Tag: international

  • Philip Morris International anunţă obiective accelerate spre un viitor fără fum

    Producătorul de ţigarete Philip Morris International (PMI) îşi stabileşte obiective accelerate pentru anul 2025 în vederea atingerii misiunii de a construi un viitor fără fum şi de a reduce, la nivel global, consumul de ţigarete convenţionale, pe bază de tutun ars. Printre principalele ţinte pe care compania le urmăreşte în viitorul apropiat sunt: peste 40 de milioane de fumători adulţi să facă alegeri informate şi să ia în considerare trecerea la alternative mai bune la continuare fumatului şi creşterea cu 50% a veniturile nete totale care provin din vânzarea produselor fără fum.

    Noile obiective sunt publicate de PMI în cel mai recent raport care prezintă rezultatele companiei în arii precum protecţia mediului, social, guvernanţă.

    Jacek Olczak, CEO, Philip Morris International, declară: „Prezint acest raport cu mândrie pentru ceea ce am realizat în doar cinci ani, cum ar fi faptul că produsele fără fum reprezintă aproape un sfert din veniturile noastre totale în 2020, de la aproape zero în 2015. Dar, în acelaşi timp, recunosc că încă ne aşteaptă foarte multă muncă. Noile noastre obiective ambiţioase evidenţiază încrederea pe care o avem în abilitatea de a schimba monumental viitorul pe termen lung al companiei”. Mai mult, Jacek Olczak, a subliniat şi paşii următori ai companiei: „PMI şi-a asumat angajamentul de a deveni un agent al schimbării şi un susţinător al valorilor pozitive. Inovaţia şi incluziunea sunt esenţiale pentru a soluţiona provocările cu care ne confruntăm, fie că este vorba de reducerea riscurilor asociate fumatului, fie de impactul de mediu sau social. Scopul nostru este să construim un viitor sustenabil în beneficiul companiei, acţionarilor, consumatorilor şi al societăţii”.

    Totodată, pentru a accelera şi mai mult transformarea, PMI a introdus două noi obiective pentru 2025, legate de Indicatorii de Transformare a Operaţiunilor (Business Transformation Metrics) şi urmăreşte ca produsele fără fum să fie disponibile în 100 de pieţe, se arată tot în raport.

    Pentru a accelera procesul de transformare al portofoliului său de produse, în 2020, PMI a investit 495 milioane de dolari în activităţi de cercetare şi dezvoltare (R&D), aproape toată această sumă fiind destinată produselor fără fum. Mai mult, tot din sfera inovaţii, compania şi-a propus ca începând cu 2023, toate dispozitivele sale electronice fără fum să utilizeze tehnologii care permit verificare vârstei utilizatorilor lor. Un pas important în acest sens a fost deja făcut, în august 2020, când PMI a lansat ţigara electronică IQOS VEEV—primul dispozitiv electronic dotat cu tehnologie de verificare a vârstei (în Noua Zeelandă).

     

    Responsabilitatea faţă de mediu

    În ceea ce priveşte responsabilitatea faţă de mediu, raportul arată că PMI a obţinut reduceri semnificative ale emisiilor absolute de CO2, inclusiv o reducere de 26% în operaţiunile directe şi de 18% în lanţul valoric anul trecut. Până în 2030, compania îşi propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

    PMI a continuat dezvoltarea programului take-back pentru produsele electronice fără fum, denumit CIRCLE şi a obţinut o rată de reciclare de 84% a dispozitivelor IQOS returnate la centrele dedicate.

     

    Încurajarea diversităţii la locul de muncă

    Progrese importante au fost înregistrate şi în domeniul resurselor umane. În decembrie 2020, 37,2% din poziţiile de conducere în cadrul PMI erau deţinute de femei, în creştere de la 36,1% în 2019. Până în 2021, obiectivul este ca 40% din poziţiile de conducere să fie deţinute de femei.

     

     

  • Unde se află singurul oraş din lume unde nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani – FOTO

    Imaginaţi-vă un loc în care nu există bani, religii sau politică. Un loc în care idealul societăţii este acela de a nu urma standardele cu care suntem obişnuiţi. Imaginaţi-vă că acel loc ar exista şi aţi putea ajunge acolo. Utopie? Nu chiar; faceţi cunoştinţă cu Auroville.

    Locul de care vă povestesc se află în India de Sud, la 150 de kilometri de Chennai. Auroville a fost fondat în 1968 şi este recunoscut de UNESCO ca un oraş internaţional – lucru firesc, din moment ce peste 100 de naţionalităţi sunt reprezentate aici. Aceşti oameni trăiesc la un loc aparent fără probleme, pentru că aici nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani. Toată viaţa din Auroville se desfăşoară pe bază de troc.

    |n acest oraş epic, clădirile sunt experimente arhitecturale şi se schimbă în mod constant. Motivul, dincolo de imagine, este că structurile devin din ce în ce mai prietenoase cu mediul. Constructorii caută să optimizeze consumul de energie regenerabilă pentru a-şi atinge obiectivul declarat: reutilizare şi reciclare.

    Cine a pus bazele acestui experiment aproape utopic?

    ”Ar trebui să existe un loc pe Pământ pe care nicio naţiune să nu îl poată revendica; un loc în care toate fiinţele umane care aspiră la bine să poată trăi ca şi cetăţeni liberi ai lumii, respectând o singură autoritate, şi anume aceea a adevărului suprem. Un loc al păcii şi al armoniei, unde toate instinctele de luptă ale omului să fie folosite pentru a depăşi suferinţele, slăbiciunile şi ignoranţa, pentru a triumfa în faţa limitărilor şi a dizabilităţilor.“ Rândurile de mai sus îi aparţin Mirrei Alfassa, cunoscută celor din Auroville ca ”Mama“.

    Ea a avut ideea unei astfel de societăţi ca urmare a relaţiei cu filosoful indian Sri Aurobindo. ”Secolul al XIX-lea în India a fost unul imitativ, artificial“, scria Aurobindo în 1909. ”Dacă europenizarea noastră ar fi reuşit, ne-am fi pierdut capacitatea spirituală, forţa intelectuală, elasticitatea specifică şi puterea de a ne reinventa.“

    Mirra Alfassa a preluat ideile filosofului şi le-a transformat într-un proiect internaţional de ”realizare a unităţii umane şi stabilire a unei societăţi ideale“. Pe 28 februarie 1968, peste 5.000 de oameni din 124 de ţări au ajuns la locul stabilit: la acea vreme, Auroville însemna doar o zonă deşertică şi un vis.

    Alfassa a ales membrii societăţii privindu-i în ochi: mulţi îşi amintesc de moment ca o experienţă adânc spirituală şi chiar suprarealistă. Cei ”aleşi“ primeau şi prima sarcină: aceea de a planta un copac. |n câţiva ani, zona deşertică se transformase într-o pădure.

    Astfel, Auroville a fost construit de la zero de generaţia flower-power a anilor ’60; a fost o un soi de revoluţie psihologică a hipioţilor, după cum scria W.M. Sullivan în cartea sa ”Naşterea Auroville-ului“. Pe lângă lipsa banilor, a guvernului sau a religiei, aici nu există şosele şi oamenii nu au acces la ziare sau la ştiri legate de război, sărăcie sau genocid. Construit pentru 50.000 de oameni, Auroville mai are astăzi doar 2.500 de rezidenţi autoexilaţi din peste 100 de ţări. Iar numărul turiştilor este dublu – în orice moment, în Auroville se află în jur de 5.000 de vizitatori.

    Comunitatea defineşte modul de trai ca fiind unul sustenabil din punct de vedere ecologic. Astfel, pentru mâncare se folosesc 15 ferme ce acoperă mai bine de 160 de hectare. Aici sunt cultivate fruncte şi legume suficiente pentru hrana zilnică a celor din Auroville, în vreme ce animalele asigură lactate.

    Dar comunitatea nu este doar raiul hipioţilor, ci şi o imagine reprezentativă a Indiei: potrivit unei decizii a Curţii Supreme indiene din 1982, Auroville ”se află în conformitate cu cele mai înalte idealuri şi aspiraţii ale naţiunii“. Ca urmare, guvernul indian donează în jur de 200.000 de dolari anual comunităţii, în vreme ce UNESCO protejează proiectul încă de la naşterea sa, în 1968.

    Pentru un oraş aproape utopic, Auroville are însă destul de multe probleme: au fost raportate numeroase cazuri de viol, sinucideri şi chiar crime.

    Paradis sau înşelătorie?

    Elaine este o tânără din Auroville care a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de cei de la Slate.com. Ea a venit în urmă cu mai bine de 10 ani, ca turistă, şi a decis apoi să devină rezidentă. ”Atunci când începi să verifici dincolo de suprafaţă, imaginea devine mult mai urâtă decât cea percepută din exterior“, a povestit ea. ”Începi să vezi problemele, iar acestea sunt deja stratificate în comunitate. Realitatea e cu totul alta atunci când devii parte din ea.“

    Ea a vorbit de crime, violuri şi alte acte de violenţă; cea mai mare problemă pare însă a fi cea legată de bani. ”Cine controlează banii într-o societate fără bani?“, se întreabă tânăra aproape retoric. În urmă cu şapte ani, ea a trebuit să facă o donaţie de 48.000 de dolari în contul casei pe care a primit-o; ulterior, a găsit imagini ale aceleiaşi case cu menţiunea că ar fi fost vândută pentru 20.000 de dolari. ”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. Nu ştiu cine controlează fondul“, a mai spus ea.

    Fondul de care vorbeşte Elaine este Fondul Unităţii, ”principalul canal pentru toate veniturile ce intră în Auroville“ – după cum menţionează site-ul oficial al comunităţii.

    Iar acest fond este unul care gestionează extrem de mulţi bani: pe lângă donaţiile ”oferite“ de cei care au nevoie de o casă, guvernul donează sume importante an de an; mai există donatori privaţi şi sumele date de cei care vizitează Auroville.

    Ce se întâmplă cu aceşti bani pare a fi, aşadar, o întrebare centrală. Şi una la care, pare-se, nu are cine să răspundă. |n lipsa unui guvern central, autoritatea este reprezentată de diverse comitete, formate uneori spontan, care gestionează oraşul: comitetul pentru case, comitetul pentru muncă, cel pentru siguranţa în muncă a femeilor, cel de gestionare a bunurilor şi aşa mai departe; sub comitete există o serie de consilii, grupuri private şi voluntari. Guvernul Indiei are de asemenea un reprezentant în Auroville, numit ”secretar permanent“. Reporterii de la Slate.com nu au reuşit însă să intre în contact cu niciun reprezentant: răspunsul cel mai des întâlnit era: ”Ne cerem scuze, dar sunt prea ocupaţi pentru a putea aranja o întâlnire“.

    |nsă aurovilienii nu sunt interesaţi de cine le gestionează banii; până la urmă, ideea de bază a fost aceea a unei societăţi fără valută. Cei mai mulţi locuitori sunt artişti, fermieri eco, aventurieri şi visători.

    Auroville va împlini, la anul, 50 de ani; ce ţine această comunitate în viaţă?

    ”Crezul“, explică Clare Fanning, una dintre femeile care au pus umărul la construcţia oraşului. ”Crezul e tot ceea ce contează.“

    Crezul, sau visul original, stă inscripţionat pe o placă în formă de lotus, la câţiva paşi de clădirea ce marchează centrul spiritual al oraşului. ”Auroville nu aparţine unei singure persoane. Auroville aparţine umanităţii. Dar pentru a trăi în Auroville, omul trebuie să fie servitor al Conştiinţei Divine.“

  • Hotelul Internaţional din Sinaia a înregistrat o scădere a veniturilor de 55%. „Dacă în 2019 aveam 135 de angajaţi am încheiat anul 2020 cu numai 80 de angajaţi”

    Hotelul Internaţional din Sinaia, la care deţine acţiuni familia fostului preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, a avut anul trecut o scă­dere puternică a veniturilor, astfel că, cifra de afaceri obţi­nută în 2020 a fost cu 55% mai mică faţă de nivelul din 2019, conform datelor furnizate de către reprezentanţii companiei.

    „A fost un an greu definit prin incertitudine, teamă, adaptare, noi provocări şi fără nici un ajutor concret din partea autorităţilor. După un an de pande­mie, deşi industria HoReCa a fost înge­nuncheată, am învăţat să rezistăm, să ţinem afacerea pe linia de plutire şi să ne reinventăm bazându-ne doar pe propriile forţe. Cifra de afaceri a fost de 14 mil. lei”, spune pentru ZF Roxana Mihaela Staicu, director general al hotelului Internaţional din Sinaia.

    Compania care administrează hotelul din Sinaia a avut în 2019 o cifră de afaceri de 30,9 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe. Totodată, firma din industria hotelieră a avut un profit net de 12,7 milioane lei. Gradul mediu de ocupare a hotelului a fost de 30% anul trecut. „Anul trecut, rata profitabilităţii a scăzut cu aproximativ 45% faţă de 2019. În această perioadă, cererea este redusă cu aproximativ 40% faţă de 2019, cererea fiind descurajată de modul de comunicare a măsurilor de siguranţă specifice codurilor COVID şi anume galben, roşu sau verde”, adaugă Roxana Mihaela Staicu.

    În ceea ce priveşte măsurile de protecţie pe care le-a implementat hotelul anul trecut, costul acestora a fost de circa 20.000 euro, iar suma este într-o continuă creştere având în vedere că lunar sunt achiziţio­nate diverse consumabile precum dezinfectant, măşti sau mănuşi.

    Directorul hotelului precizează faptul că este dificil de a avea previziuni pentru anul acesta, în contextul în care cererea depinde de evoluţia pandemiei şi de restricţiile impuse de către autorităţi.

    „Nu putem estima exact nivelul afacerilor din acest an, dar avem speranţă că industria hoteliră îşi va reveni mai devreme sau mai târziu. În ultimul an, clienţii au devenit mult mai atenţi la măsurile de igienă în ultima perioadă şi la serviciile de masă”, mai spune Roxana Mihaela Staicu.

    Ea speră că odată cu avansarea campaniei de vaccinare să crească şi volumul călătoriilor de afaceri, având în vedere că hotelul Sinaia dispune de un spaţiu dedicat evenimentelor de circa 1.400 metri pătraţi, cu nouă săli de conferinţă.

    Pandemia a anulat planurile de dezvoltare pe care le avea hotelul anul trecut. „Datorită faptului că nu am realizat cifra de afaceri propusă iniţial şi a veniturilor aferente, nu am mai dispus de finanţatere din resurse proprii şi nici de împrumuturi bancare, băncile fiind reticente în finanţarea investiţiilor din industria HoReCa.”

     Hotelul Internaţional operează 180 de camere şi trei restaurante cu specific (Tirol, Cucina Sofia şi Panoramic), dar şi nouă săli de conferinţă şi un centru de agrement cu bowling, biliard şi alte jocuri.

  • Philip Morris International anunţă obţinerea autorizării FDA pentru vânzarea IQOS 3 în Statele Unite

    În 7 decembrie, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a confirmat că IQOS 3, sistemul de încălzire electronică a tutunului al Philip Morris International (PMI), este adecvat pentru protejarea sănătăţii publice şi l-a autorizat spre comercializare în Statele Unite. Decizia FDA vine în urma evaluării cererii de autorizare a punerii pe piaţă a unui produs din tutun (premarket tobacco product application – PMTA) depusă la agenţie în martie 2020.

    Dispozitivul IQOS 3 cuprinde o serie de îmbunătăţiri tehnologice comparat cu dispozitivul IQOS autorizat anterior, inclusiv o autonomie mai mare a bateriei şi o reîncărcare mai rapidă între utilizări.

    În decizia sa, FDA a precizat:

    „Datele din studiile internaţionale analizate de agenţie nu au identificat dovezi cu privire la creşterea utilizării IQOS în rândul adolescenţilor sau al tinerilor, iar datele de utilizare care sunt disponibile pentru o versiune a IQOS autorizată anterior în SUA nu au provocat îngrijorări noi legate de utilizarea produsului de către adolescenţi şi tineri.

    André Calantzopoulos, Chief Executive Officer al PMI, a declarat cu privire la anunţul FDA:

    „Decizia agenţiei de a autoriza IQOS 3 pentru vânzare în SUA reprezintă un alt pas important pentru zecile de milioane de bărbaţi şi femei din America care fumează în prezent. În numai cinci ani, aproximativ 11,7 milioane de fumători din întreaga lume s-au oprit din fumat şi au trecut la IQOS, şi credem că introducerea unei versiuni mai moderne a dispozitivului IQOS pe piaţa din SUA nu va face decât să accelereze trecerea adulţilor fumători la IQOS.”

    Acesta a mai adăugat: „Decizia se supune aceloraşi cerinţe cuprinzătoare de comercializare stabilite prin decizia de autorizare a punerii pe piaţă a unui produs din tutun (PMTA) din aprilie 2019 pentru IQOS 2.4. Aceste cerinţe îşi propun să crească oportunitatea de a trece de la ţigări la IQOS pentru adulţii fumători care altfel ar continua să fumeze şi să reducă la minimum utilizarea dispozitivului de către categoriile nevizate. Noi, împreună cu Altria, compania către care am licenţiat IQOS, ne-am angajat să facem tot ce ţine de noi pentru a preveni utilizarea IQOS de către cei cărora nu le este destinat şi susţinem pe deplin obiectivul FDA de a proteja adolescenţii.”

    Note pentru jurnalişti:

    În 7 iulie 2020, FDA a autorizat comercializarea IQOS 2.4 ca produs din tutun cu risc modificat (MRTP), considerând că emiterea deciziei privind expunerea modificată pentru IQOS este adecvată pentru a promova sănătatea publică.

    Autorizarea IQOS 3 în cadrul procesului PMTA  este independentă de autorizarea în cadrul procesului pentru produse din tutun cu risc modificat (MRTP) pentru dispozitivul IQOS 2.4. PMI urmează să depună o cerere pentru obţinerea autorizării comercializării ca produs cu expunere modificată pentru dispozitivul IQOS 3.

    Pe 30 aprilie 2019, FDA a autorizat comercializarea IQOS 2.4 în SUA, prin emiterea unei decizii pentru autorizarea de punere pe piaţă pentru produse din tutun.

    IQOS este disponibil pe piaţa din SUA prin intermediul unei licenţe exclusive acordate Altria Group, Inc.

    Philip Morris International: Pentru un viitor fără fum

    Philip Morris International (PMI) şi-a propus să  transforme industria tutunului pentru a crea un viitor fără fum în care ţigările vor fi înlocuite cu produse fără fum în beneficiul fumătorilor adulţi care altfel ar continua să fumeze, dar şi al societăţii, al companiei şi al acţionarilor săi. PMI este lider internaţional în industria tutunului şi se ocupă cu fabricarea şi comercializarea ţigaretelor, a produselor fără fum, a dispozitivelor şi accesoriilor electronice aferente acestora, precum şi a altor produse care conţin nicotină pe pieţele din afara Statelor Unite ale Americii. În SUA, PMI pune la dispoziţia Altria Group, în vederea comercializării sub licenţă, o versiune a dispozitivului IQOS şi consumabilele aferente, în contextul în care Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a autorizat comercializarea acestora ca produs din tutun cu risc modificat (MRTP), determinând că o decizie de expunere modificată pentru aceste produse este adecvată pentru promovarea sănătăţii publice. PMI îşi construieşte viitorul pe o nouă categorie de produse fără fum, care, deşi nu sunt lipsite de riscuri, sunt o alegere mult mai bună decât continuarea fumatului. Prin eforturi multidisciplinare în dezvoltarea de produse, tehnologie de ultimă generaţie şi oameni de ştiinţă de top, PMI doreşte să se asigure că produsele sale fără fum răspund preferinţelor consumatorilor adulţi, precum şi cerinţelor riguroase de reglementare. Portofoliul de produse fără fum al PMI include produse care încălzesc tutunul şi produse cu vapori care conţin nicotină. La 30 septembrie 2020, PMI estimează că aproximativ 11,7 milioane de fumători adulţi din întreaga lume s-au oprit din fumat şi au trecut la IQOS, un produs care încălzeşte tutunul, pe care PMI îl comercializează în 61 de pieţe în principalele oraşe sau la nivel naţional. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi http://www.pmi.com şi http://www.pmiscience.com.

  • Aeroportul Internaţional Maramureş va avea un nou terminal. Va costa peste 300 de milioane de lei

    Aeroportul Internaţional Maramureş va avea un nou terminal în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de lei. Obiectivul va fi construit cu fonduri europene şi va fi gata peste trei ani.

    În şedinţa Consiliului Judeţean de luni, consilierii au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui nou terminal al Aeroportului Internaţional Maramureş.

    Potrivit reprezentanţilor instituţiei, obiectivul va costa 309 milioane de lei şi va fi finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

    Autorităţile anunţă că terminalul va fi gata până la sfârşitul anului 2023. Este vorba despre un terminal modern, complet tehnologizat, la standarde europene, care va duce la dezvoltarea turismului şi va atrage investiţii în Maramureş, anunţă reprezentanţii Consiliului Judeţean.

  • Cine va conduce Sky Tower, cea mai înaltă clădire de birouri din România, şi celelalte operaţiuni locale ale companiei care o deţine

    Raiffeisen Property Holding Internaţional (RPHI) anunţă noua echipă de management pentru operaţiunile din România, unde deţine şi administrează SkyTower, cea mai înaltă clădire de birouri din România, şi clădirea învecinată FCC Office.

    Noua structură de management cuprinde patru membri. Adriana Dragoescu, CEO RPHI România, are rolul de coordonare a activităţilor locale de închiriere şi marketing; Bernd Steingruber va fi responsabil de programele de dezvoltare şi operaţiuni tehnice; Cătălin Ştefan va gestiona activitatea financiară a companiei, iar Leo Forstner, în calitate de reprezentant al acţionarului austriac, se va ocupa de strategia şi cultura organizaţională a companiei.

    RPHI, unul dintre principalii investitori din sectorul de real estate locală, a stimulat dezvoltarea noului cartier de afaceri Floreasca – Aurel Vlaicu din jurul SkyTower prin construirea celei mai iconice clădiri de birouri din capitală, care treptat a devenit nucleul zonei.
    Cu peste 15 ani de experienţă în gestionarea activelor şi în proiecte de dezvoltare imobiliară, Adriana Dragoescu va asigura continuitatea standardelor de calitate pentru operaţiunile şi serviciile locale din portofoliul RPHI.

    În calitate de membru cu vechime şi experienţă al departamentului de dezvoltare RPHI, Bernd Steingruber, din poziţia de manager senior de proiect, a coordonat dezvoltarea clădirii SkyTower din Bucureşti, a parcului de birouri Expo 2000 din Sofia şi a altor proiecte imobiliare similare din Austria şi regiunea CEE.

    Cătălin Ştefan, CFO al RPHI România, a deţinut de-a lungul carierei diferite poziţii de management în domeniul consultanţei şi al serviciilor financiare.

    Leo Forstner, membru al echipei locale din această toamnă şi reprezentant RPHI în board-ul local, are o experienţă vastă acumulată în cadrul Raiffeisen Group, în roluri precum manager de investiţii, risk management sau auditor.

    Raiffeisen Property Holding International este centrul de competenţe imobiliare al Raiffeisen Bank International, activitatea principală fiind dezvoltarea şi gestionarea de proprietăţi imobiliare în Austria şi pieţele din Europa Centrală şi de Est.
    În România, compania deţine şi operează două proprietăţi de referinţă, SkyTower şi FCC Building. Cele două clădiri de birouri sunt situate în cea mai dinamică zonă de afaceri din Bucureşti – Barbu Văcărescu-Floreasca.
     

  • Jean Valvis: „Antreprenorii care fac performanţă la nivel naţional şi internaţional reprezintă marea şansă a României”

    Diferenţele între România anilor 2020 şi cea a anilor 1992, atunci când a pariat el pe ţară, sunt uriaşe, potrivit declaraţiilor lui Jean Valvis, fondatorul şi preşedintele Valvis Holding, invitat în cadrul conferinţei online „CSR în vremea COVID-19”, organizată recent de Business MAGAZIN.  „Să fac abstracţie de pandemie şi să spun ce merge şi ce nu merge – nu pot, pot doar să constat că sectorul privat e mult mai prezent, că iniţiativa antreprenorială e mult mai prezentă în societatea românească.

    Din păcate, activităţile agricole încă nu sunt organizate pentru că lipsesc investiţiile într-un mod foarte crucial în infrastructură, dar sunt multe sectoare din economia românească care dovedesc că sunt competente – şi IT-ul, şi industria alimentară”, a observat omul de afaceri, întrebat cum a evoluat ţara de la momentul în care el a decis să facă business aici.  Valvis a mai spus că dacă în trecut aveam în România un model care se baza pe industria grea, acum se dezvoltă şi serviciile. „Cred că problema permanentă e noţiunea de corupţie – un cadrul legal care este cam depăşit moral şi pe care de fiecare dată când încercăm să îl facem mai operaţional şi mai simplu ne confruntăm cu diverse obstacole.

    A fost o experienţă negativă ce s-a întâmplat cu cadrul legal pentru combaterea pandemiei, asta îmi lasă un gust amar. Să fie lăsate vidurile legale şi să iasă oamenii bolnavi din spitale e ceva ce aş dori să nu văd în ţara în care operez şi care m-a primit cu deschidere şi m-a lăsat să fac treabă”, exemplifică el. Apoi, o altă problemă pe care omul de afaceri o aduce în discuţie este gradul mare de analfabetism.  „Nu îmi vine să cred că tinerii sunt în această proporţie – de 40% – analfabeţi.

    Dar totuşi digitalizarea avansează, online-ul avansează, societăţile online din România devin mondiale, se bea Aqua Carpatica la Los Angeles şi la Tokyo.Balanţa de import – export nu e în beneficiul nostru încă. Bine că există sectorul privat în ţară. Bine că există antreprenori care sunt gospodari şi care vor să înregistreze o performanţă şi la nivel naţional şi internaţional. Cred că aceasta este marea şansă a României.

    El este de părere astfel că mediul de business poate fi motorul unui viitor mai bun în România: „Dacă fiecare operator economic, fiecare antreprenor, are posibilitatea să beneficieze de o piaţă democratică, liberă, unde nu există abuz de poziţie dominantă, unde nu sunt monopoluri, dictări de preţuri, aspectele fundamentale, sistemice. Dacă sunt aceste condiţii cred că avem un capital uman extraordinar, avem antreprenorii, avem un sector privat şi pe el îmi bazez speranţele unui viitor mai bun pentru România”. Iar una dintre modalităţile prin care mediul privat poate contribui la rezolvarea unor probleme ale societăţii româneşti, este prin intermediul iniţiativelor de CSR. „CSR – insist şi menţin această poziţie – un agent economic care e performant, care generează valoare adăugată, care contribuie la viramente către stat şi care în general beneficiază de sprijinul şi admiraţia consumatorilor, nu poate trăi în afara nevoilor societăţii.

    Nu trăim să fim bine singuri, pentru că nu are niciun sens, ci trăim să facem performanţă, să arătăm lumii că România este patria apelor minerale, că avem cele mai bune ape prin definiţie şi nu ne bate nimeni, iar când ţara are probleme ne declarăm şi noi prezenţi”, adaugă Jean Valvis.  Astfel, punctează el, CSR-ul nu este o modalitate de a face PR ascuns, aşa cum este folosit de unele societăţi. „M-am gândit la tipurile de CSR pe care le facem noi şi pot să disting două direcţii total diferite – CSR care se face permanent, pentru că aşa vezi tu poziţia în societate şi sunt proiectele pe care le susţinem cu tărie constant şi pentru că ne inspiră, dar avem şi proiectele care se fac într-un moment în care este nevoie de o societate privată, care poate să facă faţă unor nevoi excepţionale”, a spus preşedintele Valvis Holding. 

    Ca program permanent, Fundaţia Valvis susţine de pildă, de 15 ani, un program de 25 de burse la Iaşi. „Am făcut un efort  de a determina care sunt zonele din România sensibile la poluarea cu nitraţi, am ajutat comunităţile din Iaşi, Vaslui şi Galaţi. Bineînţeles, sunt şi cazurile unde, fiind o societate privată financiar sănătoasă – dacă se prezintă în România un caz excepţional, cum au fost inundaţiile, zăpezile şi cum este acum pandemia – considerăm că în calitate de cetăţeni responsabili, prin voinţa de a fi alături de semeni –  fiindcă nu trăim singuri şi trebuie să avem grijă de nişte situaţii excepţionale – este nevoie să deblocăm bugetele şi vedem unde este veriga sensibilă pentru a face faţă problemelor”, detaliază el.  Iar în contextul pandemiei, în primă fază au răspuns unor apeluri primite de la spitale de urgenţă şi de la Matei Balş, au făcut donaţii pentru a fi achiziţionate măşti, halate şi au donat şi apă – în februarie.  În a doua fază, în lunile mai – iunie – au adus un echipament elveţian de la Roche Diagnostic şi l-au instalat la spitalul municipal din Vatra Dornei.

    Este vorba despre un dispozitiv gratuit de testare şi este o donaţie oferită spitalului, care nu presupune niciun cost, nici pentru dispozitiv  şi nici pentru consumabile.  „Vrem să facem teste pentru 20.000 de cetăţeni şi acum suntem la 10% din atingerea acestui obiectiv. Încă în Europa nu există un medicament oficial pentru tratament, însă sunt trei ţări – China, Rusia şi India care au considerat că un antiviral este substanţa activă care se numeşte Favipiravir.

    După un efort uriaş cu chinezii, unde chiar am plătit medicamentele în avans şi unde stocurile au fost furate pe parcurs de alte naţiuni – le-am identificat din nou în India şi am bucuria să anunţ că acest stoc de 20.000 de tablete de Favipiravir este în vama românească – este o donaţie pe care o facem către institutul Matei Balş în urma discuţiei şi în urma identificării nevoii exprimate de Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel”, detaliază Jean Valvis.  

    Omul de afaceri spune că momentul în care au decis să se implice în lupta împotriva răspândirii coronavirsului a venit la scurt timp după ce au înţeles  de la epidemiologii americani şi europeni că am intrat în panică la nivel global, cu toţii. „Nu se ştia cum se transmite acest virus, nu se ştia care e procentul de mortalitate, măsurile care trebuia să fie luate imediat. Fiul meu era în Milano la studii în momentul în care Lombardia s-a declarat zonă roşie şi eu ştiu cu ce suferinţă personală l-am scos de acolo şi l-am adus în ţară sănătos.

    Sunt momente dificile şi pentru actuala activitate economică şi socială, când vedem că al doilea val vine peste tot, şi în Franţa, şi în Spania, şi în Anglia, şi vom avea o iarnă cam dificilă”, descrie Valvis experienţa sa personală raportată la contextul pe care îl traversăm. 

  • Date inteligente: locaţie plus context

    Location intelligence este un termen destul de nou apărut, dar el este destul de vechi ca şi reţetă. Ce înseamnă mai exact? Prima utilizare a location intelligence a fost în 1854 când un epidemiolog de la momentul respectiv a pus pe hartă focarele de holera din Londra, cu sursele lor de apă publică şi în acest fel a legat cele două date între ele şi şi-a dat seama că apa este sursa epidemiei de holera.  

    Asta înseamnă location intelligence: pui pe hartă date din surse diferite şi încerci să găseşti legătura dintre ele. Faci corelaţii şi tragi concluzii pe care apoi să le foloseşti în procesele tale – în business, în strategii ş.a.m.d.”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Cătălina Răileanu, cofondator Quickdata şi CEO Zoom Report, ce înseamnă mai exact termenul de location intelligence.Proiectul Zoom Report a luat naştere în cadrul Quickdata, un studio local de vizualizare de date, în urmă cu circa un an şi jumătate.

    „Noi avem 9 ani de experienţă la studioul nostru de vizualizare de date – Quickdata şi ne-am tot lovit frecvent de faptul că nu reuşeam să găsim date localizate sau dacă le găseam localizate trebuia să le obţinem printr-un proces destul de greu. Nu numai noi am avut această problemă, ci şi colaboratorii noştri şi atunci ne-am dat seama că şi în societate este nevoia asta de a facilita accesul la date, mai ales la date detaliate”, a menţionat ea, adăugând că platforma a fost construită cu resursele interne ale companiei.

    „Toată platforma este construită cu munca noastră, timpul şi pasiunea noastră. Nu pot cuantifica în mod exact investiţia iniţială, însă având în vedere volumul de muncă – numărul de ore lucrate pentru dezvoltarea platformei, probabil că investiţia se duce înspre 200.000 euro.”

    Fondatorii Quickdata au pornit cu un prototip care la început avea doar date electorale. „Platforma a fost foarte utilizată atunci pentru că era perioadă de alegeri. Acest lucru ne-a încurajat să dezvoltăm mai departe platforma şi în alte domenii”, a punctat Cătălina Răileanu.

    În prezent, platforma Zoom Report colectează însă o serie de date din surse publice, date socio-economice şi demografice, care sunt afişate pe hartă, conectate între ele pe baza locaţiei şi indexate, astfel încât să fie uşor de căutat şi de vizualizat de către utilizatori pentru a găsi informaţiile de care au nevoie.
    „Deocamdată avem date din zona demografică, spre exemplu populaţia pe grupe de vârstă, mişcările demografice, natalitate, mortalitate. Avem de asemenea date din zona economică – cum se dispersează societăţile pe baza obiectului de activitate (CAEN) geografic. Avem date din zona de educaţie – populaţie şcolară, infrastructura şcolară, ce rezultate au la examene, tot geografic. Avem şi date din zona electorală, date despre alegeri – prezenţa şi rezultatele la alegeri, date din zona de sănătate – infrastructura sanitară şi la nivel de judeţ date despre autovehiculele înmatriculate pe diferite categorii”, a detaliat ea.
    În acest moment, datele disponibile în cadrul platformei Zoom Report sunt la nivel de unitate administrativă, adică oraş, comună, acesta fiind nivelul maxim de detaliu, însă compania vrea ca în decurs de circa şase luni să ofere date până la nivelul de stradă, de punct geografic.
    Acum, platforma Zoom Report este folosită în total de aproximativ 200 de utilizatori, însă până la finalul acestui an fondatorii vor să dubleze numărul şi să se îndrepte spre pragul de 500 de utilizatori. Totodată, aceştia vor să facă şi primele teste pentru a se extinde în afara graniţelor României.
    „Anul acesta s-au adăugat 150 de utilizatori noi, dintre care 100 în ultimele trei luni. Până la finalul anului vrem să ne dublăm numărul actual de utilizatori şi să ajungem la circa 500 de conturi înregistrate. De asemenea, urmează să facem câteva teste pentru a ne extinde în Bulgaria, Ungaria şi Grecia”, a precizat Cătălina Răileanu.
    În prezent, Zoom Report se bazează pe un model de business freemium – există conturi gratuite pentru un anumite tipuri de date şi conturi cu plată pentru date mai detaliate. Conturile plătite oferă acces de o zi, o lună sau de un an la date, iar costul începe de la 10 euro pe zi.


    Proiect: ZoomReport
    Ce face? Platformă web de location intelligence – permite corelarea diferitelor tipuri de date în funcţie de locaţia geografică
    Investiţia iniţială: aprox. 200.000 euro
    Invitat: Cătălina Răileanu, CEO Zoom Report


    Proiect: Appointfix

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru managementul programărilor dedicată businessiurilor mici, în special din industriile de beauty, fitness, terapie şi coaching

    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Flavius Sărăcuţ, cofondator şi director de produs Appointfix 


    Proiect: EpicVisits.com
    Ce face? Platformă online ce oferă pachete de vizite epice care includ cazări şi experienţe pe diferite tematici
    Necesar de finanţare: 200.000 euro
    Invitat: Raluca Jianu, cofondator EpicVisits.com


    Proiect: expert24.ro
    Ce face? Platformă de tip market-place pentru prestatori de servicii
    Ţintă de venituri 2020: peste 50.000 euro
    Invitat: Adrian Daniel, CEO expert24.ro


    Proiect: Ridesafe Technology
    Ce face? Dispozitiv IoT care detectează accidentele motocicliştilor şi alertează automat autorităţile
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Finanţări atrase până acum: 25.000 euro 
    Invitat: Marius Mitroi, cofondator Ridesafe Technology


    Proiect: Octavic
    Ce face? Sistem complex pentru digitalizarea unităţilor mari de producţie
    Finanţări atrase până acum: 140.000 de euro
    Ţintă de venituri 2020: 200.000 euro
    Invitat: Paul Harfaş, cofondator Octavic


    Proiect: Acertivo
    Ce face? Platformă online de sănătate emoţională adresată angajaţilor din companii
    Invitat: Irina Paraschiv, CEO şi cofondator Acertivo 


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.


    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Economia îşi revine, dar abordarea se schimbă

    Economia a trecut de cele mai semnificative distrugeri economice provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, chiar dacă economia globală îşi va reveni mai repede decât se aşteaptă majoritatea, o parte din producţia economică va fi pierdută pentru totdeauna, a spus Elliot Auckland, economist-şef al International Investment Bank, într-o videoconferinţă organizată de Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre.
    „Datele recente arată ca vânzările retail din America şi Germania au fost pe creştere, iar economia Chinei a crescut cu 3% în al doilea trimestru faţă de perioada similară anului trecut. Politica de reacţie internaţională a fost semnificativă atât  din punct de vedere fiscal, cât şi din perspectiva politicii monetare. Ne-am învăţat lecţia din criza financiară din 2008-2009. Autorităţile de reglementare sunt dispuse şi fac tot ce trebuie într-o perioadă scurtă de timp”, a explicat Elliot Auckland.
    El a mai spus în continuare că economia are propria capacitate de producţie, care câteodată se duce în sus cauzând inflaţie, iar altădată în jos cauzând recesiune. Deocamdată se operează substanţial sub nivelul potenţialului din cauza recentelor stări de urgenţă.
    „Inputurile economice precum capitalul, forţa de muncă, tehnologia – nu au fost distruse, ci sunt temporar utilizate sub potenţial. Acesta este unul din lucrurile pe care politica monetară le poate corecta. După o contracţie abruptă a PIB-ului global în 2020, va urma o creştere timp de 3-4 ani peste trendul stabilit până acum, în timp ce ne întoarcem la un nivel normal de operare”, este de părere Elliot Auckland.
    Cert este că se vor observa câteva daune permanente, dar în acelaşi timp se vor crea oportunităţi permanente, a mai adăugat economistul-şef. Nu va fi suficient să compenseze daunele deja create, dar aceste oportunităţi vor declanşa o dinamică de creştere care nu ar fi fost posibilă dacă nu era coronavirusul.
    „Un exemplu este adaptarea tehnologiei. Foarte puţini oameni de afaceri ar fi intrat intr-o stare naturală de experiment prin care şi-ar fi dus întreaga afacere online. Odată cu criza aceasta, mutarea în zona online a fost posibilă într-un timp foarte scurt. După ce se va termina această perioadă de criză, multe businessuri vor reveni la normal, dar o parte vor vedea că acest experiment s-a dovedit a fi mult mai productiv decât anticipau şi se va stabili un nou normal pentru ei. Adaptarea economiei digitale a crescut, iar acest lucru va spori productivitatea pe termen lung”, spune economistul.
    Un alt exemplu este schimbarea politică şi economică la nivel european. Economiştii au spus de-a lungul timpului că în Europa trebuie să se întâmple două lucruri pentru era prosperităţii: consolidarea sau unificarea fiscală şi cheltuirea mai multor bani pe consumatori şi la nivel fiscal de către Germania.
    „Pentru moment, se pare că aceste dinamici au fost puse în mişcare datorită răspunsului împotriva crizei coronavirusului. De asemenea, alte trenduri economice au fost puse în mişcare, care trebuie adresate, în timp ce ne vom duce la o nouă abordare a fiscalităţii. Contractul social trebuie rescris, şi cel mai probabil va fi într-o lume cu taxe mai mari, cu accent pe zona multinaţionalelor. Majoritatea ţărilor au decis să facă faţă acestei situaţii prin finanţarea băncilor centrale, dar acest lucru va avea consecinţe pe termen lung prin slăbirea independenţei băncilor centrale”, a explicat Elliot Auckland.
    Din punctul de vedere al dezvoltării economice din România şi Bulgaria, estimarea constă într-o scădere economică de circa 5-6% în anul 2020.
    „Chiar dacă este o contracţie severă, va fi de departe mai bine decât în majoritatea economiilor din Europa. Ce este crucial pentru amândouă este un nivel scăzut al datoriei guvernamentale raportat la PIB în jurul a 45%, respectiv 25% pentru anul acesta. Un nivel al datoriei mai mic înseamnă că guvernele se pot duce mai departe pentru a asigura o tranziţie mai uşoară prin criză”, este de părere economistul-şef.
    El a mai adăugat că acţiunea mai agresivă de susţinere a băncilor centrale globale prin finanţarea directă a statului utilizând achiziţiile de titluri de stat (quantitative easing), înseamnă că există o oportunitate destul de mare pentru guvernele est europene de a lua bani fără a se îngrijora prea mult în legătură cu ratele dobânzilor sau ratele de schimb.
    „O abordare fiscală puternică, care este în derulare în ambele ţări va ajuta PIB-ul să recupereze cu o creştere de 5% în 2021 şi chiar şi în 2022. Desigur, fondurile europene vor juca un rol important. România şi Bulgaria sunt foarte competitive. Costurile cu forţa de muncă pe oră sunt de patru ori mai mici decât media europeană, ceea ce face regiunea să fie foarte atractivă pentru multinaţionale să investească
    într-un lanţ de aprovizionare european. Guvernele trebuie să se concentreze pe proiecte care vor produce un efect semnificativ, iar cuvântul cheie este transport”, a mai spus Elliot Auckland.
    Prin urmare, zonele care ar trebui să fie în primplan sunt drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile şi infrastructura de utilităţi precum apă, căldură, electricitate şi internet.
    „Aceste blocaje sunt elementele care împiedică multinaţionalele să investească. Cea mai mare îngrijorare a mea pentru această regiune este în legătură cu turismul, în special în Bulgaria. Joacă un rol crucial în PIB-ul ţării, iar turismul este unul dintre domeniile care este cel mai puţin probabil că va trece printr-o revenire în „V”. Ar putea dura aproximativ 5 ani pentru a ajunge la nivelul din anul 2019. Acest lucru va cauza, probabil, un dezechilibru regional permanent pentru economia din Bulgaria. Guvernul Bulgariei ar trebui să investească masiv în sectoare care nu au legătură cu turismul. Diversitatea este o necesitate la nivel local”, a mai explicat economistul.

  • Hotelul Ambasador, primul din Bucureşti cu certificare internaţională Hello Hygiene

    Hotelul Ambasador, care are 99 de camere clasificate la 4 stele, un restaurant şi două săli de conferinţă, este primul din Bucureşti care a obţinut un certificat recunoscut internaţional în conformitate cu standardul Hello Hygiene. Aceasta este o schemă de certificare sub licenţă internaţională IQNet, la stabilirea căreia s-au avut în vedere recomandările şi orientările naţionale şi internaţionale legate de prevenirea bolilor transmisibile. Acestea includ, dar nu se limitează la: Operational Considerations for COVID-19 management in the accommodation sector. World Health Organization (2020); Health Advice on Prevention of Coronavirus disease (COVID-19) for Hotel Industry. Centre for Health Protection (2020); Codex Alimentarius – HACCP; Legislaţia şi reglementările aferente epidemiei COVID-19 emise de Parlamentul, Guvernul României şi instituţiile abilitate.

    Hotelul Ambasador a avut un contract în valoare de maxim 1,3 milioane lei, fără TVA, care a fost încheiat cu Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale din Bucureşti (ASSMB), la finele lunii martie din acest an, pentru cazarea cadrelor medicale.

    Purtând semnătura arhitectului Arghir Culina, hotelul şi-a deschis porţile în anul 1939 având la inaugurare „una dintre cele mai moderne instalaţii sanitare din Europa”. Situat pe Bulevardul Magheru al capitalei, Hotelul Ambasador, ce iniţial oferea un confort de 3 stele oaspeţilor săi, a beneficiat în 2012 de o renovare de proporţii, încheiată în 2013, fiind astăzi un hotel de 4 stele.