investitorii de capital privat, în timp ce aceştia caută modalităţi de a vinde investiţiile mari, căutând în acelaşi timp noi oportunităţi.

    În condiţiile în care piaţa de oferte publice iniţiale este încă călduţă şi în care tranzacţiile la nivel mondial sunt lente, numărul tranzacţiilor de retragere a capitalului privat a fost aproape de minimul ultimului deceniu, potrivit companiei de consultanţă Bain & Co.

    Astfel, grupurile de buyout au rămas cu un volum record de 2,8 miliarde de dolari în investiţii nevândute şi ceea ce Bain a descris ca fiind “un volum uriaş de companii de lichidat”.

    “Ceea ce observăm din partea proprietarilor de capital privat este multă anxietate, deoarece nu este clar cum vor evolua vânzările”, a declarat un bancher senior de fuziuni şi achiziţii. 

  • Ce evenimente a adus 2023 în transporturi: două tranzacţii pe piaţa de transport rutier de mărfuri, un nou serviciu de ride hailing cu maşini electrice şi investiţii în depozite şi hub-uri noi

    Anul 2023 a adus câteva tranzacţii în transportul rutier de mărfuri pe piaţa locală, un nou serviciu de ride hailing cu maşini electrice lansat de grupul Autonom, investiţii noi în hub-uri  dar şi o balanţă cu un excedent în creştere.

    Liderul pieţei, International Alexander din Arad, a bifat o nouă tranzacţie pe final de an

    Grupul de logistică şi transport marfă International Alexander din Arad, cu capital românesc, fondat de Simion şi Loredana Apreutese, cel mai mare jucător de pe această piaţă, a preluat pe final de an 25% din acţiunile Moov Leasing, companie ce oferă pachete de servicii auto integrate de leasing operaţional persoanelor fizice, PFA-urilor, antreprenorilor şi companiilor. Moov Leasing este o platformă de mobilitate digitală fondată de Bogdan Speţeanu, fost CEO al BCR Leasing şi de Mircea Dihel, fost CEO al Ţiriac Leasing.

    Holdingul Internaţional Alexander, din care fac parte 20 companii independente, business cu acţionariat 100% românesc, şi-a consolidat în mod constant poziţia pe piaţa de  transport şi logistică. Grupul  reuşit să îşi extindă serviciile în alte ţări, Ungaria, Serbia, Cehia şi Germania. Pentru 2023 oficialii grupului au estimat că vor depăşi  pragul de 300 de milioane de euro afaceri, după ce anul trecut a avut 280 de milioane de euro. Grupul asigură servicii de transport multimodal, pe cale rutieră, pe apă sau aer şi oferă şi soluţii logistice, funcţionând şi ca o casă de expediţii. Compania livrează marfă pentru clienţi din industria auto, IT dar şi pentru cei din FMCG

    Compania a preluat în 2021 Vio Transgrup din Dâmboviţa, un business controlat de Viorel Angelescu, specializat pe nişa transporturilor internaţionale de mare valoare şi a transporturilor frigo. Tot atunci a făcut o a doua achiziţie în zona de producţie, a preluat subisdiarele din România şi Cehia ale firmei Brandl Industries, fondată în anul 1970, pentru a putea oferi clienţilor din industria automotive întregul pachet de servicii. Ambele companii au fost integrate în grup, Vio Transgrup a întărit poziţia grupului în sectorul de transport, iar Brandl/Brawe pe segmentul de producţie.

    Omnia Capital a preluat Dumagas

    O altă tranzacţie care s-a concretizat în acest an este preluarea companiei Dumagas. Transportatorul rutier de mărfuri a fost achiziţionat de compania de investiţii Omnia Capital, înfiinţată de Matei Ladea şi Bogdan Georgescu, cumpărător ce îşi propune să construiască un grup de companii de transport. În continuare, compania se uită la alţi jucători din transport, care au o cifră de afaceri de peste un milion de euro şi nu mai mult de trei acţionari.

    Încă de la finalul lui 2021, şeful Dumagas spunea că se caută un partener pentru susţinerea dezvoltării şi extinderii transportatorului de marfă, după ce în 2019 declara că fondul de investiţii aşteaptă încă trei ani ani maturizarea business-ului şi apoi va face exitul. Vânzătorul este fondul de investiţii Bancroft.

    Grupul Autonom, fondat de fraţii Marius şi Dan Ştefan, a intrat pe piaţa de ride hailing

    Autonom, grup fondat de fraţii Marius şi Dan Ştefan, a lansat pe piaţa din Capitală un nou serviciu de ride hailing, numit Blue, în urma unei investiţii totale de 5 milioane de euro. Aplicaţia va pune la dispoziţie, în prima fază, o flotă de 100 de autovehicule electrice Tesla Model 3 şi Model Y pentru deplasări prietenoase cu mediul în zona metropolitană. Compania a lansat deja aplicaţia în platformele Apple şi Google iar utilizatorii îşi pot crea conturi.

    World Mediatrans, una din cele mai dinamice firme, a deschis un centru cargo logistic la Oradea

    În mai anul acesta, World MediaTrans, una din cele mai dinamice firme din acest sector, a deschis un centru cargo logistic (pe o suprafaţă de 7.000 mp), situat în CTPark Oradea Cargo Terminal. Prin acest centru compania pune Oradea pe harta hub-urilor prin care oferă servicii logistice clienţilor, alături de Bucureşti, Iaşi, Timişoara sau Cluj.

    Compania de transport marfă World Mediatrans din Timiş este una din cele mai dinamice firme din acest sector, fondată în 1997 de  către Gabriel Lungu, care operează 23 de birouri pe piaţa locală şi depozite logistice  în ţară şi  Budapesta, Barcelona şi Bratislava. Compania a ajuns anul trecut la afaceri de 30 de mil. de euro şi estima creştere pentru acest an.

    Balanţa  din transporturi, excedent în creştere anul acesta

    În ianuarie-octombrie anul acesta, balanţa din transporturi a avut un excedent de 5,1 miliarde de euro, faţă de 4,5 miliarde de euro în perioada similară a anului anterior, arată ultimele date de  la BNR. Transporturile sunt singurul sector, după IT, cu balanţă pe excedent.

    Anul trecut, balanţa din transporturi a avut un excedent de 5,4 miliarde de euro. Dacă România intra în Schengen atunci şi contribuţia sectorului de transporturi ar fi crescut.

    Non-apartenenţa la Schengen are însă un impact direct de 5-18 miliarde de euro pe an  ca pierderi, arăta un studiu  realizat de Parlamentul European în 2016. Tot acest studiu arată că transportatorii de marfă pierd din cauza timpilor mari de aşteptare în vămi  până la 7,5 miliarde de euro pe an pentru iar pe circulaţia călătorilor  se pierd între 1,3  miliarde de euro şi  5,2 miliarde pe an. Pe piaţa locală nu există un astfel de studiu care să arate la cât se ridică exact pierderile.

    Pe piaţa locală de transport activau 41.972 de firme anul trecut, în scădere faţă de 45.592  de firme  anul anterior, care aveau în total 146.603 angajaţi, mai puţini faţă de anul anterior. Cifra de afaceri totală a crescut însă la 67,6 miliarde de lei anul trecut, faţă de 58,8 miliarde lei anul anterior, potrivit datelor de la ONRC.

    Pe piaţa locală de transport marfă pe calea rutieră activează câţiva jucători mari ce s-au remarcat prin investiţii constante dar şi mai multe companii medii şi mici, care efectuează transporturi pe rute interne sau internaţionale.

     

  • Să continuaţi să INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA! Avem nevoie şi de cofetăria din Brăila şi de fabrica de lactate din Tecuci, dar şi de fabrica de baterii belgiene de 1,4 miliarde de euro din Galaţi. O retrospectivă

    Anul 2023 a adus finalul celui de-al patrulea sezon al emisiunii ZF Investiţi în România! – un proiect realizat de Ziarul Financiar şi CEC Bank.

    ZF a lansat acest proiect alături de CEC Bank în anul 2020, într-un moment în care să încurajezi investiţiile era un pariu cel puţin curajos. Să ne amintim care erau priorităţile în primele luni de pandemie. Totuşi, surprinzător sau nu, antreprenorii şi companiile aveau energie şi derulau investiţii, iar noi am fost acolo să punem întrebări şi să scriem despre ele.

    În anii următori, ZF Investiţi în România s-a dezvoltat şi s-a extins, ajungând să scoată la iveală investiţii importante atât din partea antreprenorilor români, cât şi din partea companiilor cu capital străin.

    Subiectele s-au diversificat, incluzând interviuri cu primari şi oameni din administraţiile locale, discuţii despre finanţări, agricultură, industrie alimentară, piaţa imobiliară sau interviuri despre poveştile şi strategiile de investiţii şi dezvoltare ale companiilor antreprenoriale.

    Am dat startul conferinţelor prin ţară şi am mers alături de bancherii din top managementul CEC Bank, inclusiv Bogdan Neacşu, CEO-ul băncii, prin diferite oraşe, de la Iaşi, Cluj, Arad, Timişoara, Sibiu şi până la Constanţa, Craiova, Ploieşti sau Brăila.

    Aici, am încercat să luăm pulsul economiei locale şi să discutăm cu cei care fac investiţii, care produc, care construiesc, cu cei care formează economia locală, despre investiţii, despre reindustrializarea României, despre dezvoltare economică şi finanţări, dar şi despre provocările cu care se confruntă ei.

    Finalul anului 2023 marchează astfel încă un an de stat cu lupa pe investiţiile care mişcă economia locală. Încă un sezon cu Roxana Cârcior în producţie, cu Mihai Ungureanu în regie, cu mine şi Bogdan Alecu în rolurile de moderatori şi cu sute de invitaţi care ne-au povestit despre investiţiile lor.

    Mecanismele investiţiilor

    Când urmăreşti îndeaproape investiţiile, an după an, poţi vedea ce înseamnă angajamentul antreprenorilor pentru dezvoltare. Perioada 2020-2023 a venit cu multe „lebede negre” şi cu multe variabile, de la inflaţie, la dobânzi mai mari, iar volatilitatea costurilor şi a materialelor de construcţii din această perioadă i-au pus pe cei care derulau investiţii la mare încercare.

    O investiţie pe care am urmărit-o în cadrul emisiunii a fost cea a producătorului de lactate Artesana din Tecuci, judeţul Galaţi. Compania dezvoltată de Daniel şi Alina Donici şi-a făcut loc pe piaţa de lactate printr-un produs minim procesat, într-un ambalaj de sticlă, ceea ce i-a adus popularitate, deci şi o cerere care depăşea capacităţile primei sale fabrici.

    Înarmaţi cu dorinţa de a face o a doua fabrică, mai performantă, mai automatizată, cu echipamente de ultimă generaţie, antreprenorii au făcut o serie de mutări, au atras un investitor, au atras un ajutor de stat de 2,3 mil. euro şi au luat un credit de 5 mil. euro de la CEC Bank (credit de investiţii plus prefinanţarea ajutorului de stat).

    Provocările care au apărut la nivel de costuri şi de întârzieri au fost mari, iar fabrica Artesana a fost pusă în funcţiune într-un final în 2023. Acum, Daniel şi Alina Donici sunt pregătiţi pentru următoarea etapă de creştere.

    De cele mai multe ori, poveştile antreprenoriale considerate de succes sunt întortocheate şi cuprind multe provocări, dar şi multă rezilienţă. Mai ales acolo unde s-a plecat de la zero. 

    „În 2019 ne gândeam să bugetăm 2 mili­oane de euro pentru fabrică, între timp a tre­cut de 6 milioane de euro fără TVA, cu toate echipamentele, construcţia şi ce a mai apărut pe lângă, alte echipamente care să ne ajute“, spunea Daniel Donici, cofondator Artesana, într-o emisiune din primăvara lui 2023.

    Producătorul de lactate din Tecuci este doar un exemplu printre antreprenorii care merg înainte şi fac investiţii. Conferinţele prin ţară ne-au arătat imagini diferite în ceea ce priveşte optimismul, realismul sau pesimismul mediului de business local, însă peste tot am aflat veşti sau poveşti despre noi investiţii.

    Câteva concluzii

    Unele poveşti, anunţuri sau perspective rămân cu noi, cum ar fi povestea companiei BlueSpace Technology, o companie românească concentrată pe inovaţie şi R&D pentru industria de apărare sau povestea studenţilor români care au construit un vehicul solar pentru a traversa Australia cu el.

    De asemnea, merită amintită setea de extindere a retailerului Lensa, care a deschis aproape 70 de magazine în doi ani sau cea a operatorului de săli de fitness Stay Fit Gym care deschide 10 săli pe an şi vrea să ajungă la peste 50 în 2025. Se remarcă şi compania Moldoglass, care a implementat până acum peste zece proiecte cu fonduri europene. 

    În agricultură, grupurile antreprenoriale româneşti vin cu planuri puternice, de la Grup Şerban Holding, care a anunţat în emisiune un buget de 20 mil. euro doar pentru 2023, la grupul Agricultorul-Panimon care derulează un plan multianual de peste 100 mil. lei sau grupul Transylvania care investeşte milioane de euro în diversificare.

    La fel cum ţinem minte declaraţiile antreprenorului Cristian Covaciu, cofondator al IPEC Alba Iulia, companie care produce 1% din farfuriile de porţelan din întreaga lume într-o fabrică echipată cu sute de roboţi industriali. Pe tema reindustrializării României, unde mulţi antreprenori sunt pesimişti, Covaciu crede că deja se întâmplă lucruri importante.

    El pariază pe fabricile româneşti pentru că sunt construite mai recent, la un standard de tehnologie mai ridicat. El pariază pe forţa pe care România o poate avea în producţie şi pregăteşte o investiţie de peste 10 mil. euro pentru o fabrică de ceşti de porţelan. 

    La final de 2023 ne-am uitat la cele mai citite articole scrise pe baza emisiunilor în acest an, iar unul dintre aspectele interesante este că în top 40 regăsim multe articole de la interviurile cu primari şi aleşi locali, ceea ce înseamnă că cetăţenii sunt tot mai atenţi la lucrurile care se întâmplă sau nu în comunităţile din care fac parte. 

    Cel mai citit articol este scris în urma unui interviu cu Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, care spunea că a accesat fonduri europene cât bugetul oraşului pe 43 de ani. Pe locul doi se regăseşte un articol despre antreprenoarea Vera Maxim din Brăila, fondatoarea cofetăriei Poem Caffe, care investeşte circa 6 mil. lei într-o casă istorică din Brăila, unde vrea să facă producţie, retail, HoReCa şi, poate, o şcoală de cofetărie.

    Sigur, 6 milioane de lei înseamnă o investiţie mică aşezată lângă scara marilor investiţii industriale, dar este o investiţie relevantă pentru un oraş asociat mai rar cu astfel de anunţuri. Este o investiţie importantă pentru că arată cum antreprenorii merg înainte, strâng, dezvoltă şi atrag resurse şi au capacitatea de a genera valoare adăugată.

    Pe locul trei în topul celor mai citite se află un articol rezultat în urma unui interviu cu autorităţile locale din Galaţi pe tema investiţiei de 1,4 miliarde de euro anunţată de belgienii de la compania ABEE pentru o fabrică de baterii litiu-ion.

    Povestea a fost complicată de la început, cu multe semne de întrebare, întrucât presupune un ajutor de stat semnificativ, dar şi ideea că ABEE nu a mai realizat până acum o investiţie de asemenea anvergură. Va mai fi făcută investiţia? Nu ştim. Trebuie să urmărim subiectul şi în 2024.

    La final de 2023 putem spune asta: să continuaţi să INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA! Avem nevoie şi de cofetăria din Brăila şi de fabrica de lactate din Tecuci, dar şi de fabrica de baterii belgiene de 1,4 miliarde de euro din Galaţi. 

  • Cu ochii pe 2024. Cum văd marile bănci de investiţii şi administratorii de active următorul an bursier. Astăzi, Barclays, BNP Paribas, UBS şi ING

    După un an 2023 marcat de volatilitate şi incertitudine, dar care a adus randamente satisfăcătoare pentru investitori, ne uităm la cum au evoluat indicii bursieri globali, analiştii marilor bănci de investiţii europene se aşteaptă ca randamentele anului 2024 să nu se ridice la acelaşi nivel. ZF continuă seria de prognoze cu Barclays, BNP Paribas, UBS şi ING.

    Analiştii de la Barclays, una dintre cele mai mari instituţii bancare britanice, se aşteaptă ca economia mondială să încetinească în 2024, dar într-un mod benign, adică cu rate ale şomajului scăzute şi noi scăderi ale inflaţiei în marile economii. Nu văd un soft landing categoric, dar va fi în mod clar aproape de soft landing.

    În ceea ce priveşte economia globală, conform previziunilor analiştilor, SUA, zona euro şi China vor înregistra o creştere economică de 1,2%, 0,3%, respectiv 4,4% în 2024. „Per total, analiştii noştri se aşteaptă ca economia globală să se majoreze cu 2,6% anul viitor. Aceasta reprezintă o încetinire faţă de estimarea lor de creştere de 3% de la începutul acestui an. Acest lucru ar reprezenta însă un minim benign pentru ciclul de business”, scrie Barclays.

    Inflaţia ar trebui să scadă, dar nu suficient de rapid pentru a declanşa cicluri mari de relaxare monetară. „Analiştii se aşteaptă ca presiunile asupra preţurilor din zona euro să continue să se estompeze, deoarece cererea rămâne slabă, iar rata şomajului creşte. Aceştia văd inflaţia globală la 2,3% în 2025.”

    La nivelurile actuale, acţiunile sunt mai atractive decât obligaţiunile. Analiştii preferă acum acţiunile globale în detrimentul pieţelor de obligaţiuni de bază. „Analiştii se aşteaptă ca acţiunile globale să obţină în 2024 randamente de o cifră (…) şi să surclaseze veniturile fixe.”

    BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, spune că relaţiile comerciale cu SUA vor rămâne probabil dificile, indiferent cine va fi ales următorul preşedinte şi că zona euro este foarte probabil să treacă printr-o recesiune uşoară. „Conform estimărilor noastre, va creşte cu greu în 2024.”

    Anul 2023 a fost martor al unei volatilităţi extreme în naraţiunea macroeconomică – „volatilitate narativă” – pe lângă volatilitatea sporită a activelor financiare, în special a celor cu venit fix. În timp ce SUA au cunoscut o uşoară recesiune a profiturilor, câştigurile europene au crescut în mod constant pe parcursul perioadei post-COVID. „2024 ar trebui să aducă o continuare a schimbării către o dublă materializare.”

    AI-ul poate fi marele uniformizator al educaţiei, ştergând distincţiile dintre ţări şi dintre învăţământul de stat şi cel privat. De asemenea, ratele ridicate al dobânzilor înseamnă că investiţiile pe termen scurt şi cu randamente reduse ar putea oferi acum randamente absolute atractive. Totodată, creditorii ar trebui să se asigure că proiectele generează venituri suficiente şi fluxuri de numerar stabile.

    Şi UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, se aşteaptă ca în Europa creşterea să rămână moderată. Băncile centrale încep să reducă ratele dobânzilor în 2024, ceea ce înseamnă că pieţele de obligaţiuni guvernamentale supraevaluează riscul ca ratele ridicate să reprezinte noua normalitate. „Noi ne aşteptăm ca randamentele să scadă în 2024.”

    Pe de altă parte, politica va avea un rol important în 2024 – alegerile prezidenţiale din SUA, războaiele actuale dintre Israel şi Hamas, respectiv Rusia şi Ucraina, precum şi rivalitatea dintre SUA şi China ar putea afecta pieţele la nivel global. „Investitorii ar trebui să se pregătească pentru episoade de volatilitate determinată de factori politici şi să ia în considerare acoperirea riscurilor”, consideră analiştii.

    În ceea ce priveşte obligaţiunile, piaţa este extrem de optimist, aşteptându-se ca randamentele obligaţiunilor guvernamentale să scadă anul viitor, susţinând randamentele pozitive pentru clasa de active. Pe acţiuni, se preconizează o revenire moderată a indicilor bursieri globali, pe măsură ce cresc câştigurile, iar ratele dobânzilor şi randamentele obligaţiunilor scad.

    Olandezii de la ING consideră că scăderea în zona euro nu se va mai adânci, însă redresarea este încă departe. În scenariul de bază, ratele mai mari ale dobânzilor determină o recesiune tehnică uşoară în peste iarnă, iar Banca Centrală Europeană (BCE) începe să reducă ratele cam în acelaşi timp cu Fed, banca central americană. În scenariul negativ, riscurile provin din creşterea preţurilor la energie, care ar duce la creşterea inflaţiei şi ar împinge economia într-o recesiune mai profundă. În fine, în scenariul optimist, zona euro evită complet recesiunea, iar inflaţia scade mai repede decât se aşteaptă.

    „Trei îndemnuri pentru zona euro: 1. Încă un an de stagnare, deoarece consumul privat dezamăgeşte; 2. O politică fiscală inegală, deoarece Germania se îndreaptă spre austeritate; 3. Dezinflaţia a declanşat reducerea ratei BCE înainte de vară”, scriu analiştii.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi de Est se anunţă o nouă divergenţă. Şi aici ING oferă trei perspective: „1. Băncile centrale sunt pregătite să reducă ratele, dar fiecare în felul ei; 2. Inflaţia se îndreaptă spre ţintă, dar ultimul kilometru va fi cel mai greu; 3. Optimism cu privire la anul viitor, dar ne aşteptăm ca redresarea să fie fragilă.”

     

  • Sarea contează şi în bucate şi în afaceri

    Investiţii în zona de hotel şi aparthotel, revitalizare şi modernizare a restaurantelor, MENIURI construite de chefi cu stele Michelin, miza pe tehnologie şi sustenabilitate sunt doar câteva dintre direcţiile strategice pe care îşi construieşte planurile de dezvoltare City Grill. Grupul ia în considerare extinderea şi spre zona de convenience dar şi prin achiziţii ale unor alte afaceri, povesteşte Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill.

     

     

    „2023  e un an bun, dar nu unul extraordinar. Ar fi putut fi un an extraordinar, un adevărat an de revenire. Aşa demarase în primul trimestru al anului, însă incertitudinea socio-economică ce a marcat ultimele 6 luni a avut un impact considerabil în evoluţia din acest an. Pe scurt, inflaţia generalizată, schimbările fiscale şi conflictele armate, chiar dacă mai apropiate sau mai îndepărtate, au făcut clienţii să fie mai prudenţi în cheltuieli şi în consecinţă să iasă mai rar la restaurant”, declară Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill. La nivelul restaurantelor din grup, acest lucru se traduce într-o stagnare faţă de anul trecut. Nu sunt scăderi, pentru că grupul City Grill, spune CEO-ul, „are nişte pârghii puternice prin care atrage clienţii, precum capacitatea de a oferi un meniu de prânz cu două feluri, la 34,9 lei în oricare dintre cele 18 restaurante ale noastre”. Sau folosirea sistemul de fidelizare Out4Food pentru a activa interesul clienţilor cu diverse ocazii.

    Creşterile sunt însă destul de temperate, iar Daniel Mischie estimează o creştere de 10-12% pentru 2023, previziunile fiind că ar urma să fie depăşit pragul de 50 milioane euro, grupul păstrându-şi astfel poziţia de cel mai mare jucător de pe piaţa de restaurante şi al treilea din zona de food, după marii jucători internaţionali de pe piaţa fast foodului, conform reprezentantului City Grill. Spre comparaţie, anul trecut cifra de afaceri a companiei a fost de 44 de milioane de euro.

    „După anii grei de pandemie, speram la multă stabilitate pentru segmentul nostru, care să ne permită să continuăm investiţiile într-un cadru mai prietenos.” În următorii ani, creşterea cifrei de afaceri a grupului va fi susţinută prin deschiderile de unităţi noi (Hotel La Boheme şi aparthotel în Paradisul Verde) şi activitatea restaurantelor actuale, precum Pescăruş, Hanu’ Berarilor sau Buongiorno.Italian, care au un public fidel şi foarte activ, în sensul frecvenţei cu care sunt vizitate locaţiile. „Vizăm şi extinderea portofoliului pe brandurile convenince, dar ne uităm în acelaşi  timp şi la businessuri deja existente şi performante, în vederea unor investiţii”, mai spune executivul City Grill, care completează că grupul este un jucător cu un grad mare de agilitate. „Deşi suntem o companie mare, nu ne comportăm ca atare în sensul de decizii greoaie. Suntem un grup de antreprenori, care iau decizii rapide şi văd oportunităţile.”

    Construcţia planului de afaceri este influenţată de contextul economic, „dar ne-am obişnuit ca acest context să fie foarte volatil, aşa că şi planurile noastre sunt foarte flexibile. Cum spuneam, lucrăm agil, pentru că altfel e aproape imposibil să faci performanţă în afaceri în România”.

    În opinia executivului de la City Grill, în România cea mai mare problemă la nivel de economie este lipsa de minimă predictibilitate. „Adică după ce că exista un context extern tulbure, la noi acasă ne schimbăm şi sucim continuu.” Daniel Mischie dă ca exemplu faptul că anul acesta în HoReCa s-a schimbat legislaţia de două ori. Luni de zile s-a vorbit despre creşterea majoră a TVA-ului, „care ar fi fost un dezastru pentru industrie. Din fericire s-a renunţat la aceste măsuri. Dar efortul nostru ca antreprenori, luni de zile, a fost să încercăm să oprim intrarea pe un drum catastrofal pentru mii de angajaţi din HoReCa. În loc să ne concentrăm exclusiv investiţii, pe experienţa clienţilor, pe a face România o destinaţie culinară, noi trebuie să facem actualizări în planul de afaceri şi să cerem permanent stabilitate. Iar noi suntem un grup mare, ne permitem să ne defocalizăm ocazional, sau chiar să ne pregătim businessul pentru schimbare. Dar ce fac antreprenorii mici? Se sperie, nu pot dormi noaptea şi nu mai reuşesc să inoveze atât pe cât ar putea”. 

    Potenţialul domeniului este însă uriaş. „La ce talent e în zona HoReCa în România, atât culinar, cât şi creativitate la nivel de design şi experienţă a ieşirii la restaurant, am putea fi destinaţia numărul unu a Europei în ospitalitate. Sunt atâţia chefi tineri, atâţia antreprenori cu idei, e o efervescenţă minunată în piaţă. Dar mulţi sunt descurajaţi rapid de birocraţie, de schimbările fără sfârşit, de acest efort permanent de adaptare nu la client, ci la cadrul de reglementări locale”, susţine CEO-ul City Grill.

    Grupul a finalizat recent câteva investiţii majore pe care le-am început înainte de pandemie. Una dintre ele este modernizarea Hanului Berarilor Oprea Soare şi lansarea hotelului La Boheme, pentru are au fost alocate investiţii de 13 milioane de euro. „Această investiţie este cea mai mare din istoria grupului şi marchează intrarea acestuia în segmentul hotelier.” Iar clădirea restaurantului Hanu’ Berarilor Oprea Soare este un monument istoric de grad A, impunând standarde înalte pentru conservare şi restaurare; lucrările de restaurare şi renovare au necesitat abilităţi specializate şi au fost executate în faze distincte din 2015 până în 2023.

    O altă investiţie importantă a fost modernizarea reţelei de restaurante Buongiorno.Italian, în valoare de aproape 2,5 milioane de euro.

    De asemenea, tot în zona hotelieră, grupul a finalizat o investiţie în Paradisul Verde, un aparthotel. „Avem trei hoteluri de tip butic în derulare, în diverse faze de finalizare. E vorba de proiecte relativ mici, cu aproximativ 20 de camere fiecare, investiţia totală se ridică la aproximativ 10 milioane de euro”, conform lui Dragoş Petrescu, fondatorul grupului.

    Daniel Mischie spune că dincolo de bugetele majore enumerate până acum, investiţiile în restaurantele reţelei sunt permanente. „De exemplu la Pescăruş, care este «inima» Herăstrăului, cu o vedere superbă asupra lacului şi o capacitate de 1.000 de locuri. Pescăruş devine o destinaţie atât pentru mesele clasice în familie sau cu prietenii, dar şi pentru evenimente mari corporate, e unul dintre puţinele spaţii care pot găzdui atât de multe persoane şi singurul cu o asemenea vedere şi mâncare bună”, declară executivul.

    Compania are un număr constant de 1.300 de angajaţi, cu variaţii de câteva procente în funcţie de sezonalitate. Fluctuaţia de personal nu este mare în cadrul grupului, spune Daniel Mischie, pentru că sunt plătite salarii bune, la timp şi sunt derulate programe ample de retenţie, al căror efect se vede foarte clar.

    Cât contează gustul, tehnologia şi sustenabilitatea. Din perspectiva tendinţelor, „există câteva care se remarcă în industrie şi în care, fără modestie, vă spun că suntem pionieri şi o inspiraţie pentru breaslă. Este o dată tehnologia, cu un rol crucial, de la sisteme de rezervare online şi aplicaţii de comandă la distanţă, până la utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor în locaţii”, afirmă Daniel Mischie. Un fenomen important este legat de sustenabilitate şi conştientizarea impactului asupra mediului, subiecte care devin din ce în ce mai importante în decizia clienţilor de a alege un restaurant sau altul. Nu e o noutate că generaţiile Z şi Y sunt foarte exigente când vine vorba de sustenabilitate, iar ei reprezintă în prezent mai mult de jumătate dintre clienţi în restaurante. Grupul City Grill are mai multe acţiuni pe zona aceasta – de la meniuri digitale, la energie regenerabilă şi eficienţă energetică, la utilizarea de ingrediente de la furnizori locali, bio şi ecologice, fără conservanţi, la reciclare şi dezvoltare socială prin programe de incluziune şi programe educaţionale.

    Nu în ultimul rând, există o tendinţă la nivel de piaţă de a îmbunătăţi experienţa clienţilor. „Experienţa unui client într-un restaurant este influenţată de trei factori, care se leagă unul pe celălalt: atmosfera, prin detaliile de arhitectură şi cele de design fin, meniul şi calitatea serviciilor, adică în special servirea. Restaurantele devin experienţe complete, adevărate bastioane de rafinament, care vor cuceri oaspeţii pe toate planurile”, punctează CEO-ul City Grill. De aceea, contează foarte mult ca experienţa de servire să fie la un nivel înalt. Clienţii nu vor reveni într-un loc în care servirea îi enervează, indiferent cât de bună este mâncarea, sau cât de bine arată locul. „Eu cred că echipa unui restaurant este la fel de importantă ca designul şi calitatea preparatelor, poate chiar uneori mai importantă, pentru că un om pregătit, care ştie să îşi facă clienţii să se simtă bine, va atrage întotdeauna mai mult decât culoarea pereţilor sau plantele din restaurant.”

     

    Rolul inovaţiei în Horeca. Cât priveşte comportamentul de consum, se simte tot mai mult o prudenţă din partea clienţilor, atenţie sporită faţă de modul în care îşi cheltuie banii. Reprezentantul grupului spune că acesta este un efect al perioadei incerte şi inflaţiei generalizate. „Se vede şi în retail, şi în călătorii, evident că nici HoReCa nu putea să scape. Fiind un grup mare, noi am asimilat mult mai bine creşterile de preţuri, prin economie de scară. Şi suntem capabili, iată, să oferim un meniu de prânz cu două feluri, la doar 34,9 lei, adică un preţ foarte competitiv”, spune Daniel Mischie. Bonul mediu variază în funcţie de brandul restaurantului, dar la nivel de grup se situează la circa 50 euro. Restaurantele din grup au clienţi pe tot parcursul anului, perioadele de vârf fiind lunile de vară, când terasele şi timpul liber atrag şi cresc apetenţa românilor pentru întâlniri la restaurant.

    Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ”, Daniel Mischie, CEO, grupul City Grill

    La nivel de piaţă, mâncarea tradiţional românească este preferată de peste 60% dintre clienţii din restaurante. Este urmată de preparatele cu specific italian. „Restaurantele noastre activează pe aceste două zone. Produsele vedetă diferă de la restaurant la restaurant, cum este şi firesc. Papanaşii şi pulpa de raţă sunt cele mai populare preparate în restaurantele Hanu’ Berarilor, ciolanul şi tomahawkul rămân vedetele de la Car. La Pescăruş, bibanul în sare şi storceagul, în timp ce în restaurantele Buongiono.Italian se schimbă permanent vedetele, păstrându-se în zona de paste şi pizza”, conform CEO-ului City Grill. Cât priveşte meniul de prânz, disponibil la 34,9 lei în toate restaurantele reţelei, se schimbă lunar la fiecare locaţie. Meniul de prânz e diferit de la brand la brand, respectând specificul fiecărui restaurant. Lunar chefii restaurantelor din reţea au ca misiune să surprindă clienţii cu noi combinaţii, astfel încât aceştia să nu se plictisească.

    „Gradul de loialitate al clienţilor Grupului City Grill e foarte mare, deci e datoria noastră să ne asigurăm că clienţii fideli găsesc mereu ceva nou. Oricum, meniurile de prânz nu înseamnă un meniu fix. Clienţii pot alege din patru preparate pentru felul unu şi patru pentru felul doi, deci au 16 combinaţii pe care le pot testa lunar, în fiecare restaurant”, mai spune Daniel Mischie. Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România”. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ.

    Cât de mult contează rafinamentul gustului acum pentru clienţii români? În cazul Buongiorno, investiţia în modernizarea brandului a presupus, pe lângă reamenajarea restaurantelor, şi un rebranding, o schimbare de direcţie în comunicare şi un refresh al meniului, alături de Alex Ilinca, chef cu experienţă în restaurante cu trei stele Michelin.

    Alex Ilinca are 36 ani, este din Braşov, iar în prezent, coordonează restaurantele Buongiorno.Italian din grupul City Grill. Preparatele sale sunt consumate zilnic de peste 2.000 clienţi. A intrat în bucătarie prima oara la vârsta de 15 ani, a lucrat 5 ani în Braşov începând ca ajutor de bucătar, apoi bucătar, iar în 2007 a plecat în Italia unde a descoperit bucătăria mediteraneană, care l-a cucerit şi fascinat. În cei 12 ani petrecuţi în Italia a lucrat ca bucătar, bucătar şef şi executive chef, unde coordona trei restaurante.

    În 2017, s-a înscris la un Master în înaltă gastonomie cu Chef Heinz Beck *** Michelin. Masterul a durat un an şi s-a desfăşurat exclusiv în restaurantul La Pergola, acesta deţinând 3 stele Michelin. După finalizarea acestor cursuri s-a întors în România. De curând, împreună cu colegii săi Brand chefi ai grupului City Grill, a absolvit cursurile institutului culinar Auguste Escoffier, unde a obţinut Grand diploma.