BusinessMagazin

Tag: intelegere

  • Lovitura pentru băncile din România, pregătită de Guvern Tudose: Toţi românii care au CARD la aceste bănci sunt vizaţi

    Mihai Tudose a comentat că unele instituţii bancare au dat dovadă de „o imaginaţie debordantă de a-şi extenaliza profiturile” şi le-a transmis că „a început cu vorba bună, să înţeleagă că perioada romantică a trecut”. Nemulţumirea lui Tudose este legată de faptul că, din calculele fiscale, reiese că băncile au profituri mici sau deloc, folosindu-se de deducerile pentru creanţele înstrăinate. 
     
    „Pe uşa lor scrie Bancă, nu Crucea Roşie. (…) Nu mai merge. Domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, eu am spus şi public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înţelege răbdători la nivel de săptămână. Să îşi regândească strategia lor în România. (…) Chit că e secretul bancar,  eu o să îmi asum la un moment dat o să public nişte date. Repet, ştiu că o păţesc, dar o s-o fac. Ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Şi că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care îşi revin şi una care continuă să înţeleagă că e mai bună şi mai deşteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e aşa. Nu ştiu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”.
     

  • Lovitura pentru băncile din România, pregătită de Guvern Tudose: Toţi românii care au CARD la aceste bănci sunt vizaţi

    Mihai Tudose a comentat că unele instituţii bancare au dat dovadă de „o imaginaţie debordantă de a-şi extenaliza profiturile” şi le-a transmis că „a început cu vorba bună, să înţeleagă că perioada romantică a trecut”. Nemulţumirea lui Tudose este legată de faptul că, din calculele fiscale, reiese că băncile au profituri mici sau deloc, folosindu-se de deducerile pentru creanţele înstrăinate. 
     
    „Pe uşa lor scrie Bancă, nu Crucea Roşie. (…) Nu mai merge. Domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, eu am spus şi public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înţelege răbdători la nivel de săptămână. Să îşi regândească strategia lor în România. (…) Chit că e secretul bancar,  eu o să îmi asum la un moment dat o să public nişte date. Repet, ştiu că o păţesc, dar o s-o fac. Ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Şi că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care îşi revin şi una care continuă să înţeleagă că e mai bună şi mai deşteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e aşa. Nu ştiu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”.
     

  • Fondatorul FUBU vorbeşte despre cea mai mare greşeală pe care o poate face o companie

    Daymond John, fondatorul companiei de îmbrăcăminte FUBU şi membru al juriului în competiţia “Shark Tank” a explicat care este, din punctul lui de vedere, cea mai mare eroare pe care o fac oamenii de afaceri atunci când vine vorba de branding.

    Sloganul, spune Daymond, trebuie să poată exprima esenţa afacerii în cel mult cinci cuvinte. Spre exemplu, companii de succes precum Apple, Nike sau chiar FUBU au înţeles acest lucru, folosind mesaje concise şi eficiente: “Think different”, “Just do it”, “For us by us”.

    “Dacă nu poţi să explici în câteva cuvinte de ce lumea ar trebui să fie atrasă de brandul tău”, explică John Daymond, “atunci probabil că nu înţelegi exact ce înseamnă afacerea ta.”

    Daymond a înfiinţat FUBU în 1992 ca o companie destinată tinerilor şi mişcărilor neconvenţionale. Brandul a fost popularizat de rapperi precum LL Cool J şi Notorious BIG, iar Daymond spune că sloganul reprezintă exact ceea ce el a simţit atunci când a fondat FUBU. “Pentru noi, prin noi e exact ceea ce am vrut să însemne compania. Am ridicat FUBU doar prin puterile noastre”, mai declară omul de afaceri.

  • Fondatorul FUBU vorbeşte despre cea mai mare greşeală pe care o poate face o companie

    Daymond John, fondatorul companiei de îmbrăcăminte FUBU şi membru al juriului în competiţia “Shark Tank” a explicat care este, din punctul lui de vedere, cea mai mare eroare pe care o fac oamenii de afaceri atunci când vine vorba de branding.

    Sloganul, spune Daymond, trebuie să poată exprima esenţa afacerii în cel mult cinci cuvinte. Spre exemplu, companii de succes precum Apple, Nike sau chiar FUBU au înţeles acest lucru, folosind mesaje concise şi eficiente: “Think different”, “Just do it”, “For us by us”.

    “Dacă nu poţi să explici în câteva cuvinte de ce lumea ar trebui să fie atrasă de brandul tău”, explică John Daymond, “atunci probabil că nu înţelegi exact ce înseamnă afacerea ta.”

    Daymond a înfiinţat FUBU în 1992 ca o companie destinată tinerilor şi mişcărilor neconvenţionale. Brandul a fost popularizat de rapperi precum LL Cool J şi Notorious BIG, iar Daymond spune că sloganul reprezintă exact ceea ce el a simţit atunci când a fondat FUBU. “Pentru noi, prin noi e exact ceea ce am vrut să însemne compania. Am ridicat FUBU doar prin puterile noastre”, mai declară omul de afaceri.

  • Fondatorul FUBU vorbeşte despre cea mai mare greşeală pe care o poate face o companie

    Daymond John, fondatorul companiei de îmbrăcăminte FUBU şi membru al juriului în competiţia “Shark Tank” a explicat care este, din punctul lui de vedere, cea mai mare eroare pe care o fac oamenii de afaceri atunci când vine vorba de branding.

    Sloganul, spune Daymond, trebuie să poată exprima esenţa afacerii în cel mult cinci cuvinte. Spre exemplu, companii de succes precum Apple, Nike sau chiar FUBU au înţeles acest lucru, folosind mesaje concise şi eficiente: “Think different”, “Just do it”, “For us by us”.

    “Dacă nu poţi să explici în câteva cuvinte de ce lumea ar trebui să fie atrasă de brandul tău”, explică John Daymond, “atunci probabil că nu înţelegi exact ce înseamnă afacerea ta.”

    Daymond a înfiinţat FUBU în 1992 ca o companie destinată tinerilor şi mişcărilor neconvenţionale. Brandul a fost popularizat de rapperi precum LL Cool J şi Notorious BIG, iar Daymond spune că sloganul reprezintă exact ceea ce el a simţit atunci când a fondat FUBU. “Pentru noi, prin noi e exact ceea ce am vrut să însemne compania. Am ridicat FUBU doar prin puterile noastre”, mai declară omul de afaceri.

  • Colegi de cameră de coşmar: la ce să te aştepţi dacă împarţi apartamentul cu oameni puşi mereu pe farse – GALERIE FOTO

    Când împarţi o locuinţă cu alţi oameni, este de la sine înţeles că trebuie să faci cu rândul anumite treburi casnice.

    Dar aceste lucruri sunt nimicuri în comparaţie cu ce trebuie să suporte anumiţi indivizi de la colegii lor de cameră, ale căror „suferinţe” au fost pozate şi împărtăşite cu lumea virtuală, arată Daily Mail.

    O cameră de dormitor acoperită cu post-it-uri, mesaje pasiv agresive sau glume sărate care să-l ruşineze pe cel căruia i se adresează sunt doar câteva dintre cele expuse. 

  • „Mi-a luat 25 de ani ca să înţeleg că bicicleta, autobuzul şi metroul te duc în acelaşi loc în care te duce un BMW”

    Pe Facebook, Rîpă Alin a scris: „Mi-a luat 25 de ani.Ca să înteleg că bicicleta , autobuzul şi metroul te duc in acelaşi loc in care te duce un Bmw.

    Să înţeleg că ora este aceeaşi chiar dacă ai la mână un Rolex sau un Fossil şi că nu firmele fac minutele preţioase , ci persoanele dragi cu, care le petreci.

    Să înţeleg că mediocrii te vor bârfii indiferent de ce-ai face în viaţă, pentru că răutatea este gratuită, nu cere să faci sacrificii sau să laşi de la tine.

    Am învăţat şi cred că asta ar trebui s-o învăţăm toţi şi anume să nu mai punem suflet vorbelor “mici” spuse de oameni care nu ar putea ajunge niciodată la nivelul nostru.

    Să înţeleg că în viaţă e important sa iţi găseşti iubirea şi să trăieşti fiecare clipă ca si cum ar fii ultima.
    Să înţeleg că importante sunt acele lucruri care iţi creează amintiri de neuitat , acele persoane care au aparut mai devreme sau mai tarziu în viaţa ta şi ţi-au făcut-o mai frumoasă, aceste lucruri iţi vor rămâne până la final poate şi pe lumea de dincolo.

    Mi-a luat 25 de ani să înţeleg ce unii n-au înţeles niciodată şi sper să înţeleagă.

  • Doctorul care poate fi mereu la dispoziţia ta prin atingerea unui buton

    Totul prin Facebook Messenger. Bun venit în epoca îngrijirii medicale digitale, unde proprietarii de telefoane inteligente au acces la medicii şi la terapeuţi prin simpla atingere a unui buton!”, spune un jurnalist BBC, care prezintă cea mai nouă aplicaţie medicală. 

    Joy a fost fondată de Danny Freed după ce unul dintre cei mai buni prieteni s-a sinucis. „M-am gândit că trebuie să existe o modalitate prin care tehnologia poate ajuta oamenii ce se luptă cu sănătatea lor mintală”, a declarat acesta.

    Tânărul ţine să precizeze că Joy încurajează oamenii să „se deschidă” în ceea ce priveşte sentimentele şi problemele lor psihice, sentimentale etc. şi oferă în schimb sfaturi, tehnici şi exerciţii relevante. Dar cum ştim dacă funcţionează? În acest sens Freed nu îi aduce prea multe laude. „Joy nu este un instrument de diagnostic, ci mai mult un prieten sau un psiholog”, spune acesta. Însă, recent, Freed a recrutat un doctorand specialist în psihologia consilierii, „un expert în tulburările de dispoziţie, cu o pregătire clinică în furnizarea de terapii cu adolescenţii şi adulţii tineri”. 

    Facebook a deschis platforma Messenger pentru dezvoltatori în 2016, iar de atunci au fost construite peste 100.000 de bots (programe care efectuează o activitate automată) pe platformă, multe concentrate pe sănătate şi bunăstare mentală. Woebot, de exemplu, ajută utilizatorii să-şi urmărească starea de spirit şi, în cele din urmă, să atenueze şi să elimine primele etape ale depresiei.Creat de Alison Darcy, psiholog clinic la Universitatea Stanford, Woebot foloseşte tehnici comportamentale cognitive.

    Pe măsură ce aflaţi mai multe despre dvs., puteţi observa comportamentele repetitive şi vă sugerează modalităţi de a vă atenua starea de spirit proastă sau gândirea negativă. În timp ce Joy este gratuit, Woebot costă 39 dolari pe lună, după 14 sesiuni gratuite. Având în vedere că sesiunile de consiliere sau psihoterapie cu un psiholog real pot costa în mod obişnuit între 30 şi 200 de lire sterline pe oră, este uşor de înţeles succesul unor astfel de ajutoare digitale.

    Dr. Ali Parsa, fondatorul şi directorul executiv al aplicaţiei digitale de sănătate Babylon, consideră că această tendinţă de digitalizare a medicinei reprezintă un lucru bun, cu o forţă incontestabilă. „Este timpul să facem cu serviciile de asistenţă medicală ceea ce Google a făcut cu informaţia – să folosim puterea tehnologiei pentru a oferi accesul tuturor şi fiecare individ, indiferent de naţie sau venit, să aibă propriul medic personal „în buzunar”. 

  • Despre jurnalişti, demnitari şi lucrurile care trebuie învăţate

    Prima parte, aţi anticipat corect, este cea reală. Din păcate, interesul nostru nu a fost recompensat cu unul pe măsură din partea celeilalte părţi. Şi spun ”din păcate“ pentru că trăiesc cu convingerea că oameni care vizitează în mod constant târguri, expoziţii sau diverse alte manifestări de amploare pot oferi un feedback cel puţin util. Doru Mihail Dediu, şeful delegaţiei române la Expo 2017 nu a fost însă de aceeaşi părere; deşi jurnaliştii i-au solicitat să răspundă la câteva întrebări, el a preferat să stea deoparte.

    Cel care a binevoit să dea curs invitaţiei noastre a fost ambasadorul României la Kazahstan, Cezar Manole Armeanu, care a putut să-şi rupă mai mult de câteva minute din program pentru a explica, cu subiect şi predicat, ce caută România la cel mai mare eveniment de profil din lume.

    Dincolo de frustrările (uneori) aferente meseriei, principala problema este însă modul în care România şi-a planificat prezenţa la acest eveniment.

    Sunt alte state care nu investesc neapărat mai mult în astfel de evenimente, dar o fac într-un mod mai inteligent. Sigur, expoziţia de la Astana nu va aduce mari beneficii de imagine sau brand awareness de ţară, fiind acceptabilă din acest punct de vedere strategia de a ”dedica“ standul specialiştilor. Şi chiar dacă organizatorii vor să folosească scuza asta pentru modul general de organizare, greşelile de execuţie nu pot fi trecute cu vederea. Cum se poate ca macheta laserului de la Măgurele să nu funcţioneze? Cum este posibil ca ea să ajungă stricată la Astana şi, cel mai important, cine este responsabil pentru toate aceste stângăcii?

    Sunt întrebări care vor rămâne, cel mai probabil, fără răspuns. Mai mult, sunt întrebări care vor fi puse şi la următorul eveniment de anvergură la care România va lua parte – e o posibilitate ce s-a transformat, de-a lungul anilor, într-o certitudine.

    Aş vrea să fiu cât se poate de clar, pentru că nu acuz pe nimeni de rea-voinţă, ci pur şi simplu de incompetenţă: standul României, având o suprafaţă de 370 de metri pătraţi, a fost realizat în jurul laserului de la Măgurele. Macheta laserului, care trona în mijlocul încăperii, nu funcţiona; pe ecranul din camera alăturată rulau imagini la o calitate sub orice critică, preluate probabil din arhiva TVR, câteva din celebrele spoturi de promovare a României sub motto-ul Vizitaţi Grădina Carpaţilor – şi acestea la o calitate mult prea mică – şi spoturile uneia dintre companiile partenere, care a înţeles că propria imagine nu e un lucru de care să-ţi baţi joc. Aceste din urmă spoturi erau filmate la calitate bună, aşa cum trebuie să fie un clip de promovare – indiferent de subiectul promovat. Tot la intrarea în stand, pe nişte rafturi de lemn, organizatorii aşezaseră vreo 10 sticle de vin; principala atracţie a pavilionului, singurul loc la care lumea chiar stătea la coadă era consola de VR pregătită de aceeaşi companie parteneră. Nu o să vorbesc despre celelalte standuri, pentru că nu are rost, dar o să spun doar că lumea nu prea se înghesuia la noi.

    E o imagine pe care am tot văzut-o, chit că vorbim de târguri de tehnologie sau de turism. E o imagine pe care România încearcă să o acopere cu scuze sau cu tot felul de explicaţii. Realitatea e însă că statul – aşa cum companiile au făcut-o deja – trebuie să înţeleagă că imaginea e de multe ori mai importantă decât conţinutul. Luaţi, dacă vreţi, un exemplu din turism: în vreme ce la noi cascada Bigăr, cunoscută pentru frumuseţea ei, a stat ani de-a rândul ascunsă, fără vreun semn care să direcţioneze vizitatorii, alţii transformă un morman de pietre într-o atracţie turistică care aduce zeci sau sute de mii de euro în fiecare an. Nu mă credeţi pe cuvânt! Petreceţi o săptămână în Creta şi o să înţelegeţi despre ce vorbesc.

  • Veşti bune pentru fumători! Legea antifumat ar putea suferi câteva modificări

    “Sunt câţiva colegi parlamentari din mai multe partide care au aceeaşi abordare, se poate găsi o formulă de mijloc. Putem spune: unde e doar cafenea, nu se duc copii, sau cluburi de noapte, unde se poate decide să fumeze, atunci patronul va decide singur dacă va fi şi un spaţiu pentru nefumători. Dar nu interzici, omul ăla unde fumează, fumeaza acasa, unde fumează?”, a susţinut Eugen Teodorovici la Digi 24.

    Legea antifumat a fost iniţiată de deputata PSD Aurelia Cristea, care a fost sprijinită de mai multe ONG-uri în promovarea acestui proiect. Legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise a fost publicată pe 1 februarie 2016 în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare în termen de 45 de zile, respectiv pe 16 martie 2016.